Din inima, pentru copii

Va mai amintiti de proiectul in care m’am implicat impreuna cu 3 colegi, “Drogul-paradisul infernului”? Ei bine sa va mai povestesc putin despre el. Acum 2 luni, cu ocazia sarbatorilor de iarna am adunat hainute si jucarii de la colegii nostri din Liceul de Arte “Ionel Perlea” Slobozia , hainute si jucarii pe care le’am sortat, impachetat si dat copiilor de la casele de ajutor din oras.

Pentru noi a fost o experienta noua si foarte placuta deoarece am avut un sentiment unic pe care eu nu’l pot descrie prin cuvinte ajutand acei copii mai putin norocosi, dar ne’am si distrat in momentul in care faceam pachetele. De asemenea am ramas placut surprinsi de numar mare de elevi care s’au implicat si au “donat” din lucrurile lor.

In ziua in care am mers sa le dam cadourile am ramas din nou uimiti deoarece copiii respectivi au organizat o serbare ce ne’a impresionat profund. Pe mine cel putin m’a impresionat foarte tare o fetita de 3 anisori care a avut o “reprezentatie” de zile mari.

Am auzit la multe persoane ca acesti copii nu apreciaza gesturile de genul…ei bine tin sa’i contrazic…poate inainte aveam dubii, dar acum sincer nu cred asta pentru ca intr’adevar au fost copii si copii, dar sa fim seriosi cine nu ar vrea un laptop sau un telefon performant sau haine de firma sau jucarii sofisticate? Da, poate este putin exagerat, dar pe langa astea au avut dorinte destul de acceptabile, iar unii copii foarte mici m’au facut sa raman cu un nod in gat… nu stiu cum sa exprim sentimentul pe care l’am avut in momentul in care am citit “lista pentru Mos Craciun” a unei fetite de 3 anisor…poate nu e ok sa spun ce si’a dorit, dar o sa o spun totusi…a cerut putine lucruri si de bun simt, dar primul lucru este cel care m’a impresionat…si’a dorit de la Mos Craciun o operatie…Cum pot eu sa cred o persoana ce spune ca acesti copii nu apreciaza gesturile noastre cand o fetita de 3 ani cere asa ceva drept cadou? Cand majoritatea copiilor de 3 ani vor tot felul de papusi si de masini si de si de si de si de si lista nu se mai termina…

Pentru mine si colegii mei aceasta experienta este una unica, speciala, ce ne va ramane mult timp in minte si suntem foarte fericit ca am putut sa aducem un mic zambet pe fetele unor copii mai putin norocosi.

Am spus la inceput despre faptul ca am trait un sentiment unic pe care eu nu’l pot descrie prin cuvinte, dar tot articolul asta se invarte in jurul acestui sentiment, cum s’au simtit colegii mei o sa aflati chiar de la ei:

A. : A fost o implinire sufleteasca si ma bucur ca am ajutat acei copii deoarece si ei trebuie sa se simta in apropiera sarbatorilor la fel ca noi, ca intr’o familie.

I. : A fost o experienta de neuitat deoarece in preajma sarbatorilor am putut sa ajutam niste copii nevoiasi.

D. : A fost o experienta placuta care ne’a invatat ca trebuie sa fim buni in general nu doar in perioada sarbatorilor.

Mai multe poze o sa gasiti pe pagina noastra de facebook unde o sa punem poze de la toate activitatile pe care o sa le realizam, o sa postam si informatii despre droguri si efectele acestora, dar si despre ceea ce promovam prin aceasta campanie: alternative sanatoase de petrecere a timpului liber.