Se afișează postările cu eticheta noapte. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta noapte. Afișați toate postările

1 noiembrie 2016

Sper ca nu este nici o noutate pentru nimeni faptul ca sambata noapte spre duminca s-a trecut la ora de iarna. Cineva mi-a spus, indirect, o teorie foarte interesanta despre treaba asta, si o sa o relatez o parte din ce mi s-a spus ca un citat:
“Da-mi o ora din timpul tau si nu, nu spune ca nu ai timp, stiu, ai multe pe cap, ai programul incarcat, si eu la fel, si aproape oricine de altfel, dar in noaptea asta timpul ne ofera timp. Stiu, ti se pare ilogic, dar asa este, in noaptea asta ai o ora in plus. Nu, nu primesti o ora inapoi, nu, nu trebuie sa cumperi o ora, pur si simplu ai o ora in plus, un bonus. Da-mi mie ora ta! Desi este impropriu sa spun ora ta pentru ca nu este a ta, nu este nici a mea, nu este a nimanui, este ora care nu exista, dar care este traiata la maxim, este ora in care nu esti nimeni, dar in care esti cine ti-ai dorit mereu sa fii. Este ora de care nu iti vei aminti, dar pe care o vei trai cel mai intens. Hai sa o traim intens impreuna! Este la fel ca ziua de 29 februarie, iti mai amintesti tu oare ce ai facut in ziua aia?
-Spune-mi ce zi a fost pe 29 februarie si o sa iti pot spune ca am facut.
Nu, nu rutina ta zilnica, nu ce ai facut in ziua aia la facultate, nu ce ai facut la munca, nu, ce ai facut diferit, ce a fost iesit din tipar? Iti amintesti ce ai mai facut in ziua aia dupa munca si facultate? Tind sa cred ca nu, pentru ca la fel ca ora asta, aia este o zi a nimanui si totusi ziua tuturor. Este modul in care timpul te rasplateste o data la 4 ani, iti ofera o zi in plus in care sa incerci, in care sa faci ceea ce nu ai timp in general sa faci, este o zi in care poti sa fii cine vrei sa fii si sa traiesti asa cum vrei sa traiesti pentru ca sunt sanse de 90% sa nu iti amintesti ce s-a intamplat. Asa este si cu ora asta. Este ora ta, este ora mea, este ora tuturor si in acelasi timp ora nimanui.

Este o ora moarta, hai sa intalnim la ora 4:00 in dimineata asta si cand ceasul telefonului v-a indica din nou ora 4:00 in loc de ora 5:00 sa ne despartim, este o ora practic inexistenta, este o ora moarta, hai sa ii dam noi viata. Nu imi spune ca nu ai timp, nu atunci cand timpul iti ofera timp. Da, iti ofera o noua sansa, poti sa traiesti aceiasi ora de 2 ori in noaptea asta, primesti o a doua sansa in caz ca nu ti-a iesit din prima. Poti alege sa ii spui experiment esuat si sa consideri ca nu a existat niciodata, ne intalnim cand ceasul arata 4:01 si ne despartim cand indica 4:00 in aceiasi noapte. Ce spui? Imi oferi ora ta moarta, imi oferi mie ora ta inexistenta, imi oferi sansa de a fi nimeni impreuna cu tine si totusi sa fim tot ce ne-am dorit vreodata, imi dai sansa sa am singura ora din timpul tau pe care o poti retrai daca nu o sa fie bine? Te astept la ora 4:01 sa ne putem desparti din nou, in aceiasi noapte, la ora 4:00.”

Da, stiu, e ilogic, si faza cu 29 februarie si faza cu ora, exista explicatii perfect logice pentru ambele, dar nu o sa le spun, pentru ca mi s-a parut o ‘filozofeala’ interesanta, mi se pare interesant sa crezi in astfel de basme, se spune ca niciodata nu esti suficient de matur ca sa nu mai crezi in basme, probabil d-asta am si ales sa scriu despre asta.

1 aprilie 2015



Mai multe detalii la Carmen

30 ianuarie 2015

Dezavantaj in a merge cu masina prin capitala pe stradute laturalnice, in special noaptea? Simplu, in incercarea de a evita 2 gropi mari, treci printr-una care ti se pare mai mica si mai ok decat celalte doua, ce ascunde defapt mica groapa inofensiva? O adevarata adancime, una atat de mare incat sa iti taie cauciucul, sa nu ii spun chiar explozie ca nu a fost chiar asa, sa ii spunem doar taiere. Foarte urata situatia asta. Dupa ce iti suni un prieten sa vina sa te remorcheze incepi si te gandesti ce faci, ca afara e inca iarna si tu aveai doar fix 4 anvelope de iarna, nu te-ai gandit ca ar fi ok sa ai si o rezerva pentru ca “ce se poate intampla?” . Nu stai nici cu banii prea bine, ca vorba aia, doar esti student, nu? Si cum in prezent totul se rezolva din fata calculatorului, intri frumos pe google si cauti anvelope de iarna acvila, ca doar nu vrei sa ai anvelope diferite, nu? Normal ca nu, arata urat, macar daca erau doua cu doua, dar si asa tot aratau urat, nu, tu vrei un tot unitar pe masina ta. Intrii si gasesti anvelope, asa cum ai cautat, dar nu ai nici cea mai mica idee care sunt cele pentru masina ta, tu ai retinut doar firma, buna si aia decat deloc, nu? Ne multumim cu ce avem, cauti pe acolo, poate-poate ti se pare cunoscut ceva pe acolo, dar nimic. Renunti la idee si iti spui ca “oricum iarna e pe sfarsite, nu mai ies cu masina pana la primavara” si te duci la somn, ca tot studentul in plina sesiune. Cand te trezesti parca ai manca o shaorma, te imbraci, iei portofelul, cheile si te duci la masina fericit ca o sa mananci shaorma. Ajungi la masina si iti amintesti ca ai doar 3 roti asa ca iti pui pofta de shaorma in cui si deschizi internetul, cauti iar pe google, ajungi iar pe site, te uiti iar ca vitelul la poarta noua, dar de data asta nu mai inchizi, iti suni in prieten sa il intrebi ce anvelope ai tu, normal ca nu stie, te pune sa te duci sa citesti. Nu te ajuta foarte mult, dar iti amintesti ca atunci cand ti le-ai cumparat prima data te-a ajutat un consultant de la firma sa iti alegi anvelopele, intrii frumos in sectiunea corespunzatoare si incepi sa vorbesti cu consulatul, nu isi aminteste de tine, nu stie ce anvelope ti-a vandut, dar te pune si el sa citesti ce scrie pe ele, te duci pana la urma la masina, citesti ce scrie pe anvelope si ii spui, iar el si-a dat imediat seama, si nu ai cheltuit niciun ban, nici pe drum, nici pe consultanta, dai comanda de anvelope si cat astepti, dai comanda si de o shaorma, chiar daca nu e aia pe care o voiai te multumesti si cu una mai de aproape adusa acasa decat deloc.


26 august 2014

Cand m-am consolat definitiv cu gandul ca sunt oficial un viitor inginer, dar momentan sunt doar un student la energetica...am zis sa dau si eu like paginii de facebook a facultatii, a universitatii dadusem de mult. Foarte tare mi s-au parut sugestiile oferite. Cei care nu au facebook, stiu ca mai sunt si persoane care nu vor sa fie prinse in aceasta nebunie numita “facebook”, cand dai like unei pagini ti se ofera sugestii pentru alte pagini care par a fi in legatura cu cea careia i-ai dat like initial. Sa va arat acum ce mi-a aparut mie la sugestii:



Da, descriierile sunt buna...eu dau like paginii unei facultati, iar facebookul imi sugereaza sa apreciez si doua cluburi din zona si anume, dupa cum se observa din imagine “kulturhaus” si “one” . Unele persoane mi-au spus cand le-am aratat si lor imaginea ca “se mai uita si la om cand dau sugestiile”...poate facebook m-a vazut o persoana mai nesociabila si neintegrabila si s-a gandit sa nu ma lase sa imi bat capul cu facultatea asta cum am in plan cel putin in primul an si sa ma trimita sa ma distre...sa-l ascult...sa nu-l ascult...sunt in dubii, sincer...inca nu i-am urmat sfatul, nu am dat like si cluburilor sugerate.  

11 iunie 2014

Mai multe la Carmen

8 noiembrie 2013

Posted by Zdwuby | File under : , , , , , , , , , , , , , ,
Daca raspunsul este da atunci te'as sfatui sa renunti la gandurile legate de parasutism, de zbor cu parapanta, de bungee jumping, de curse de masini si la orice alte ganduri ai avea si incearca urmatorul lucru: vino la ora 1 si ceva noaptea sau chiar mai tarziu la mine in parcare. Cum nu e suficient de extrem pentru tine? Imagineaza’ti urmatorul scenariu: vii la ora 1 spre casa, ajungi in parcarea din fata blocului si din senin auzi un zgomot in tufisuri...in tufisurile de la scara ta, imediat dupa vezi 2 caini iesind de acolo alergand si apoi, la nici 10 secunde, auzi cel putin 3 caini latrand si alergand spre tine din parcul de langa scara...

Pe bune ca mie alte senzatii tari nu'mi trebuiesc...Mi'a luat cred ca juma de ora sa'mi revin complet... Cand am auzit zgomot in tufisurile de la scara mea m'am oprit in loc si nu mai puteam sa merg, voiam sa ma intorc, dar unde sa ma duc si cum sa ajung acasa...nu puteam sa ma misc, nu stiam ce sa fac...am scos telefonul din buzunar cu gandul sa’l sun pe tata sa vina cu o bata sa ma ia in casa...bata pentru javre nu pentru mine...dar inainte sa apelez vad cei 2 caini iesind si alergand. Nu am apucat sa'mi spun in gand "mersi Doamne ca au plecat si au alergat in alta directie si nu spre mine" ca si aud alte potai latrand...am distins 3, dar tot ce e posibil sa fi fost mai multi...alergand pana aproape de mine au venit 2, 1 se vedea in urma lor, dar se mai auzeau latrand. In momentul ala m'am panicat maxim, iar voiam sa dau apelare la tata, dar mi'am dat imediat ssama ca daca ma opresc pana coboara tata toata satra de caini e calare pe mine si ma fac carne tocata...am grabit pasul si cu o voce cat am putut de serioasa si grava spuneam "mars" in continu. Cand am ajuns la usa scarii abia am nimerit sa bag cartela sa deschid si dupa ce am intrat in scara am tras usa dupa mine sa se inchida mai repede.

Cand am ajuns sus inca nu'mi revenisem din soc, din panica, simteam cum imi furnica mainile...
Spun din nou si din toata inima: urasc cainii, pardon, urasc javrele, potaile, maidanezii din parcul de la scara mea...am fobie de ei...

17 octombrie 2013

Si nu, titlul nu este deloc la figurat, este fix la propriu. Sa va explic. Sambata stau eu acasa, frumos, lenevesc, dorm, ma relaxez, nu ies din casa deloc, dar deloc-deloc, toata ziua de sambata am stat numai in casa lenevind, dormind si relaxandu’ma. Se face seara, oboseala inca exista asa ca am facut un dus si m’am bagat in pat la somnic(da, pot sa dorm foarte mult, inca nu v’ati obisnuit cu asta?). Ma trezesc pe la 3-4, nu mai stiu cat era exact, cu nasu infundat, foarte infundat, imi suflu nasu si ma bag inapoi la somnic…ma trezesc pe la 10, nasu tot infundat si o durere in gat de mama-mama. Am zis “las’ ca trece”, s’a facut dupa-amiaza…a inceput sa ma doara si capu’…ptiiiu sa’mi bag picioarele, am facut si febra. Ii zic lu’ mama sa’mi faca niste ceai cu miere si lamaie. Fix atunci nu mai aveam lamaie, hai las ca nu’i bai, il beau fara lamaie. Degeaba…febra-febra, nasu infundat-nas infundat, durerea in gat- durere in gat…hai sa iau un paracetamol. Parca ma mai lasa putin febra, ma bag la somn. Tunete si fulgere!!! Nasu infundat, durere in gat…respire zdwub daca ai cum…pe nas nu merge, pe gura zici ca inghiti ace nu aer. Reusesc intr’un final sa adorm, dar ma trezesc din ora in ora ca nu mai pot sa respir…Mai incepe si alarma sa suna…mi se zgarie cate putin timpanul cand o aud. Ma trezesc, ma pregatesc repede si plec la scoala. Nasu infundat inca era, gatu’ inca ma ustura, dar febra nu mai aveam si nici capu’ nu ma durea. Ajung la scoala…nu mai pot, nasu’ imi curgea ca la robinet…am consumat un pachet de servetele intr’o ora, simteam cum mi se face tot mai cald si brusc frig, iar foarte cald…capu’ incepea sa ma doara din nou…febra nu am mai facut, dar eu simteam cum ard. Am sunat’o pe mama, i’am zis ca nu mai pot sa stau la scoala si imediat cum s’a sunat am plecat, m’am dus direct la doctor, mama a venit si ea acolo. Am stat 2 ore la doctor, la coada…nu mai povestesc despre cati draci si nervi mi’am facut acolo…Intru si eu intr’un final…dupa ce imi cam zisese ca nu vrea sa ma primeasca pentru ca nu aveam programare…da, la mine la doctor trebuie sa anticipezi cand o sa te imbolnavesti ca sa poti sa’ti faci programare cu vreo 2-3 zile inainte. Revenind, intru si eu intr’un final si ce’mi zice ? “Ai niste punctulete pe amigale. Niste pungute cu puroi” …ce zici ca am?!?! Asa peste noaptea? Dea drașii in ea de treaba. Ma intreaba, dar parca ironic, “faci injectii?”…stie deja ca nu le suport, stie foarte bine asta, d’asta a si intrebat, dar acum ce sa mai fac? Nu mai rezistam, simteam cum imi pulseaza sangele in cap, zici ca batea cineva la tobe cu capu’ meu, nasu’ imi curgea prea tare, ma incerca si o tuse seaca, gatu’ nu’mi dadea pace deloc…asa ca’i zic “orice e bun, numai sa’mi treaca”. Imi da reteta, injectii la 12h si antibiotice. La 12 ore? 10 injectii…dupa imi zice si ca nu ma duc la scoala saptamana asta. Parca a mai dres’o putin cu treaba asta…dar parca 5 zile pe 10 injectii nu suna chiar asa bine, adica era loc de mai bine. Am ajuns la a 6’a…in dimineata asta am facut’o pe a 6’a…si ma doare de nu mai pot…ustura ca naiba si de la a 4’a, inclusiv, imi ramane si piciorul amortit cateva minute dupa…Niciodata nu am suportat injectiile si niciodata nu o sa le suport!!!!! In trecut faceam chiar “frumos” cand trebuia sa fac injectii…stiu ca o data era doar eu acasa si nu i’am raspuns la usa cand a venit sa’mi faca injectia…si cand erau si ai mei acasa si ii deschideau usa…ei bine, ma rezum si spun ca mai trebuia cel putin o persoana pe langa cea care imi facea injectia pentru a reusi…dadeam din maini si din picioare ca toate cele…
In fine…cam asta e despre raceala mea de peste noaptea…la propriu! Nu, inca nu mi’a trecut complet…nasu’ inca imi mai curge, in gat ma mai ustura, dar nu atat de tare, capu’ nu prea m’a mai durut, dar oricum tratamentul nu e gata…mai am…si abia maine dupa-amiaza ma duc la control sa vad ce si cum…

Dar totusi…Daca tot apare peste noapte ar fi fost frumos sa si treaca tot peste noapte!

5 septembrie 2013

Posted by Zdwuby | File under : , , , , , , , , , , , , , , , ,
Continuarea am zis ca o reprezinta timpul liber din saptamana petrecuta la mare, da?
Hai sa vedem cum sa incep. Incep si eu cu ziua de marti, nu? Sau hai sa nu le iau chiar pe zile ca nu’mi mai amintesc exact ordinea, dar incerc. Ideea e asa, in prima seara am plecat la o teresa sa manacam pentru ca nu aveam mancare de la cantina in seara respectiva, am mancat, ne’am dat in TIRIBOMBE, cum se spune in teleorman, la mine li se spune comedii, ne’am uitat putin la meci, si apoi in jurul orei 11 cred, a inceput sa ploua, ca ne’a picurat putin pana in tabara. Ploaia s’a oprit undeva in jurul orei 2. Cum de unde stiu? Pentru ca nu, nu dormeam la ora aia…toata tabara am dormit in jur de 4-5h/noapte, iar in ultima seara mi se pare ca am dormit undeva in jur de 3h juma si alea in 2 schimburi, dar mai e pana la ultima seara. Asaaa…revenim la prima, dupa ce s’a oprit ploaia am mai stat, ne’am facut prieteni noi din mai multe zone si undeva in jur de 3 juma ne’am dus la somn. Pana atunci, am fost pana pe plaja cu D. pe la 2 si ceva, batea vantu’ al naibii de tare acolo, ne’am jucat la aparatele de fitness de acolo, noi la 2 si ceva dimineata dadeam jos caloriile si dupa ne’am intors la restu’ si am stat pana in jur de 3 juma cum am mai spus. A 2’a zi a fost cum a fost cu trezirea, ideea e ca ne’am trezit. Dupa amiaza am plecat impreuna cu A. sa ne plimbam prin Eforie Sud, in timp ce le’am lasat pe D. si I. impreuna cu profa la plaja. In plimbarea noastra ne’am oprit la vreo 2 terase pentru cate o bere, ne’am uitat de suveniruri, am mancat gogosi, am gasit o teresa cu o priveliste de milioane, am facut si cateva poze, am plecat pe la 2 si ne’am intors undeva pe la 5 juma. Mai departe, noaptea asta a fost una interesanta. De ce? Pentru ca normal nu ne’am bagat la somn devreme, iesisem pe afara, ne’am dus la noii nostri prieteni si am pierdut vremea pe acolo. Pe la 2 si ceva ne luase un frig teribil si ne’am dus si am ciordit cateva cearsafuri din camera baietilor si ne’am invelit cu ele afara, pe bancute.

14 ianuarie 2013


Totul este foarte clar acum, acest trio diabolic m’a sabotat. Vorbesc despre alarma, par si noapte. A fost cea mai scurta noapte din anul asta, alarma nu se mai oprea din sunat la o ora atat de matinala incat nici macar Miky (care in general este primul treaz) nu se trizise, iar parul pentru prima data pe anul asta, in dimineata asta s’a ridicat in antene.

Sa intelegeti mai bine: La 7 jumatate sari din somn ca ars pentru ca nu sti ce se intampla si cine e atat de tampit sa asculte muzica in creierul noptii, realizezi ca defapt tu esti tampitul despre care ai pomenit mai devreme si ca este vorba despre telefonul tau, mai exact este alarma ta. O opresti si atat ca iti e mila de telefonul asta sa’l arunci pentru ca stii foarte bine ca nu este atat de rezistent ca celelalte sa poti sa’l arunci de toti peretii dimineata fara sa se descompuna in toate componentele posibile si imposibile , te intorci pe partea cealalta si vrei sa adormi iar, dar iar se trezeste un idiot sa asculte muzica, si asta nu mai e alarma ta pentru ca e clar alta melodie, una tampita cu zurgalai si feliz navidad , a trecut craciunul baaaay omenilor…oh, dar stai tot eu sunt si idiotul de care am zis mai devreme(trebuie sa schimb melodia asta aiurita)…primesc un apel…hai sa zicem ca se iarta, dar din discutie nu’mi amintesc mare lucru, mi’a povestit el apoi pentru ca eu i’am raspuns numai “da…aha…bine…nu, nu dorm…da…si mie…bine…te pup…da…pa”, asa si dupa ce termini de dat raspunsuri absurde si scurte vrei sa te culci la loc, ca tot omul, dar vezi ca e deja fara 20 si te gandesti sa te dai jos din pat, te duci la baie si incepi si da’i cu spuma, cu gel si cu o tona de fixativ poate poate se culca antena, dar nu, ei ii place sculat, intr’un final reusesti sa para accetabil, te intorci sa te imbraci si aprinzi lumina, dar pentru ca este creierul noptii si nici macar papagalul nu vrea sa se trezeasca si urla din toti plamanii trebuie sa o stingi la loc si te imbraci pe semiintuneric sau la lumina lunii, cum vrei tu sa’i zici. Se face fara 10 si n’ai niciun chef sa te incalti, dar trebuie, si cu ochiii inca intredeschisi(sau e mai bine intreinchisi? Nu suna prea bine asa, ramanem la intredeschisi) si vizibil foarte somnorosi strabati drumul ce’ti pare interminabil catre scoala.

6 decembrie 2012


Ehehehe in perioada asta copilul din mine isi face simtita cel mai mult prezenta…a venit mosuuuu’ …chiar daca l’a mine a venit de aseara (probabil a fost derutat de faptul ca dormeam si a zis ca nah tot somn e, nu? )in mod normal abia azi dimineata trebuia sa vina asa ca : a venit mosuuuuu’ .
Nu mai au acelasi farmec sarbatorile ca atunci cand aveam cativa anisori si tata reusea sa ma imbarlige ca el e mosu’, ca se intalneste cu el, sa’i dau scrisoarea lui , etc etc…pe de’o parte atunci era destul de dragut pentru ca parca aveau alt farmec sarbatorile, dar si acum e frumos…ideea e aceiasi, nu? Doar ca acum sti ca Mos Nicolae si Mos Craciun sunt parintii, prietenii etc, faci pe Mos Nicolae si Mos Craciun pentru parinti, frati, prieteni etc…dar pana la urma tot cadou este, tot atmosfera de sarbatoare este.
Ce imi pare rau este ca nu e si la mine zapada…a plouat toata noaptea, dar nici pic de zapada…sau defapt am inteles de la tata care a plecat la munca din creierul noptii(pe la 4 ) ca a fost mai mult o lapovita aseara…ca ploua, dar mai veneau si cativa fulgi de zapada….dar acum cand ma uit pe geam vad doar balti…deci nu e frumos, dar nu conteaza… mai e timp sa ajung si la mine zapada
Anul asta mosul a fost mai inventiv si nu mi’a lasat cadourile in adidasi…mi’a facut EL personal, acasa o ghetuta din material, a umplut’o cu ce mi’a luat si a agatat’o de sifonierul care este fix in aria mea vizuala cand deschid ochii:


La voi cum a venit mosul anul asta? Cu nuielusa sau ati fost cuminti? (daca nu a venit…cum ati fost atunci? Ati dat nuieluse sau cadouri?)