31 martie 2015

Nu sunt o persoana foarte priceputa la cadouri, de aceea prefer sa mai iau pe cineva cu mine la cumparaturi sau pur si simplu intreb direct persoana ce isi doreste. Si da, chiar merge, in general oamenii imi spun ce isi doresc de ziua lor si in functie de buget, sau nu, le iau cadoul respectiv sau ceva foarte apropiat.
Partea grea? Cand trebuie sa iau cadou unui copil. Nu il pot intreba pe el ce isi doreste, sigur ar spune lego, dar cred ca are deja aproape toate modelele de lego posibile din domeniul care il intereseaza. M-am gandit sa ii iau altceva, tot o jucarie, dar o jucarie educativa, sa fie ceva diferit. Mie de exemplu mereu mi-a placut sa ma joc cu yo-yo, dar in acelasi timp mereu mi-am dorit un microscop, poate acum eram in alta parte, nu mai ajungeam inginer, nu regret chiar deloc, dar ma gandesc ca poate lui o sa ii placa un astfel de cadou. 



Arata bine, are toate accesoriile care ii sunt utile la varsta de 9 ani, nu ii trebuiesc cine stie ce lupe de diferite dimensiuni si diverse solutii pentru dizolvari si alte cele. Plus ca l-am gasit online la cei de la educlass la un pret bun, sunt o persoana lenesa, dar de data asta intervine si facultatea, 4 zile din 5, dar alea 4 sunt foarte aglomerate, de la 8-10 dimineata pana la 6-8 seara stau in facultate, deci nu prea am timp de umblat prin magazine. A fost destul de dificil sa aleg cadoul, nu de alta, dar educlass are peste 1000 produse pe stoc, mare parte sunt disponibile si in showroom pentru cine are timp si drum se afla pe strada Matei Voievod 15 in sectorul 2. Eu cum am spus, sunt o persoana lenesa cu program incarcat asa ca prefer sa dau comanda online si sa imi vina acasa cadoul si eu doar sa il impachetez frumos si apoi sa il “livrez” personal sarbatoritului. 

30 martie 2015

Dupa ce bei suficient incepi sa vezi lucrurile cu totul altfel. Cam asa a fost si C. weekendul asta, dar interesant este faptul ca desi seara abia putea sa isi aminteasca ce fraza a inceput sa o termine, in general incepea cu ceva si termina cu totul altceva, dar a doua zi isi amintea ce a facut si ce a spus. Si una dintre marile lui dileme din seara respectiva erau etichetele de pe sticle. Era fascinat de etichete, mai ales de etichetele care erau aproximativ transparante, dar nu stia ce e cu ele, cum sunt ele acolo, de ce sunt asa, de ce nu invers, de ce modelul ala, dar mai ales, cum pot sa fie asa? La etichetele de acest tip se refera el:


Si cum omul nu e normal in general, a doua zi, treaz, nici macar mahmureala nu sta la el, primul lucru pe care l-a facut a fost sa ia laptopul si sa caute despre etichete, si a gasit ca se numesc defapt etichete autoadezive clare si ultra-clare pentru efectul “no label look”. Daca incerca sa caute asta aseara nu vreau sa imi imaginez ce i-ar fi iesit defapt, asa ca mai bine ca nu a incercat. Apoi a inceput si s-a documentat si a vazut ca etichetele astea sunt foarte raspandite, ca sunt folosite la o gama foarte larga de produse.



Amuzant este ca dupa ce s-a documentat despre etichetele astea autoadezive, a citit, a comparat informatii, a cautat mai multe surse si tot asa, a adormit instant, si a dormit jumatate de zi. Se pare ca nu putea sa doarma daca nu isi satisfacea curiozitatea din noaptea precenta. Ma intreb ce ar fi facut daca avea mai multe “fixatii” in seara respectiva, cauta despre fiecare si abia dupa se baga la somn? Cel mai probabil da, doar e vorba de C., nu stiu de ce am mai intrebat. 

23 martie 2015

De retinut, de luat aminte, de apreciat, de privit si partea buna, de crezut ca se poate sa fie bine si la noi si sa nu mai promovam doar partile negative ;)



21 martie 2015

De Craciun am decis sa nu plec nicaieri, sa stau acasa de sarbatori ca asa e frumos, sau cel putin asa e in mintea mea. Acum de paste nici sa vreau nu am cum sa plec, desi sunt de aceiasi parere, Pastele se sarbatoreste cu familia, dar cum am spus, nici sa vreau nu aveam cum sa plec, nu am vacanta asa ca... Dar in schimb am inceput sa ma gandesc ce vreau sa fac la vara. Am inceput deja sa strang bani si vreau o plec o saptamana undeva in afara, sa ma distrez, sa ma relaxez si sa vizitez. Nu am fost nicaieri pana acum si vreau sa schimb treaba asta. Ca destinatie m-am gandit la Roma. De ce? Pentru ca este un oras cu foarte multe obiective turistice, istorie bogata si tot asa, pur si simplu, am o fixatie de moment cu treaba asta chiar. Si ce fac eu cand am un pitic pe creieras? Ma apuc sa fac lucruri impulsive, cum ar fi sa caut pe google “bilete avion Roma” . Normal ca am gasit n’spe mii de site-uri, dar trebuie sa tin cont si de faptul ca bugetul nu este chiar asa mare si prefer sa dau bani putini pe avion ca sa am mai multi pentru vizitat si altele pe acolo, si am gasit, cei de la aerolines mi se pare ca au cea mai ok oferta de preturi. Primul instinct a fost sa rezerv biletele deja, dar am revenit la rationament si nu am facut asta, dar am salvat site-ul ca sa fac treaba asta dupa ce definitivez planurile. Nu de alta, dar trebuie sa mai conving persoane sa vina cu mine, pana acum am doar un amic care vrea, ar fi ok si in 2, dar ar fi si mai fain cu mai multi. Urmatorul lucru? Am inceput sa caut obictivele pe care as vrea sa le vizitez si mi-am facut un clasament, sa va arat si voua? Hai sa va arat un top 3 al obiectivelor pe care vreau sa le vizitez in Roma:
Desigur, pe primul loc se afla Colosseum-ul, si cred ca stie toata lumea cate ceva despre el, nu mai are rost sa spun de ce este primul pe lista 

Este urmat de Fanta Trevi. Piata Trevi si fantana sa uriasa - Fontana di Trevi are un mit care spune ca orice dorinta ti-ai pune cand arunci o moneda in fantana se indeplineste, si in plus mi se pare ca arata extraordinar, si am o presimtire ca o sa stam mult timp numai sa ma benoclez eu pe acolo 

Si pe locul 3 este Castelul Sant’Angleo, acest loc are o istorie foarte impresionanta si bogata, iar in prezent este un muzeu si in turul sau iti este povestita toata istoria amanuntit
Desigur, lista este mult mai mare, vreau sa mergem in fiecare zi in alta parte, si cum am zis ca vreau sa stam o saptamana, inseamna cel putin 5-6 obiective, sa zicem ca 1-2 zile o sa fie cu “prima/ultima zi” si nu o sa avem chiar asa mult timp la dispozitie sa ne si plimbam. Mai e nevoie sa spun ca abia astept sa vina vara? Nu de alta, dar chiar abia astept sa vina.

20 martie 2015

Faza este mai veche, dar inca are acelasi farmec si acum. Colega mea de camera, E., inainte de fiecare examen in sesiunea era cam asa:
“Anm? Cine poate sa inteleaga analiza? Nu se poate asa ceva, o sa incep sesiunea cu o restanta clar”
“Algrebra? Nu pot sa invat atat, cum sa inveti atat la algebra, nu ai cand, iau restanta clar”
“Anm? Anm-ul a fost mic copil pe langa thm, cum poate cineva sa invete atat la thm in asa putin timp? Nu se poate asa ceva, cu siguranta o sa pic”
“thm? Simplu, uita-te pe cursurile de chimie, deci trebuie sa inveti absolut tot ce a predat, plus probleme, cand sa invat atat sa mai invat si probleme? Nu am cum, clar o sa am restanta”
“fizica? E prea mult sa inveti atat la fizica, nu se poate, pur si simplu nu se poate, acum sigur iau restanta”
Era ceva de genul asta: 

Desigur aceste replici au fost repetate foarte des si au avut si o mimica aparte si o intonatie la fel de specifica si era foarte, dar chiar foarte funny cum se agita pe aici mereu inainte de fiecare examen. Partea si mai funny a fost cand dupa sesiune, defapt dupa vacanta de dupa sesiune, vorbea intr-o seara la telefon si era ceva de genul “semestrul asta toate materiile sunt urate, mult mai urat decat pe primul semestru. ..... A nu, prima sesiune mi s-a parut simpla”

Da, asta este cam amintiri din prima noastra sesiune, dar inca este funny cand ne amintim. 

6 martie 2015

Recent am stat si am citit niste lucruri, niste lucruri scrise de mine, niste conversatii, si mi-am dat seama ca m-am schimbat intr-o oarecare masura, ca mi-am schimbat modul in care ma exprim, mi-am modificat gradul de subiectivitate pe care il folosesc, ca imi dozez altfel temperamentul in discutii sau diferite situatii, ca aleg sa cedez in loc sa ma enervez mai tare in anumite situatii. Mi se pare foarte dubioasa treaba asta. De ce? Pentru ca la un moment dat, de mai multe ori chiar, mi-am propus sa ma schimb, dar niciodata nu am reusit, sau cel putin nu am sesizat, si nici altii, iar acum "schimbarea" asta s-a produs foarte lent pentru ca se vedea diferenta de la zi la zi, de la saptamana la saptamana, aparea cate ceva nou, ceva subtil, dar era acolo, nu suficient cat sa il sesizez pe moment, dar acum, privind obiectiv si in acelasi timp subiectiv le-am observat. Doar ca acum nu stiu daca e de bine sau de rau. Acum am ajuns la un punct in care imi pot bloca sentimentele, defapt nu, nu ma exprim corect, le pot suprima, le pot ascunde, pot sa le tin doar pentru mine, doar in mine. Si treaba asta este foarte nasoala pe de-o parte, dar bine, intr-o forma sau alta le redau, fie prin blog, fie prin vorbitul cu anumite persoane pe care le consider speciale, fie prin dialoguri nebune pe care le aud doar eu pentru ca au loc in mintea mea.
Uneori imi este dor, dar de cele mai multe ori imi dau seama ca nu e asa, ca e mai bine acum, pentru ca pot sa evaluez altfel lucrurile, pot sa “incasez lovituri” fara sa mai arat ca ma afecteaza, fara sa mai cedez. Chiar recent au fost doua faze, la interval de cateva zile si cu persoane diferite ca protagonisti, carora inainte le cedam relativ usor, acum m-am controlat, mi-am facut metaforic un dus rece si am lasat telefonul si facebookul de-o parte si nu am sunat, nu am dat mesaj, nu am dat niciun semn, chiar daca in interior simteam cum ma arde ceva, simteam caldura in mana dreapta, simteam cum vrea sa ia telefonul si sa scrie un mesaj sau mai grav, sa sune, dar am stins “focul” ala cumva si imi ziceam “nu, e ok, acum, asa cum e, e ok” si incercam sa ma gandesc la altceva, nu imi venea nimic in minte, ramaneam tot pe subiectul ala, dar cum le-am invins. Si asta ma face sa cred ca se poate, cred ca ... nu imi vine sa cred ca spun asta...cred ca....e greu, dar o sa o spun, cred ca am inceput sa ma maturizez in anumite privinte.
Bine, dar poate ca totusi nu s-au facut modificari chiar atat de mari la mine, pentru ca in anumite situatii totusi am cedat, poate ca e bine sau nu, nu pot sa cataloghez inca treaba asta dat fiind ca s-a intamplat foarte recent, totusi am realizat prin asta ca sunt o persoana inca relativ slaba, dar poate in timp o sa se modifice si treaba asta.


4 martie 2015

Posted by Zdwuby | File under : , , , , , , , , , , , , ,
O sa pierd cititori cu articolul asta? Cel mai probail. O sa isi schimbe lumea parerea despre mine? Garantat. O sa ma impiedice asta sa scriu articolul asta? Niciodata.
Am citit ca vor sa scoata religia din scoala, sa nu se mai studieze. Asta dupa mine este o mare prostie. De ce? Pentru ca religia are rolul ei in formarea personalitatii tinerilor. In ziua de astazi vad copiii de 10-11 ani mai mult in baruri decat in curtea scolii sau in fata blocului la joaca. Da, toata lumea face mare propaganda ca sunt multe biserici, ca patriarhul are masina si baston de aur. Ok, sa aiba, el nu reprezinta religia, si mersul la biserica nu te face credincios cum nici statul in garaj nu te face masina, dupa cum era o vorba foarte raspandita pe net acum multi ani. Religia nu inseamna numarul de biserici din tara, nu inseamna salariul preotilor, nu, religia inseamna credinta, inseamna un set de valorile care ti se imprima inca de mic. Nu, nu te spala pe creier, te educa, nu te obliga sa faci nimic, nu te obliga sa urmezi nimic, pur si simplu te invata ca nu e bine sa furi, sa ucizi, sa inseli, sa fi invidios, gelos si lucruri din astea, cum am mai spus, iti imprima un set de valori. Si acest set de valori dispare treptat treptat de la o generatie la alta. Mi se pare incredibil cand ma uit pe strada si vad ce vad la copiii mai mici de 10 ani. Sa nu mai spun ca acum fetele de 12 ani par de 25 si se recomanda astfel in anumite situatii. Inteleg ca s-au schimbat multe, inteleg ca lucrurile evolueaza, dar un lucru ar trebui sa ramana la fel, copilaria e copilarie si nu o mai primesti inapoi, dupa o varsta daca te comporti copilareste o sa dai de banuit ca ai scapat de la un spital de nebuni. Singura posibilitate sa mai redevii copil ar fi cand o sa ai copii, ca na, te joci cu ei, te prostesti si tu putin, dar nu e la fel. Si e trist cand vad lucrurile astea, e chiar foarte trist. Lasati religia in programa, macar sa auda o data de acel set de valori, cu siguranta nu o sa ramana cu el, dar macar il aud o data si le ramane macar 5% din el in subconstient. Si in plus toata lumea are media 10 la religie, asa ca toti “smecherasii” care se bucura ca se scoate religia ar trebui sa fie tristi defapt pentru ca acum o sa aiba media si mai mica decat o aveau inainte.
Aaa si inca o chestie care mi se pare deranjanta. In grupul fostului meu liceu de pe facebook se pare ca nu este moral sa postez “vand/fac atestate pentru clasa a 12-a. detalii in privat”, dar este foarte moral si ok sa postezi linkuri catre petitii online ca sa se scoata religia din programa. Da, multumesc frumos inca o data, perfect logic. Aaa, scuze, am uitat un aspect, se pare ca postul meu ca fac atestate este si ilegal nu doar imoral....

28 februarie 2015

Cum zilele trecute a tot fost cald si furmos afara am fost la un prieten la curte pe langa Bucuresti sa facem un gratar, sa fortam asa, putin cate putin, primavara. Dupa facultate ne-am urcat in masina, am fugit la cel mai apropiat market, am luat ce ne trebuia si am plecat la drum. Cand am ajuns acolo am ramas foarte wow la priveliste. Iarba incepea sa se faca vazuta, avea si cateva tufe de ghiocei, cine stie, poate chiar vine primavara. Dupa ce ne-am facut mai comozi am inceput sa pregatim pentru gratar. Cand am vazut gratarul am ramas chiar fara cuvinte, cand o sa am curte o sa vreau sa imi fac ceva de genul ala, neaparat. Avea pavele pe jos si avea iesit in relief cu un alt model tot de pavele o poteca si intr-un colt avea gratarul facut frumos din caramida. Se vedea genial. Pavelele care erau peste tot erau ceva de genul


Iar cele care alcatuiau “poteca” ceva de genul asta



            Dar desigur, ca niste viitori ingineri ce suntem am inceput sa gandim mai practic si cineva l-a intrebat de ce nu a folosit ciment/beton sau altceva mai ieftin, sa toarne dintr-o bucata tot si apoi sa faca poteca din pavele sau doar sa faca poteca, sa nu mai toarne si bucata mare. Raspunsul a fost unul mai pompos, dar tot ce am retinut eu a fost ca pavelele sunt mult mai practice decat betonul sau asfaltul si ca sunt mai ok si ca aspect, si aici ii dau dreptate, se forma o iluzie optica senzationala, imi pare rau doar de faptul ca nu am facut nicio poza, dar data viitoare cand ajung acolo cu siguranta o sa fac muuulte poze ca sa compensez si pentru acum si ca sa le pastrez sa stiu cum o sa arata si curtea mea daca o sa ajung vreodata sa am asa ceva.

26 februarie 2015

Posted by Zdwuby | File under : , , , , , , , ,
De aproximat 2-3 luni melodia asta ma obsedeaza, dar grav rau de tot, si inca nu reusesc sa mi-o scot din minte chiar daca are cele mai idioate versuri posibile, ritmul si bassul nu imi ies din minte orice as incerca...dar pana una alta fuck that little mouse 'cause' i'm an Albatraoz


25 februarie 2015

Intotdeauna am avut o atractie pentru nunti, nu stiu de ce, poate pentru ca am fost la foarte putine sau poate pentru ca in copilarie parintii nu ma luau niciodata cu ei si eu stateam acasa si doar imi imaginam “bai oare cum e acolo?” si imi faceam tot felul de filme in cap, poate asta este motivul, dar nu garantez. Interesant, sau poate ca nu, este faptul ca acum am ajuns la varsta in care nu mai merg la nuntile rudelor sau ale prietenilor de familie, acum a venit vremea aia cand merg la nuntile prietenilor mei si asta nu este un gand cu care sa ma pot acomoda asa usor, inca procesez greu vestile de acest gen. Si le procesez si mai greu cand vine vorba de persoane pe care le cunosc dintotdeauna practic. Luna trecuta am primit vestea ca unul dintre prietenii mei foarte buni din copilarie se insoara, am ramas destul de “serios?”. Acum ceva timp, nu mult, mi-a cerut o favoare, bineinteles ca nu l-am putut refuza, cand am aflat insa care era rugamintea ma cam batea gandul sa ma razgandesc, a vrut sa ii ajut viitoarea sotie sa isi aleaga o rochie de mireasa, pentru ca vor sa fie si ceva traditional, mirele nu trebuie sa vada rochia pana in ziua nuntii. Dar a fost ok intr-un final, pot spune ca m-am distrat chiar, si asa i-am cunoscut putin mai bine “aleasa inimii”. Nu sunt fan shopping, sau cel putin nu sunt fan shopping de rochii in general, cand vine vorba de rochii pentru nunti nu stiu ce sa spun ca nu prea am experienta, a fost cam prima data cand am fost intr-un astfel de magazin deci nu ma pot afirma. Insa timpul a trecut destul de usor, chiar fara sa ne dam seama pot spune, si am vorbit despre tot felul de lucruri, fericite, triste, amintiri, planuri de viitor si normal, despre nunta. Era destul de trista ca nu am facut asta mai devreme, se pare ca magazin avea reduceri de 50% pentru rochiile de pe stoc si de 15% pentru cele la comanda, dar au fost doar pe 12, 13 si 14, dar nu a stiut de ele. Dar totul s-a sfarsit cu bine sa spun asa, intr-un final a ramas doar la doua variante. Sa vi le arat sau nu? Hai sa vi le arat, dar nu o sa spun pe care a ales-o ca poate intra N. pe aici. Una este rochia Amalia 

Si cealalta este rochia Nadia


Ambele veneau genial pe ea, si asta o spun eu care nu am pic de habar in domeniu sau in domenii similare, dar zau ca m-a lasat fara cuvinte. Sincer? Acum abia astept sa vina ziua cea mare pentru ca mor de nerabdare sa vad ce fata o sa faca N. cand o sa o vada imbraca cu ea. 

23 februarie 2015

Recent am fost intr-un pub si la masa de langa s-au asezat niste persoane banale initial, defapt nu chiar banale, dar nu aveau nimic special sa zic asa, nu ieseau in evidenta, asta pana cand a venit sa le ia comanda. In momentul ala cel mai “solid” de la masa a comandat ceva in spaniola, chelnerul i-a spus in engleza ca ia comenzi doar in romana sau in engleza, in momentul ala o individa de la masa, erau 2 cu 2, ii spune in engleza ca ei sunt romani, dar au stau un an in spania si nu mai stiu sa vorbeasca fluent in limba romana nici cat sa ceara 2 cafele si 2 sucuri. In momentul ala eu am ramas complet... fara cuvinte.... cum sa spui asa ceva? Mi se pare un lucru complet deplasat si idiot. Esti roman? O sa fi mereu roman, indiferent ca stai 1 an sau 10 in alta tara, chiar daca iti convine sau nu, nu poti sa schimbi ceea ce esti, oricat ai incerca. Sa nu mai spun ca spaniola si engleza lor era fix de balta...nu stiu nici eu mult, nici din una nici din cealalta, dar accentul nu il capeti asa usor, ei nu il aveau deloc, si daca in engleza am putut sa le depistez si eu greselile...se intelege cat de “bine” vorbeau, nu? 


Da, stiu, acum o sa imi spuna multi ca asta e tara de ***** si ca nu se merita nimic si asa mai departe, dar am o intrebare: daca noi, romanii, nu stim sa ne respectam si sa ne iubim tara, nu stim cum sa o punem in valoare si ne “mandrim” doar cu betivii care nu mai stiu nici sa mearga, cu muntii de gunoaie sau cu diverse drame(accident, morti, crime), cum putem avea pretentia ca altii sa o faca? Cum cand noi nu stim sa o face, cand noi nu ne putem promova frumosul din tara asta 

18 februarie 2015

Va dau doua situatii aici, prima in care C. alege sa mearga de fiecare data cu masina la reprezentanta firmei si niciodata la alt service, si B. care prefera sa isi ia piese de afara, tot de la reprezentanta, dar cica iese mai ieftin. Dat fiind ca C. vrea sa isi cam schimbe masina incepe sa puna bani “la saltea” si cand a intrat unul in el a ales sa mearga pe motoda lui B. I-a luat asigurarea tipului bineinteles, dar fix cu o luna inainte ii expirase casco si nu si-a facut din nou, a trebuit sa se descurce doar cu asigurarea celuilalt si a ales ca pentru prima data sa nu mearga la reprezentanta. Dar dupa ce si-a dat comanda de piese si le-a inlocuit la un service “de duzina”, cum spune el, a mers la reprezentanta sa ii indrepte tabla si sa o vopseasca. Baietii de la reprezentanta au vazut ca e vorba de accident si i-au cerut tot felul de hartii de la politie, ca asa e protocolul, si apoi l-au intrebat si de reparatii ca nu le avea trecute in cartea masinii. Le-a explicat el acolo si l-au intrebat daca a primit si documente pentru piesele de afara, le-a zis ca da si baietii au vrut sa i le treaca in cartea masinii pentru ca piesele erau tot de la firma lor, dar din afara, au fost ok aici. Problema? C. nu avea nici cea mai mica idee ce scrie pe hartiile alea, era scris in germana. S-a gandit sa incerce google translate, dar mai rau l-a bagat in ceata, i-a tradus niste termeni specifici ca pe niste alimente, filtrul de ulei era ulei de masline dupa google translate, deci... . Dar voi stiti doar ca el e descurcaret, a facut ca in emisiunea aia cu vrei sa fii milionar, a ales una cele 3 variante ajutatoare “suna un prieten”. Il suna pe B. si ii povesteste, acesta ii da numarul unui traducator independent cu care lucreaza el tot pentru asa ceva. A luat numarul, s-a intalnit cu respectivul, dar fiind singur era destul de aglomerat, dura 3 zile sa ii traduca toate hartiile si trebuia sa astepte 2 saptamani sa termine ce avea deja inceput. Problema? El avea nevoie de traduceri in maxim 3 zile ca se le poata duce la reprezentanta. Cam dezamagit incepea sa renunte, dar fix cand se consolase cu ideea gaseste pe facebook o reclama sponsorizata cu un video de youtube, da click pe el si il urmareste:
 Ca un rezumat, cei de la Academia de traduceri lucreaza cu peste 300 de traducatori si acopera peste 100 de limbi straine. Normal ca nu a mai stat pe ganduri, deja trecuse o zi, suna, stabileste o intalnire, lasa actele si intr-o zi si jumatate le-a si primit inapoi traduse, si-a rezolvat treburile la reprezentanta si primul lucru pe care l-a facut dupa ce a iesit de acolo a fost sa se duca sa isi faca din nou casco, apoi l-a sunat pe B. sa ii spuna ca nu se mai complica atat data viitoare.

16 februarie 2015

Anul acesta, pan acum, de-a lungul timpului am tot “adunat” subiecte pe care sa le dezbat aici, dar dupa lunga absenta nu prea mai aveam aceiasi dorinta sa ma grabesc sa ajung acasa si incep direct sa scriu. Dar este bine ca totusi le-am salvat unedva prin diverse poze, da, vedeam ceva care ma intriga sau enerva si ii faceam poza sa imi amintesc. Deci...o sa am ceva idei de articole in viitorul apropiat, dar astazi incep cu altceva. Asta va spun, sau va arat, cum s-a terminat prima mea sesiune. Uite fix asa:


Cum a fost? Nu pot spune ca foarte stresant, dar suficient de stresant, desigur acum ar putea sa apara anumite persoane care sa spuna ca nu m-am stresat deloc si ca am lenevit mai mult, daaar asta este partea a 2-a si intotdeauna exista un exterior si un interior, o privire directa si una de substrat, dar au si ei dreptatea lor, nu m-am agitat foarte tare si pe de-o parte am anumite regrete, dar cu toate astea s-a terminat si regretele sunt inutile acum, si nu a fost chiar atat de rau pe cat ar vrea altii sa creada ca a fost. Si cand ii aud pe altii cu nopti nedormite, cu stres la maxim, cu 3-4 cafele pe zii + 2-3 energizante, nu stiu ce sa zic, involuntar ma cam amuza cand ma gandesc ca eu am ramas la zi cu vreo 4 seriale, am vazut si cateva filme, m-am distrat, am dormit ( si din nou aici ar putea interveni anumite persoane care sa spuna ca am dormit chiar muult, defapt ca de obicei) si totusi s-a terminat relativ ok sesiunea pentru mine, poate chiar mai bine decat pentru cei care s-au stresat foarte tare.

Pertotal media 8,1 pe semestru cu tot cu anm’ul eu zic ca este suficient de ok pentru efortul pe care l-am( sau nu) depus. Acum ca e vacanta, somnic de voie, leneveala cat cuprinde si rasfat de la mami ca doar sunt acasa, nu? 

13 februarie 2015

Niciodata nu o sa fi multumit de timpul in care iti este adusa comanda la un restaurant. De ce? Simplu, pentru ca exista doua situatii posibile: prima cand ti se aduce comanda in 5-10 minute, cand se intampla asta esti morocanos ca “normal, au mancarea facuta de o saptamana, doar au incalzit-o la microunde”, si normal ca nu esti multumit de asa ceva, o sa mananci, dar o sa bolborosesti in continuare; a doua situatie este cand astepti 20-25 minute, atunci te isterizezi, adica cum, de ce nu iti aduce nimeni comanda, ce restaurant e ala? Nici macar nu e asa plin, au angajat numai niste incompetenti. Si normal, o sa mananci si aici cand primesti comanda, dar o sa bolborosesti in continuare.
Si in concluzie nu esti multumit de timp, nu, nu exista timp de mijloc, astea sunt cele mai intalnite situatii, ori prea repede, ori tarziu, si tu ca si client o sa fi in permanenta nemultumit. Trebuie sa recunosti ca asa se intampla de fiecare data.

Solutie? Nu exista o solutie, pur si simplu asa functioneaza restaurantele, ba ca e aglomerat, ba ca iti pregatesc sau doar incalzesc mancarea, asa functioneaza sistemul asta, asa a functionat din totdeauna si asa o sa functioneze in continuare.

2 februarie 2015

Sambata am pus pe facebook imaginea asta 

Si am zis ca o sa detaliez si o sa arat pozele mai “clar” ieri intr-un articol, dar ieri...ieri sa spunem ca am dormit mai mult...sau nu, mai bine sa spunem ca am invatat pentru examenul de la care doar ce m-am intors, da, mai bine asa, ieri am invatat. Asa ca detaliez astazi, acum.
In poza sunt 3 citate de la 3 persoane foarte dragi mie care mi-au urat in modul lor la multi ani. Sa ii luam pe rand, in ordinea in care au venit. Incepem cu A. care mi-a dat setul asta de mesaje, la ora, se vede in imagine ora. 

Normal ca nu mi-am dat seama ca e ziua mea, normal ca nu, dar tot normal este ca am sunat-o sa o linistesc si sa-i explic ca nu trebuie sa ii fie frica, e ok, si daca trec la varianta imbunatatita 2.0 tot o sa fie prietena mea si totul o sa fie ca inainte. Dar faptul ca mi-a zis-o intr-un mod atat de dragut m-a emotionat.
Despre treaba cu versiunea imbunatatita 2.0....ei bine, aici ideea mi-a venit dupa ce Cha mi-a spus pe facebook si asta “Bun venit printre astia cu 2.” Si de aici eu am interpreat-o ca fiind versiune upgradata 2.0.
Sa continuam cu C. In imaginea de sus el este cel cu mesajul ala infernal de lung. Nu mai pun printscrean-ul ca nu se intelege bine, asa ca o sa pun cu “copy-paste” mesajul lui. La ce s-a gandit el? Sa spuna 20 de motive pentru care ii place de mine si sa puna si poza in care stau in zapada, pe spate cu picioarele ridicate(am mai pus-o pe aici si pe facebook, nu o pun din nou acum), ca doar am facut 20 de ani...nu vreau sa imi imaginez cate pagini scria daca faceam 50. Oricum, mesajul este genial, chiar daca unele nu trebuiau facute publice, are dreptate cu tot ce scrie acolo, poate mai putin partea cu anm’ul, dar stiti cum e, “cine se aseamana se aduna”. Si asta este mesajul:
“Pentru ca esti cea mai ciudata persoana pe care o cunosc.
Pentru ca esti cea mai nebuna persoana pe care o cunosc.
Pentru ca esti cea mai inventiva persoana pe care o cunosc.
Pentru ca esti cea mai visatoare persoana pe care o cunosc.
Pentru ca esti cea mai buna ascultatoare pe care o cunosc.
Pentru ca esti cea mai diferita persoana pe care o cunosc.
Pentru ca esti cea mai iertatoare persoana pe care o cunosc.
Pentru ca ai cele mai idioate idei geniale.
Pentru ca ai cea mai bogata imaginatie.
Pentru ca imi dai cele mai bune sfaturi.
Pentru ca mereu esti acolo pentru mine.
Pentru ca mereu ma faci sa ma simt mai bine.
Pentru ca imi iei apararea in fata oricui chiar si cand gresesc.
Pentru ca ma certi grav de tot atunci cand gresesc.
Pentru ca esti prietena mea.
Pentru ca esti unica.
Pentru ca ma iubesti.
Pentru ca te ador.
Pentru ca te iubesc.
Pentru ca e ziua ta.
Si multe alte "pentru ca", dar ma opresc la 20, ca ai facut doar 20 de ani si chiar esti nebuna, iti iubesti toti prietenii, bani vad ca tot faci, tine-o tot asa aici, tanara clar o sa fii mereu, ai mintea unui copil de 2 ani in general, dar in acelasi timp esti cea mai matura persoana pe care o cunosc, griji nu ar trebui sa ai deloc(stii ca se rezolva si anm'ul ;) ) si o sa traiesti mereu asa cum stii pentru ca daca iti spune cineva ce sau cum sa faci o sa faci exact invers :)) Dar pentru toate astea te iubesc, pentru ca esti prietena pe care nu vreau sa o pierd nicioada si stiu ca nu o sa o pierd pentru ca ma iubesti, nu poti sa stai fara mine :))”
Celalalt mesaj din imagine este de la M. care sincer a fost cea mai placuta surpriza de ziua mea, m-a emotionat foarte tare si m-a lasat la propriu fara cuvinte cand am primit mailul. Si vreau sa ii multumesc din nou si aici. 

Oh si alta surpriza a fost de la google. Adica stiam ca cei de la google tot fac chestii din astea, dar nu stiam ca face si personalizate:



Imi ador prietenii, asta e clar si a tinut si C. sa mentioneze, asa ca inchei cu melodia asta: 

31 ianuarie 2015

A veeeeenit. Da, da, da, normal ca da, cum altfel, nu are cum altfel. Sper ca nu a intrebat nimeni ce a venit, ca dupa cum v-am terorizat in fiecare an cu treaba asta nu prea aveti cum sa intrebati asa ceva. Doar ca de data asta e diferit, da, e diferit. De ce e diferit? Pentru ca am schimbat prefixul, am trecut la varianta imbunatatita 2.0. Si ce urmeaza acum? Normal ca urmeaza sa ascultam melodia asta
Sa bem un pahar de vodka cu suc de mere verzi( pentru ca vodka cu suc de mere verzi si la 70 de ani) asa, ca sa ne trezim 

Mancam putin tort


Si dupa mai bem niste tarie


30 ianuarie 2015

Dezavantaj in a merge cu masina prin capitala pe stradute laturalnice, in special noaptea? Simplu, in incercarea de a evita 2 gropi mari, treci printr-una care ti se pare mai mica si mai ok decat celalte doua, ce ascunde defapt mica groapa inofensiva? O adevarata adancime, una atat de mare incat sa iti taie cauciucul, sa nu ii spun chiar explozie ca nu a fost chiar asa, sa ii spunem doar taiere. Foarte urata situatia asta. Dupa ce iti suni un prieten sa vina sa te remorcheze incepi si te gandesti ce faci, ca afara e inca iarna si tu aveai doar fix 4 anvelope de iarna, nu te-ai gandit ca ar fi ok sa ai si o rezerva pentru ca “ce se poate intampla?” . Nu stai nici cu banii prea bine, ca vorba aia, doar esti student, nu? Si cum in prezent totul se rezolva din fata calculatorului, intri frumos pe google si cauti anvelope de iarna acvila, ca doar nu vrei sa ai anvelope diferite, nu? Normal ca nu, arata urat, macar daca erau doua cu doua, dar si asa tot aratau urat, nu, tu vrei un tot unitar pe masina ta. Intrii si gasesti anvelope, asa cum ai cautat, dar nu ai nici cea mai mica idee care sunt cele pentru masina ta, tu ai retinut doar firma, buna si aia decat deloc, nu? Ne multumim cu ce avem, cauti pe acolo, poate-poate ti se pare cunoscut ceva pe acolo, dar nimic. Renunti la idee si iti spui ca “oricum iarna e pe sfarsite, nu mai ies cu masina pana la primavara” si te duci la somn, ca tot studentul in plina sesiune. Cand te trezesti parca ai manca o shaorma, te imbraci, iei portofelul, cheile si te duci la masina fericit ca o sa mananci shaorma. Ajungi la masina si iti amintesti ca ai doar 3 roti asa ca iti pui pofta de shaorma in cui si deschizi internetul, cauti iar pe google, ajungi iar pe site, te uiti iar ca vitelul la poarta noua, dar de data asta nu mai inchizi, iti suni in prieten sa il intrebi ce anvelope ai tu, normal ca nu stie, te pune sa te duci sa citesti. Nu te ajuta foarte mult, dar iti amintesti ca atunci cand ti le-ai cumparat prima data te-a ajutat un consultant de la firma sa iti alegi anvelopele, intrii frumos in sectiunea corespunzatoare si incepi sa vorbesti cu consulatul, nu isi aminteste de tine, nu stie ce anvelope ti-a vandut, dar te pune si el sa citesti ce scrie pe ele, te duci pana la urma la masina, citesti ce scrie pe anvelope si ii spui, iar el si-a dat imediat seama, si nu ai cheltuit niciun ban, nici pe drum, nici pe consultanta, dai comanda de anvelope si cat astepti, dai comanda si de o shaorma, chiar daca nu e aia pe care o voiai te multumesti si cu una mai de aproape adusa acasa decat deloc.


29 ianuarie 2015

Posted by Zdwuby | File under : , , , , , , , , , , , , , , , , ,
A venit momentul sa va spun de ce am tot amanat “intoarcere” mea aici. De ce acum? Pentru ca acum e aproape de finisare ideea mea. Unii dintre voi poate va mai amintiti ca acum ceva timp adaugasem pe acest blog o pagina numita “shop online” pe care aveam 3-4 produse, 2 cabluri de date si 1-2 ceasuri. Da, blogul asta nu m-a ajutat foarte tare sa le vand, dar am gasit o metoda de a o face pana la urma, si apoi am mai adaugat produse, treptat, putine, rand pe rand, si cand le vindeam aduceam altele. Nu pot spune ca am iesit cu adevarat pe profit pentru ca nu am analizat niciodata situatia din punctul asta de vedere, toti banii optinuti din vanzare ii reinvesteam si tot asa pana prin noiembrie luna trecuta. Atunci m-am decis sa duc treaba asta la nivel, la unul mai profesional, mai oficial. Am inceput si am facut investitii reale, adica mai semnificative decat pana in prezent, am achizitionat mai multa marfa, marfa pe care am de gand sa o personalizez si inregistrez, o sa fie totul “a la zdwub”, si in curand o sa fie pe piata. Am marfa, am inceput cu hartogaraia si acum am dat comanda de etichete autocolante pentru produsele mele de la o firma numita LabelPrint, i-am ales pe ei pentru ca vreau calitate si profesionalism pentru ca vreau sa am un start bun, daca nu incep bine incep degeaba, asa ca prefer sa incep cu cei mai buni, cei de la LabelPrint au o experienta de 10 ani in acest domeniu, etichete, stikere, deci am incredere.
Plus ca nu arata rau deloc la prima vedere 



Acum, cand sunt aproape acolo nu mai am rabdare si am izbugnit, a trebuit sa va spun si voua treaba asta, nu am mai putut sa tin doar pentru mine. Sper sa fie bine pana la final. 

27 ianuarie 2015

Ce face studentul in sesiune? Orice numai sa nu invete, asta e clar, desigur asta are si consecinte, o sa vorbesc despre asta in zilele ce vor urma. Dar cum studentul nu invata in sesiune si are ceva timp liber neavand cursuri se apuca si ba face curat, ba se joaca, ba se uita la filme, ba redecoreaza. Eu ma incadrez printre cei care se uita la filme si redecoreaza, sau cel putin isi propune sa redecoreze si pierde vremea pe net, dar defapt nu pierde vremea, cum sa piarda vremea? Cerceteaza piata, asta nu poate fi considerata o pierdere de vreme, nu? Nu este, nu are cum sa fie. Dar stau la camin si nu prea am ce sa redecorez intr-o camera, ca atat am, bine mai am si un hol care e si hol si bucatarie si mai am si o baie, deci nu am prea mult spatiu de desfasurare, dar tot se gaseste cate ceva. Spre exemplu, doar dam un exemplu, asa, random, ma enerveaza neonul care tot bazaie cand are el chef. Si ma gandeam sa fac o vizita pana la magic led si sa iau de acolo chestia asta :


O banda cu 60 leduri alb-rece chiar, sa nu imi oboseasca ochii. Ma gandeam ca o sa o pun chiar undeva pe peretele de langa patul meu, sau poate s-ar potrivi mai bine pe peretele de langa geam, sau pe ceilalti doi. Da, asta e bine, am doar 4 optiuni, le pot incerca pe toate pana gasesc una care sa imi placa. Dar pana una alta asta implica si o plimbare, ca doar nu o sa stau in casa, nu? Nu, ies la plimbare, si daca tot ies la plimbare ma duc pana in sectorul 1 ca tot nu e departe de mine. Cei de la magic led au sediul pe bulevardul Ion Mihalache la nr 42-52 in bloc 35 la parter. Ceea ce inseamna ca daca iau tranvaiul 1 de la grozavesti si mai merg putin pe jos ajung mai repede decat cu metroul si in aproximativ 25 minute ajung. Trebuie sa ajung aici, din regie, si google maps asta imi recomanda, daca are cineva alt traseu in minte, de preferat mai scurt, desigur, ar fi ideal.

21 ianuarie 2015

Mai multe detalii gasiti la Carmen