Rentabil sau nu, suna bine

Nu m’am amgajat si vara e deja pe terminate, mai e doar o luna…totusi un prieten m’a intrebat daca nu vreau sa lucrez cu el luna asta. Ar fi o idee, dar nu e ca si cand m’as duce barman sau ceva de genul, el are o firma de publicitate web, creaza site’uri si asa mai departe. Si pentru asta trebuie sa stiu sa lucrez cu limbaje de programare precum java, html si sa ma ocup de optimizare SEO. Si acum o sa spuneti “pai si? Nu spuneai ca’ti place informatica?” Da, dar treaba e alta…programele alea eu le stiu la un nivel minim…defapt doar unul, stiu putin html, iar java imi e complet strain. Si nici despre optimizare nu stiu foarte multe.

Niciodata nu m’am gandit cat e de munca la o agentie web pentru ca nu m’am gandit niciodata la domeniu, nu prea m’a atras desi ar fi o idee destul de buna. Poti sa lucrezi de oriunde, poti sa lucrezi cand ai tu chef, in termen, dar cand ai tu inspiratie, adica nu ai un program fix, daca la 2 dimineata iti vine inspiratia pentru un web design atunci te apuci si lucrezi la el.

As avea 1-2 saptamani sa invat sa lucrez in mare cu limajul java sau html si sa mai invat apoi din mers, dar nu stiu ce sa spun…e destul de complicat de invatat de la 0 un limbaj in doar cateva zile.

Dar cred ca totusi o sa incerc, adica e un domeniu destul de bun, e cautat, multi isi deschid afaceri online si au nevoie de o echipa profi care sa le aranjeze site’ul si sa le promoveze afacerea. E destul de rentabil, de comod, de placut. Da, banuiesc ca este destul de profitabil, nu am intrat in detalii cu salariu si asa, dar banuiesc ca este destul de rentabil. Si chiar de n’ar fi foarte rentabil eu tot cautam un job si aveam nevoie de ceva banuti, nu?

Ei bine cred ca o sa ma bag sa invat cel putin unul din limbajele alea 2 sau poate altul asemanator pentru orice eventualitate, poate nu o sa reusesc sa invat pana luna viitoare, dar poate pe viitor o sa’mi fie de folos sa stiu sa lucrez cu ele.  

Azi + 1 an

Ma uit in calendar, defapt in dreapta jos pe bara de la windows, si vad ca e 22, 22 iulie, in perioada asta, saptamana asta defapt, se dau examenele de admitere pentru UPB, Universitatea Politehnica Bucuresti, si ma apuca un gand: la anu’, pe vremea asta, nu o sa mai stau in fata calculatorului scriind articole pe blog despre tot felul de aberatii care o sa’mi bantuie mie prin cap, nu, o sa fiu in Bucuresti, stresandu’ma pana aproape de maxim sau poate chiar pana la maxim cu gandul ca din clipa in clipa o sa am in fata o foaie de hartie care’mi va asigura sau nu viitorii 4 ani. Spun din clipa in clipa pentru ca nu stiu exact cand vor fi examenele. Anul asta de exemplu s’a dat astazi prima proba si maine se da a 2’a, dar nu se da in fiecare an in aceleasi zile, asa ca mai general si sigur: saptamana asta.

Si pana termin eu cu inscrierile si toate formalitatile astea(formalitati pe naiba) o sa imi fac cerere de camin pentru ca da, acolo vreau sa stau. Dar cu siguranta o sa vina unii si o sa zica ceva de genul “de ce sa stai la camin? Sunt atatea apartamente/garsoniere cu chirie buna sau cu pret de cumparare bun, o agentie imobiliara te pot ajuta sa gasesti un apartament bun din punct de vedere calitate-pret si intr’o zona buna” sau altii care o sa sara si mai si  “Cum sa stai la camin domle’ cand eu stiu cea mai cea agentie imobiliaraBucuresti care iti ofera mai multe oferte decat ai cere?” Si lista poate continua, evident, dar eu o sa ma incapatanez sa raman la camin pentru ca mi se pare o experienta inedita ce trebuie traiata macar 1-2 ani.

Dupa terminare celor 4 ani cu siguranta o sa trebuiasca sa imi caut un apartament sau o garsoniera pentru ca garantat 100% nu ma intorc in oras sa stau cu mama si cu tata, de la anu’ ma mut si inapoi nu ma mai intorc sa stau. Adica sa fim seriosi pana la urma, nu? Cine s’ar intoarce din Bucuresti intr’un oras cum e al meu? Nimeni.

Dar oricum, toate astea sunt momentan doar in mintea mea pentru ca pana atunci mai e 1 an. Si intr’un an se intampla multe si 1 an nu trece chiar atat de usor. Desi, fiind ultimul an de liceu, este posibil sa treaca destul de repede, dar perioada din mai pana in iulie nu o sa treaca repede deloc. 

Happy Weekend- editia 28

-Unde te duci mă asa grabit?

-Cum, nu ai aflat inca?

-Aoleu, ce sa aflu? Altu?

-E weekend din nou

-Hai ca m’ai speriat, credeam ca altu. Si daca e weekend ce? Nu vezi ce am eu aici?

-Daca e weekend inseamna ca la Elly e Happy Weekend, ce mai stai aici?

-Am de completat rapoartele si idiotii scriu numai tampenii in declaratii măăăă!!!

-Hai sa te ajut si sa plecam mai repede la Elly

-Hai adu’l tu pe primu’

A inceput....

De ieri sa cada…[nu, nu era asa]

Desi de multe ori am zis : “de ce ma enervez eu cu asta? Sa se ducaaa!” Nu l’am lasat, ba chiar am mai downloadat unul, similar. Nu l’am dezinstalat nici pe cel vechi, le folosesc concomitent pe toate 3 + celelalte aferente. Si da, sunt momente in care ma enerveaza cumplit ca nu’mi iese si imi pun din nou intrebarea cu care am inceput articolul si de multe ori chiar inchid si fac altceva, dar dupa doar cateva minute ma intorc, o iau de la capat si ma enervez iar si iar inchid si iar intru si tot asa. Dar cu toate astea, nu am nici cea mai mica idee cum sau de ce, dar a inceput sa’mi placa sa ma joc cu vidourile. Da, imi place sa editez filmulete, imaginea, dar si audio. Am 5 programe pe care le folosesc + altele aferente pentru convertit, taiat, sunt 3 video, 1 audio si 1 de creat animatii, prezentari, dar doar cu imagini.

Nu va arat nimic din ce am facut pana acum pentru ca nu am editat nimic pana intr’un stadiu final, adica am folosit in mare parte videoclipuri de la diverse melodii si am editat contrast, imagini, aparitii, efecte, am modificat si vocea, dar toate in stadiul de teste. Ma gandeam ca poate o sa mai fac un filmulet, nu neaparat pentru blog, asa, pentru mine, sa vad daca’mi iese ceva frumos, dar nu acum, nu am aparatura necesara momentan, ma rezum la a ma juca cu programelele astea. Nu credeam ca o sa’mi placa atat de mult incat sa ma mai joc cu ele si dupa ce am terminat ce mi’am propus. Mi se pare chiar interesant ce poti face. Nu, nu stiu sa fac multe, dar aproape zilnic invat sa fac ceva nou, ceva mic, nu extraordinar de spectaculos, dar nu stiu, e placut.

Si sa ma vedeti cum sunt cand ma concentrez la treaba asta…folosesc castile pentru ca pot sa ma concentrez mai bine pe sunet, dar ma incomodeaza sa le tin mereu la urechi plus ca uneori folosesc doar una, alteori pe cealalta, si e foarte interesant cum ajung sa la tin…incep cu ele pe gat si le pun la urechi doar cand e necesar, dupa le uit la urechi, incep sa ma incomodeze si le mut mai sus, deasupra urechilor, le tin pe cap, dupa am nevoie doar de o casca, dar cade si cealalta si le sucesc sa stea doar una, o uit si pe aia acolo, iar incepe sa ma incomodeze, le las pe gat, le pun iar, ajung dupa cu ele prin crestetu’ capului si chiar pe frunte.

Inchei prin a completa titlul : A inceput…sa’mi placa sa ma joc cu videourile

TeleTRADE pune accentul pe siguranta si transparenta in tranzactionare

TeleTRADE pune accentul pe siguranta si transparenta in tranzactionare

Cea mai mare companie din Europa si Asia, fondata inca din 1994, TeleTRADE reuseste sa le ofere clientilor sai un mediu sigur si transparent pentru tranzactionare. Cu sediul principal in Cipru, TeleTrade detine peste 200 de filiale in 22 de tari ale lumii. Siguranta fondurilor investitorilor este o preocupare majora pentru TeleTRADE, iar compania este licentiata si reglementata de CySEC (Cyprus Securities and Exchange Commission) si se completeaza cu MiFID (Directiva Pietelor de Instrumente Financiare).

Experienta pozitiva in tranzactionare si posibilitatea de a opera pe Forex si pe CFD-uri in conditii egale pentru traderii de pe toate meridianele sunt acum posibile alegand TeleTRADE. Compania le asigua clientilor posibilitatea de a alege una dintre cele mai populare platforme de tranzactionare din lume: Meta Trader 4 si Meta Trader 5, ce pot fi descarcate si instalate in doar cateva minute pe computere, dar si pe dispozitive mobile pe care ruleaza sistemul de operare Android.

Tot in incercarea de a tine pasul cu cele mai noi tehnologii, cei de la TeleTRADEle ofera clientilor un site rapid, intuitiv, dinamic si interactiv, usor de manevrat atat de profesionistii de pe piata financiara, cat si de traderii incepatori,  cu un design atractiv si cu elemente grafice deosebite, incepand cu logo-ul companiei si pana la elemente de fundal.  

Educatia traderilor este o alta preocupare constanta a celor de la TeleTRADE, acest aspect reflectandu-se in cursurile online sau la sediu pe care compania le ofera gratuit, in analizele si prognozele zilnice ale pietei, in articole informative si in numeroase materiale educationale. Unul dintre putinii brokeri de pe piata care nu se coboara la a momi traderii cu spread-uri ireal de mici in scopul de a scoate un profit cat mai mare. TeleTRADE le ofera clientilor posibilitatea de a tranzactiona in conditii reale de piata.

Adresandu-se nu doar incepatorilor si traderilor experimentati, ci si investitorilor, TeleTRADE vine cu un serviciu revolutionar, de tipul win-win, numit Sync Trading (Tranzactionare Sincronizata). Acesta le ofera clientilor TeleTRADE posibilitatea de a alege din elita traderilor, asa-numitii Traderi Masteri, pe care sa-i monitorizeze apoi, sa le vizualizeze rezultatetle si statisticile, sa le copieze tranzactiile, asa incat sa obtina profituri maxime cu riscuri minime.

Traderii au la dispozitie fie un cont demo, de pe care pot exersa tehnicile de tranzactionare, fie unul real, de pe care sa inceapa sa castige bani.

Lipsa comisioanelor aditionale si serviciul clienti, disponibil 24 de ore din 24, 5 zile pe saptamana, sunt alte motive pentru care TeleTRADE a devenit un adevarat lider pe piata financiara. Compania le ofera clientilor posibilitatea de a tranzactiona nu numai pe Forex, ci si CFD-uri pe metale, pe actiuni sau pe contracte futures, largind astfel semnificativ posibilitatile tranzactionarii. 

Miercurea fara cuvinte(29)

Mai multe gasiti la Carmen

Meloman pentru o zi(16)

"Meloman pentru o zi" este ideea lui Sorin

Bine, rau? Eu zic ca bine

Acum cateva zile ma plictiseam si nu stiam ce sa fac asa ca am intrat pe conquiztador. Da, jocul ala foarte vechi de cultura generala. Ce ma mai jucam acum cativa ani...am invatat istorie de acolo, chiar si geografie si putina chimie.

Cum am ajuns tocmai la conquiztador? Am vazut pe facebook niste postari de la ei, pentru ca le’am dat like la vremea respectiva si nu i’am scos. Am vazut postarea si m’am gandit, bay n’am mai jucat un conquiztador de ani de zile, hai sa vad daca mai stiu ceva. Stau putin si ma gandesc in timp ce se incarca site’ul “sa vezi ca trebuie sa’mi fac iar cont”, dar spre surprinderea mea de ani de cand n’am mai intrat mi’a ramas contul salvat adica imediat cum s’a incarcat site’ul aveam deja nickname’ul si parola scrise…m’am jucat in seara aia, dar nici acum nu’mi amitnesc ce parola am exact la contul respectiv…am un set de cateva parole posibile, dar nu stiu sigur care este si nici nu stau sa le incerc pe toate.

Da, mi’am cam luat bataie in seara aia, dar nu a fost o problema pentru ca mi’am amintit cum acum vreo cativa  ani buni eram si eu as si raspundeam imediat si corect. Mi’am amintit cum mi’am facut prieteni cu care mai vorbesc si acum. Adica, in fond si la urma urmei acolo mi’am cunoscut unul dintre cei mai buni prieteni. E vorba despre C. cel cu faimosul sau remix “ham un plod” si cu “exemplu’era expriat”. Ma jucam si pe atunci ma bagam mereu in seama pe chatul ala mic, adica raspundeam si am avut placuta surpriza sa aflu ca stam in acelasi oras. Am facut schimb de id’uri, ne’am vazut si uite asa vorbim si acum si suntem prieteni foarte buni.  Nu, nu m’am reapucat de joc pentru ca acum nu mai are acelasi farmec pe care il avea atunci. Nu’l mai are pentru mine, sunt foarte multi care joaca. Care joaca probabil cum jucam si eu atunci, adica totusi…am la active 1169 de jocuri …m’am jucat ceva conquiztador, nu?

Nu aveam inspiratie pentru articol si mi’am amintit de faza asta …so…articol scris fara inspiratie, dar totusi…e bine ca unele site’urile inca imi pastreaza datele contului…poate o sa vreau sa ma reapuc pe viitor…cine poate sa stie ce’mi mai debiteaza mie mintea la plictiseala. 

Happy Weekend- editia 27

Iar e weekend, trece destul de repede saptamana, nu? Doar mie mi se pare? Ciudat, dar nu pot nega, eu sunt in vacanta si dorm zilnic pana pe la 12, deci...Dar sa  lasam asta si sa ne intoarcem la ale noastre. Si adica sa spunem lucrurilor pe nume, nu e weekend, e Happy Weekend si pentru editia asta va las cu un mic „dictionar” . Mai exact cu ce ascunde un anunt la matrimoniale. Poate te’ai plictisit de singuratate si vrei sa’ti incerci norocul prin diverse ziare, reviste sau chiar site’uri, ca astea sunt la moda acum si acolo gasesti de toate pentru toti. Probabil acesti „termeni cheie” o sa’ti fie de folos pe parcursul cautarii.  

Ce spun femeile....

am putin peste 40 de ani = am 49 de ani

aventuriera = am avut mai multi parteneri decat o sa ai tu in aceasta viata

atleta = port 0 la sutien

fizic comun = urata

frumoasa = mincinoasa patologica

zambet contagios = ia o penicilina, inainte sa ne intalnim

educata = am renuntat la facultate inca din primul an

sentimentala = drogata

feminista = grasa

Reflexii in oglinda

Poza de la primul meu job platit, are cam 2 ani si ceva poza ;))

"Reflexii in oglinda" este ideea lui Sorin

Intrebare

Da, astazi vreau sa adresez si eu o intrebare: Cum draci baltati se presupune ca ar trebui un tanar sa capete experienta?

De ce intreb asta? Simplu, extrem de general vorbind, oriunde te duci sa te angajezi indiferent ca ai 16,18, 20, 50 ani te intreaba “ce experienta ai in domeniu?” si tu ii spui “nu am” , iar el te intreaba din nou “dar ai mai lucrat pana acum? Ai ceva experienta in orice domeniu?” si tu ii spui din nou, sincer, ca nu, nu ai experienta. Si aici se taie filmul.

De ce ma intreb asta? Pentru ca da, si eu m’am lovit de treaba asta cand mi’am cautat de munca, nu am experienta domle…da, fie, am lucrat ca promoter, dar asta nu se pune, nu? Eu cred ca nu, motiv pentru care nu am pomenit nimic de asta cand am primit intrebarea.

Dar revin la modul general. Esti tanar, ai 18 ani, nu mai zic de 16-17 ca se presupune ca nu esti major si nu poti fi angajat legal, ai 20 de ani, ai 25 de ani si doar ai iesit de pe bancile facultatii. Vrei si tu un ban, vrei sa faci ceva, te duci sa te angajezi, dar toti iti cer experienta. Pai de unde domle experienta daca tu doar ce ai iesit din scoala? Da, acum o sa’mi spuneti “si? In facultate nu faci practica? Aia ce e?” Aia e practica domle…daca mai tragi si chiul si iti faci hartie pentru facultate pe ochi frumosi si bacnote e clara treaba, nu? Da, nu toti fac asta, sunt multi care fac practica pe bune nu pe ochi frumosi, dar nu stiu cata relevanta are asta cand te duci sa te angajezi undeva. Adica ce treci in cv? Experienta: pracitca facultate. Da, ar fi o chestie, dar nu stiu cati o sa accepte. Si mai e si chestia ca poate nu’ti gasesti imediat dupa terminarea facultatii fix in domeniu, dar cum nu poti sa stai sa rabzi de foame si sa cutreieri bulevardele trebuie sa te angajezi undeva pana gasesti in domeniu, nu? Da, am zis in nefericitul caz in care nu’ti gasesti pe domeniu tau. Si cand te duci sa te angajezi o sa’ti zica “imi pare rau, nu aveti experienta”

Si revin cu intrebarea: De unde draci baltati sa aiba un tanar experienta? Zici ca au fost facuti toti in birouri, in magazine, in uniforma de angajat. Nimeni nu se naste invatat evident, dar nici daca ti se inchid mereu usile in nas din cauza experientei nu ai cum sa inveti, nu crezi?

Da, poate pentru multi nu are noima treaba asta, dar mie chiar mi se pare aberanta si complet fara logica.

Si nu, nu spun asta neaparat pentru ca mi s’a spus mie ca ar fi fost de preferat sa am experienta, spun asta la modul general pentru ca nu e asa bai ca nu m’am angajat eu vara asta…nu ma angajam neaparat din necesitate cat din curiozitatea de a lucra. Da, stiu ca am spus ca ma angajam si pentru bani, pentru ca da, e adevarat, nu m’ar fi deranjat deloc niste bani in buzunar, dar nu a fost sa fie vara asta. Vara viitoare nici atat ca’s cu alte treburi, dar peste 2 veri da, si nu aici, ma angajez la bucuresti, si acolo o sa’mi caut mai serios nu ca vara asta cand am fost si am intrebat in 6-7 locuri daca angajeaza sezonieri. Voiam sa ma angajez, dar nu a fost sa fie, mi s’a taiat elanul dupa cele 6-7 locuri si primisem un poate. Dar acum m’am referit mai mult la cei care chiar au nevoie sa se angajeze si sunt trimisi acasa pentru ca nu au experienta. Cine se naste invatat? Nimeni! 

Miercurea fara cuvinte(28)

Mai multe gasiti la Carmen

Meloman pentru o zi(15)

Meloman pentru o zi este ideea lui Sorin

Mica-mica, dar...

Mica-mica, dar mare. Va era dor de flocosenia mea mica? Ehheehehe nu mai e asa mica…a crescut. Sa va arat cum rade de mine. Initial ne jucam cum facem de obicei, adica eu stau jos si ea sare la mine in brate si ne jucam . De data asta avea puse toate jucariile intr’un loc, ea le’a strans acolo, si am gasit acolo un “copan” de cauciuc care face galagie cand il apesi si cand am luat’o ii era frica de el pentru ca era aproape cat ea copanul ala si acum…acum n’are niciun stres. Ei si m’am gandit sa ma joc cu ea sa o fac sa maraie putin, sa o las sa’l muste si apoi eu sa incerc sa i’l fur…nu a fost cazul ca mi’l dadea singura sa ma joc cu el nu trebuia sa’l trag eu…si m’am gandit…oare face aport? Si l’am aruncat…mi’l aduce inapoi…repet faza de muulte ori si dupa o las in pace…o iau iar in brate, defapt ma asez jos si ea sare singura imediat la mine in brate, si ne jucam acolo in voie pana o vad pe mama ca vine, ii arat si ei cum face flocosenia asta mica aport…mai stam putin si ma gandesc sa o si filmez, deja se cam plictisise de faza si initial o sa vedeti cum ma cam sictireste, dar la final imi da maxim cu faza aia…spuneti voi ca nu e asa:

Mi’a dat maxim, nu? Adica a fost ceva de genul “ da’ lasa jucaria asta odata, nu o mai arunca si joaca’te cu mine!!! ”

Dar e flocosenia mea mica, bine a crescut si ea putin ca nah, doar nu ramanea cat palma mea nu? Dar tot flocosenia mea mica e maaa

Complet strain mie

Acum 12-13 ani, aveam si eu 5-6 anisori si aveam o mare problema, nu intelegeam ce e asa mare chestie la o nunta? De cand primeai prin posta invitatia sau venea personal fericitul cuplu sa o aduca toti intrau in priza, felicitari peste felicitari, povesti peste povesti de cand s’au intalnit, de cand erau mici, despre planurile de viitor etc etc. Dupa treceau la biserica, local, lautari(nu’mi amintesc sa se fi folosit termenul de dj pe atunci…veneau lautari) , rochie de mireasa, costum de ginere, nasii si din nou etc etc etc. Toata treaba asta imi parea extrem de stranie, mi se parea ciudat ca se agita toata lumea atat de mult si vorbesc atat de mult despre asta, pentru ca nu, nu scurtau deloc nimic, povestile durau mult, erau foarte amanuntite si treceau de la un subiect la altul imediat.

Si dupa ore se decideau ca ar trebui sa plece pentru ca nu stiu cum a zburat timpul si mai trebuie sa ajunga si pe la altii…in momentul asta de plecare imi venea mie sa le explic cand si cum a zburat timpul, dar nu intelegeam mare parte din ce discutau si mai bine nu spuneam nimic. Dupa plecare discutiile despre subiectul asta continuau. Cu amintiri si impresii pe care nu puteau sa le spuna de fata cu fericitul cuplu sau nu au avut timp sa le abordeze.

Agitatia se reducea treptat pana la 0, dar se intensifica din nou cand se apropia data fericitului eveniment. Si desigur, isi atingea apogeul in saptamana de dinaintea nuntii. De ce? Nu aveam nici cea mai mica idee de ce trebuiau haine noi, cumparate special pentru nunta respectiva, nu intelegeam de ce atata agitatie ca nu poate sa faca programare la ora la care vrea intr’un anume loc in care toti se calcau pe picioare sa ajunga si caruia ii spuneau generic “salon infrumusetare” si vorbeau despre el ca si cum ar fi un loc magic, regenerator, din care iesi complet schimbat.

Absolut toate evenimentele astea erau ceva straniu, ceva dubios si complet strain mie, nu le gaseam nicio logica, dar parca ma prindeau si pe mine, parca voiam si eu haine noi pentru un eveniment de o asemenea amploare si de e nu? Si un look pe masura tinutei si evenimentului.

Dar cu toate astea nu mi’am dat seama ce era atat de spectaculos acolo, de ce atatea pregatiri si de ce era cotat ca un eveniment de maxima importanta pentru ca desigur, am adormit devreme si la varsta respectiva nu intelegeam absolut nimic din discursul primarului sau din sluja de la biserica, nici urarile repetate aproape cu exactitate de catre toti nuntasii prezenti nu imi spuneau nimic concert, pe intelesul meu si cu siguranta nici topaielile si urletele, denumite chiuituri, nu imi dadeau nicio explicatie de ce este un eveniment atat de diferit de o petrecere oarecare. 

Happy Weekend- editia 26

Iar e weekend si asta inseamna ca trebuie sa fie neaparata Happy weekend asa ca pentru editia de astazi va prezint cateva sfaturi extrem de utile pe care sa le puneti in aplicare de luni, cand va intoarceti la munca.

1. Nu umbla niciodata fara un document in mana. Oamenii cu documente in maini dau impresia unor angajati care muncesc din greu, indreptandu-se spre intalniri importante. Oamenii fara nimic in maini dau impresia ca se pregatesc pentru pauza de cafea. Oamenii cu un ziar in maini dau impresia ca se duc la toaleta. Pe deasupra, asigura-te ca iti iei seara acasa cat mai mult de lucru, generand astfel falsa impresie ca muncesti mult mai multe ore decat in realitate.

2. Foloseste calculatorul pentru a parea ocupat. De fiecare data cand folosesti calculatorul, pare ca muncesti in ochii celor care trec pe langa tine. Poti trimite si primi email-uri personale, chat-ui, sa colinzi net-ul de la un cap la altul si in general sa te simti bine fara sa faci ceva cat de cat asemanator muncii tale. Acestea nu sunt chiar beneficiile societatii despre care sustinatorii revolutiei calculatorului le place sa vorbeasca, dar nu sunt deloc rele. Cand esti prins de seful tau – si vei fi prins – cea mai buna aparare este sa spui ca inveti sa folosesti un nou program, economisind astfel bani pe cursuri de training.

Moş Crăciun cu plete dalbe

Toata lumea spune ca e vara, ca e deja iulie, dar unii inca incearca sa readuca faza aia care a fost funny in martie cu “ce iarna frumoasa avem primavara asta”. Da, a fost funny atunci, adica era ok, chiar se potrivea, nu era vreme de zapada in martie, dar acum nu e asa funny sa spui “ce toamna frumoasa avem vara asta” de fiecare data cand ploua…adica se stie ca vara mai si ploua…de aici si celebra vorba “ploaie de vara”…nu e asa anormal sa ploua vara, nu? Deci nu prea are haz faza, dar unii inca exagereaza cu ea si la fiecare ploaie baga placa asta “ce toamna frumoasa avem vara asta”.

NU E FUNNY, nu merge, nu se potriveste, nu are acelasi haz pe care l’a avut in martie.

Dar nu despre asta voiam sa va povestesc defapt, am vrut sa va arat cum la mine, vecinii, inca il asteapta pe Mos Craciun sau spera sa redevina funny faza cu “ce iarna frumoasa avem vara asta”. De ce spun asta? Pentru ca la mine pe scara toata iarna nu am avut niciun ornament, nimic domle, nimic nimic. Dar pe la sfarsitu’ lu februarie apare o prostioara din aia gen coroana, imi scapa acum cum le zice. Am zis ok, e inca iarna, treaba lor. Au trecut 2-3 luni…nimic, aia e la locul ei…e deja iulie…aia e tot acolo.

Asa ca sa conculuzionez, la mine pe scara inca se astepata Craciunul/Anul Nou. Cum adica nu ma crezi? De ce nu m’ai crede? Doar stii ca nu vorbesc din amintiri si de fiecare data vin cu dovezi, uite domle poze care sa’ti dovedeasca:

La mine pe scara inca e atmosfera de iarna, ma intreb daca prin august pun in sfarsit si luminite, iar prin septembrie sa scoata si un bradut. Ar fi dragut, nu? 

Pe facebook

-Cine e ala care e langa x?

-Nu stiu, cred ca e coleg cu x si sta pe undeva pe langa z, dar nu garantez.

-Mai bine mergel sa vorbim cu ei.

Nu, nu e bine, update:

-Cine e ala care e langa x?

-Aaaa, cum nu stii? E w q pe facebook. Are xx ani, invatala la yy, e la qq, e intr’o relatie cu ww, dar vor sa se desparta pentru ca pana ieri era intr’o relatie complicate, iar azi si’a updatat statusul si e intr’o relatie deschisa. …etc etc etc

-Cred ca o sa’i dau si eu o  cerere.

Ce a vrut sa fie asta? Nu stiu sigur, o paralela cred…ceva gen: inainte si dupa facebook. Au fost atatea si atatea situatii in care ieseam la scara, in parc sa ma joc cu prietenii si venea si cineva “nou”, pe care nu’l cunosteam si daca intrebam pe cineva imi spunea ce stia daca stia si erau chestii generale, nu stiam sa’mi spuna unde a mancat aseara si ce a manca, la ce ora s’a culcat si cati au mai fost in patul in care si’a dat check in’ul de noapte buna.

Nu spun ca treaba asta este complet aiurea, pentru ca nu este, are si facebook’ul partile lui utile, poti regasi un prieten vechi si poti afla ce a mai facut in timpul in care nu ati vorbit.

Dar mi se pare aiurea cand intrebi pe cineva “cine e?”  sa primesti numai raspunsuri “e xy de pe facebook” . Ok, nu ma intereseaza cine e pe facebook, voiam sa stiu cum il cheama pe el, nu cine e pe facebook. Da, o sa sariti sa’mi spuneti “si numele de pe facebook nu e numele lui?” Nu mereu, dar nu asta era ideea, ca poate coincide numele de pe facebook cu numele real, dar nu ma intereseaza facebookul lui pentru ca daca ma interesa te intrebam dupa “si are facebook?” . Da, toata lumea are facebook, sau aproape toata lumea, dar din nou deviem de la ideea de la care am vrut sa plec si acum : acum esti x y de pe facebook. Dar intrebarea mea este: Daca nu ai facebook sau nu mai ai ca te’ai gandit sa il dezactivezi nu o sa stie nimeni cine esti?

Adica daca pe strada o sa vezi pe cineva fara facebook si o sa te intrebe altcineva “cine e?” desi sti cam cum il cheama, dar nu ii sti tot numele, de exemplu ii sti doar prenumele sau ii sti porecla ce o sa faci? O sa spui “nu stiu, nu are facebook” sau “e x, dar nu se stie nimic sigur pentru ca nu are facebook”?

Interesant mod de abordare…si da, aveam mai multe in minte, dar ma opresc aici  mai bine…

Meloman pentru o zi(14)

Detaliile le gasiti la Sorin

Tu de unde ai aparut?

Acum ceva timp mi’am instalat si eu o aplicatie de sms pentru ca aia standard pe care o avea telefonul meu nu prea imi placea cum arata. Mai imi bagasem o aplicatie inainte, era ok, dar toata lumea imi zicea de aplicatia asta “go sms”. Bine ma, hai sa’mi bag si eu aplicatia asta, ce e drept e ok, e buna aplicatia, are o gramada de teme si functii simpatice. O instalez, ma loghez cu contul de google+ si totul e ok mai departe. Pana intr’o zi cand ma trezesc cu niste unii ca’mi dau mesaje. Da, nu ar fi nimic ciudat daca as primi mesaje de la niste numere, adica ok, a gresit omu’ numarul si imi da mie mesaj sau are numarul meu de la nu stiu cine si imi da mesaj. Dar nu, ei nu’mi dau mesaj cu numar, imi dau mesaj cu nume…ceva gen ca si cand i’as avea in agenda, dar eu n’am auzit in  viata mea de ei. Si mai imi da mesaj si in engleza…pai ba omule, ce crezi tu ca facem aici? Adica ori vorbim romaneste sa inteleg si eu ori pa! Glumesc…bine nu chiar, adica nu sunt cine stie ce cu engleza, dar am vorbit cu ei in engleza.

A 2’a zi intreb pe cineva care are aplicatia asta ce e cu astia si imi spune ca sunt de pe facebook…cum sa fie ma de pe facebook daca eu m’am logat cu g+? Dupa imi zice ca sunt de pe g+…nici asta n’are cum pentru ca eu pe google+ am maxim 3 persoane…si nu, nu sunt ele. Dupa imi zice ca nu stie atunci cum m’au gasit aia pe chat.

Mai tarziu, dupa cateva zile, am aflat ce si cum, e un chat separat in care se pare ca sunt trecuti toti utilazatorii aplicatiei indiferent de tara, oras, numar, cu ce esti logat. Dar in prima faza ramasesem complet…wtf?!?!? Cine esti si ce vrei?!?! Mi se parea chiar ciudat ca primesc mesaje de la nume, nu de la numere.

Happy Weekend - editia 25

E weekend…clar trebuie sa fie HappyWeekend, asa ca am sa va explic logica in conducerea unei masini…in cazul pipetelor

1) Fii sigura pe tine - in afara de tine, toti participantii la trafic sunt niste idioti care au luat permisul pe ochi frumosi. Lucrul acesta trebuie sa il repeti inainte de a te urca la volan. De cel putin 3 ori.

2) Pornirea - te-ai urcat la volan. Urmeaza un ritual pe care este indicat sa il repeti de fiecare data.

- Scaunele oricarui automobil au, din punctul tau de vedere, intentia de a se da inapoi singure de fiecare data cand cobori din autoturism. Trage scaunul cat mai in fata, cat sa poti atinge volanul cu barbia si tetiera cu ceafa in acelasi timp;

- Nu purta centura de siguranta!!! Sifoneaza rochita;

- Asigura-te ca ai oglinda. In poseta;

- Baga cheia in contact si roteste in pozitia D, direct. Nu este indicat sa tii piciorul pe ambreiaj sau sa ai autoturismul scos din viteza. Ai trecut prin pozitia M, incearca sa o nimeresti si asteapta sa se stinga unele beculete. Asa. Acum, piciorul pe ambreiaj, scoate masina din viteza, apasa frana si roteste cheia pana la capat. Motorul a pornit!

3) Iesirea din parcare - aminteste-ti ce am vorbit la punctul 1). Repeta de inca doua ori in minte.

- Accelereaza usor, pana pe la 5000 rot/min, da drumul brusc la ambreiaj. Accelereaza in continuare. Ai pornit!!!

- Nu te uita in oglinzi, vireaza brusc si accelereaza in continuare. Cu cat pleci mai repede, cu atat sunt sanse mai mici sa se intample ceva;

- Te claxoneaza un idiot care nu stie de "prioritatea femeii care iese din parcare"? Arata-i degetul mijlociu si bolboroseste ceva inspre el. Poti spune orice, cat timp pare ca spui ceva rau. Exemplu: "Multe cuie, ursu-i mosul baltii, mulgi bascula";

- Cu toate ca ai iesit deja pe drum, iti amintesti ca ai uitat sa semnalizezi. Semnalizeaza acum, scurt. Intentia conteaza.

Noroc? O sa am nevoie

M’am trezit cu chef de treaba, dupa ce am injurat tantarii aia nesuferiti toata noaptea, abia la 4 si ceva m’au lasat sa adorm, am facut un dus, am baut cafeaua si am mai citit niste tampenii de stiri pe site’ul unui program tv, m’am imbracat frumos, mi’am aranjat freaza ciufulita cu breton stramb sa arate cat mai ok, mi’am scos la imprimanta CV’ul in multe exemplare, le’am bagat intr’un dosar si dosarul intr’o mapa, telefonul in buzunar, portofelul cu acte in celalalt buzunar, cheile si ele intr’un buzunar, m’am incaltat, mi’am bagat castile in urechi si am plecat.

Am plecat in cautarea unui loc de munca pe vara…macar 2 luni sa lucrez si eu, nu? Nu mi’e frica de program, nu’mi e frica de trezit devreme si culcat tarziu, fac asta tot anul in timpul liceului, nu? Nu mi’e frica de persoane peste care o sa dau, nu mi’e frica de munca. Vreau sa vad cum e sa muncesti cu program fix, zi de zi. Si da, am nevoie de bani… Am 18 ani, e vara, vreau si eu sa ies in oras, vreau si eu petreceri, vreau si eu mare, munte, plecari neprogramate, vreau si eu aia si aia si aia, chiar si cealalta. Chestii obisnuite stiu, dar pentru chestiile astea obisnuite am nevoie de bani, bani pe care nu’i am…asa ca…singura solutie: sa facem niste bani, nu?

Urati’mi succes, presimt ca o sa am nevoie. Am plecat in vanatoarea unui job astazi! 

Miercurea fara cuvinte(26)

Si totul a plecat de la Carmen

A meritat?

Uite ca am reusit sa postez si asta, de 2 saptamani ma tot chinui sa invat 3 programe de editat video si audio, dar intr'un final a iesit. Nu am dublat chiar tot, desi trebuia pe alocuri sa repet pentru ca m'am incurcat si asa mai departe, dar asa pare mai autentic, nu? Nu este la nivel pro, nu asta a fost scopul meu, din punctul meu de vedere a iesit destul de ok.



Si avem asa LINK
Si pomelnic Elly, Vienela, Minnie, Alina,  CLM, Mona, Denisa, Andreia, Alyz, AndreeaTincu, Anastasia, Lucian, Ciprian, Diana, Ioana, Luiza, Emil, Teodora Elena

Zici tu?

Ce te face sa crezi ca daca vorbesti langa mine ca sunt adolescent si nu stiu ce e ala respect pentru ca am casti in urechi si ochelari de soare la ochi o sa’ti las scaunul meu? Parca numai asa de chestie mi’as intinde putin cracii pe culoar.

Am intrat prea brusc in subiect? Atunci sa detaliez putin…astazi dupa ce am fost sa’mi iau premiu ca in sfarsit s’a terminat scoala am plecat putin la tara, m’am dus si m’am intors dupa o ora, n’am stat, dar am fost cu autobuzul. Si pentru ca mie imi place punctualitatea am ajuns mai devreme si in mod normal m’am dus sa’mi ocup scaun, nu?Afara, la umbra, stateau o gramada de “doamne bine” . Foarte bine, ce treaba am eu cu ele? Niciuna. Imi las sacosa pe scaun si ma duc sa’mi iau o sticla de apa si dupa mai raman putin jos cu mama. Ma uit pe geam si vad cum o tanara pipita domnisoara se tot rezeama de scaunul pe care il ocupasem eu si isi si pune sacosa pe el…ok, o mai las, poate vede ca e ocupat. Nu vede…se apropie ora sa plece autobuzul asa ca ma duc pe scaun pentru ca am zis “mai bine stau 5 minute in aerul ala sufocant decat sa raman pe afara ca nu mai pot sa urc” . Si ma duc frumos, ma uit la sacosa de pe scaunul meu, ma uit la pipita domnisoara si ii fac semn, nimic, tusesc, nimic, “ma scuzati”, nimic, “alooo”, nimic, “nu va suparati, dar va luati o data sacosa aia de pe scaunul meu sa pot sa stau jos?” , se uita la mine sictirit si o ia. Buuuun…dupa se rezeama alta de scaunul meu, dupa ce ma asezasem, oke, e aglomerat, nu zic nimic, imi bag castile in urechi, imi pun ochelarii de soare la ochi pentru ca batea soarele foarte tare pe parte pe care ma asezasem si imi vad de treaba mea. Ce e drept, ascult muzica tare in casti, nu aud prea multe din jurul meu, in mare parte nu aud deloc, dar se mai si schimba melodiile alea, mai au si ele parti din alea “plangacioase”, lente, si fix atunci aud de la una din stimabilele “doamne bine” care au stat pana aproape a plecat autobuzul afara, la umbra, ceva de genul “e adolescent ce sa’i ceri?” Opaaa…si se uita la mine, punem discret pauza, fara sa se observe, si ascultam in continuare “Adolescentii de astazi nu mai stiu ce e ala respect. Toata ziua sunt cu casti in urechi si cu ochelari de soare la ochi”…M’am uitat sictirit la ea, o doamna de aproximativ 40 ani, imbracata intr’o rochie foarte colorata si inflorata, si nu, nu era si ea bronzata sa zici ca nah “asa e traditia”, cu ochelari de soare pe cap, cu o poseta cat un sac si machiata strident. Mi’am dat din nou drumul la muzica si m’am si intins putin, mi’am intins picioarele in fata, sub scaunul din fata mea, dar parca numai asa de chestie mi’as fi intins picioarele pe culoar, pe langa ea. Acum o sa’mi sariti in cap…ca are dreptate tanti aia, ca am 18 ani, sunt la varsta adolescentei si nu am habar ce e ala respect. Nu e asa, stiu ce e ala respect, dar in situati ca asta nu ma ridic de pe scaun nici daca vi sa ma iei pe sus. Adica tu imi ti mie, sau le vorbesti altora din jurul tau despre mine ca port ochelari de soare cand si tu ii ai pe cap, esti imbracata si machiata ca una de 20 ani care a fost tinuta din scurt si a vazut pentru prima data in viata ei machiajul si magazinul de haine. Si in plus mai si comentezi sa’ti las scaunul meu…NU!!! Eu nu ofer locul meu unor astfel de persoane niciodata!!! Daca vreau sa’l ofer, il ofer pentru ca vreau eu si pentru ca asa consider, consider ca are nevoie persoana respectiva. Dar “doamna bine” clar nu avea nevoie…poate doar ca era prea la inaltime si era mai cald acolo sus si incepea sa’i curga machiajul…uite ca la asta nu m’am gandit pe loc ca poate asa luam in considerare sa’i las scaunul…ca doar era caz de forta majora, nu?

Oooh si sa mai spun si ca tipa care s’a rezemat de scaunul meu dupa ce m’am asezat a ajuns sa se rezeme mai mult de mine decat de scaun? Pe bune ca’mi venea sa’i spun “nu vrei intai sa iesim in oras macar o data si dupa sa trecem la pipaiele din astea?” . Tot drumul s’a frecat cu dosul, sa nu’i spun altfel, de umarul si de mana mea de zici ca era bara…trageam mana mai asa, ramanea pe umar, umarul nu aveam unde sa’l mai trag, poate doar sa sparg geamul si sa ies putin afara din masina.

Atat de tare imi place sa merg cu autobuzul vara…

Oh, si da, stiu ca toata saptamana am lipsit total, dar in curand o sa vedeti rezultatele, pentru ca m’am concentrate foarte tare pe un singur lucru pe care vreau sa’l fac curand si vreau sa’l fac bine, e legat de blog, dar pentru treaba asta am nevoie de inca o persoana si trebuie sa o prind libera intr’o dupa’amiaza, am nevoie sa invat sa lucrez cu 2 programe total noi pentru mine dintr’un domeniu complet necunoscut mie, si doar stiti ca eu sunt cu piticul pe creieras si nu citesc tutoriale si alte prosti, apas toate butoanele pana imi dau seama ce fac si dupa le combin cum vreau eu. Mi’am notat cateva subiecte despre care am vrut sa scriu saptamana asta, dar nu am avut timp, m’am axat doar pe cele 2 programe, dar promit ca o sa’mi revin…dupa ce fac treaba asta, deci, probabil o sa mai lipsesc putin, poate nu chiar asa total, nu stiu, dar stiu ca vreau sa fac bine ce am in minte si sper ca o sa va placa atunci pentru ca nu aveti idee cat am muncit pana acum pentru el si cat mai e de munca.

Fire sociabila

Cand esti blogger, in special la inceput, te gandesti foarte mult la trafic, la promovare. Dar la asta se gandesc si cei mai “vechi” in domeniu. De exemplu v’am spus in nenumarate randuri ca eu am stat jumatate de an in anonimat si nu stia mai nimeni de existenta blogului meu si de aceea inca ma consider un blog micut, dar acceptabil pentru restul lumii si mai mult decat perfect pentru mine, dar evident o parte din mine isi doreste promovare, motiv pentru care m’am inscris in portalul Bloguri-WordPress.ro in categoria Social Media. De ce categoria asta? Portalul ofera 5 categori si dintre ele aceasta ma reprezinta cel mai bine, pentru ca sunt (consider eu) o fire sociabila  si aici m’as incadra cel mai bine.

Portalul imi ofera sansa de a obtine promovarea pe care o doresc si in acelasi timp imi mai ofera ocazia de a intalni noi persoane, la fel de sociabile ca mine, si prin asta ma refer la categoria in care m’am inscris si eu, social media, dar si din alte domenii, celelalte 4 categori.  

Concentratie maxima

Cand n’ai profesor si faci ce’ti trece tie prin cap e cam greu sa inveti un program de la 0, nu? Cel putin pentru mine e, si normal ca nu, nu ma uit pe youtube la tutoriale, nu citesc tutoriale pe google ca doar eu sunt eu si trebuie sa’i dau cumva de cap. Da, mi s’a mai spus ca sunt o fire a naibi de incapatanata…si ce e drept, nu pot sa neg.

Si uite asa…eu de vreo 2 zile…bine una si putin, incerc sa invat sa lucrez cu un program de editat video…sper sa merita tot efortul asta si sper sa reusesc sa ma descurc cu el. Daca ma vedeti…cu n’spe mii de foldere deschise, cu 3 programe care’mi convertesc/taie/redimensioneaza videouri, 2 documnte word, 1 notepad cu n’spe mii de siteuri de unde as putea sa descarc cumva o alta versiune a programului si eventual si un keygen (serial/licenta) , cu castile cand pe urechi, cand pe cap, cand pe gat, cand jumate-jumate si cu o concentratie de a intrat mama la mine in camera de cel putin 5 ori si eu nu am observat si nu am auzit nimic din ce a spus, chiar daca nu aveam in momentul ala castile pe urechi.

Si da, pana acum, nu am rezolvat nimic. Sunt varza, stiu si eu asta!!!! Am invatat sa fac niste chestii, nu sunt chiar tot la 0, dar mai trebuie sa lucrez muuuult pana sa’mi iasa si mie un filmulet calumea.

Cine ma pune sa fac asta? Dracu stie…mi s’a pus mie pata pe crbl sa invat sa lucrez cu un program de editat video sa pot sa’mi editez mai tarziu un video. Si doar stiti ca daca mi se pune pata pe crbl sau incepe piticu sa’mi danseze pe creieras nu mai poti sa ma faci sa ma razgandesc si o tin pe a mea pana la final. Asa si cu asta…vad ca nu prea’mi iesi si ar cam fi necesar sa ma uit si eu la niste tutoriale, dar nu domle, pata asta de pe crbl s’a vorbit cu piticul de pe creieras si nu vor sa ma lase deloc…sa stau si sa ma enervez in continuu ca nu’mi iese cum vreau eu pana cand reusesc sa fac ce am in minte, sau macar pe aproape.

Ohh si sa va mai spun ca in timp ce ma concentram aici mi’a sunat telefonul de 4 ori consecutiv si eu nu am realziat? Hai sa va spun. Eram in momentele alea de concentratie maxima, messul il aveam inchis, muzica oprita, facebookul inchis, nu aveam nicio legatura cu mediul online , telefonul nu era pe vibratii, era pe normal, si in momentele alea fixatia mea de a controla telefonul din 15 in 15 minute doar ca sa’l deblochez si apoi sa’l blochez disparate complet, nu mai am nicio treaba cu nimic cand ma concentrez la maxim. Si la un moment dat, imi amintesc ca am niste poze si un filmulet in telefon pe care nu le’am descarcat si pe care as putea sa incerc sa le folosesc si iau repede telefonul si il conectez la calculator. Cand il conectez trebuie sa’i dau “turn on” si cand iau telefonul sa activez treaba asta vad ca am apeluri nepreluate si 2 mesaje. Ma uit…4 apeluri nepreluate consecutive si 2 mesaje de la aceiasi persoana. Il sun si ii povestesc, imi spune ca am inebunit si ca in curand o sa o iau razna la propriu. Poate ca are dreptate…adica in momentele in care ma concentrez maxim pe o chestie la calculator (in special, dar nu numai) ma rup de tot ceea ce in jurul meu, ma rup de realitate intr’un fel. Dar nu stiu sigur daca asta e de bine sau de rau? Adica pe de’o parte e bine pentru ca ma focusez pe o singura activite, ma rup de realitate nu’mi distrage nimic atentia si pot sa ma concentrez doar pe treaba mea, dar pe de alta parte poate are dreptate si prietenul asta al meu si chiar o sa o iau razna la un moment dat daca am ajuns sa nu mai realizez ce se intampla in jurul meu. 

Miercurea fara cuvinte(24)

Meloman pentru o zi(13)

"Meloman pentru o zi" este ideea lui Sorin

Rasucire la 90 de grade

Cand am cotrobait prin “cutia cuamintiri” v’am mentionat ca din totdeauna am vrut sa dau la politie, pana cand am intrat la liceu, si tot acolo am spus ca o sa explic asta separat. Pai, sa va explic, nu? Defapt nu sa va explic, sa va povestesc, chiar daca nu e asa mult si nici prea interesant…bine, pentru mine este.

De cand ma stiu mi’a placut sa ma joc cu pistoale, de orice natura, cu apa, cu bile, cu tinte, improvizat din lemne, cu ventuze, etc etc etc. Ca o mica paranteza, cu cel cu tinte nu m’am jucat foarte mult pentru ca eu si frate’miu trageam unu in celalalt si alea lasau semne, si tot din cauza asta nici cu bilele nu ne jucam in casa prea mult…dar ne mai si jucam…de exemplu intr’un timp insiram pe usa de la dormitor (deschideam usa si le puneam pe partea aia de sus de la toc) tot felul de jucarioare care sa stea acolo nemiscate si incercam sa le tintim sa cada. Da, eram niste lunetisti cu bile, si cu sageti improvizate trageam intr’o bucata de polistiren pe care lipeam o foaie pe care erau desenate cerculete…un fel de darts improvizat…sagetile erau interesante, erau facute din: un bat de chibrit, un bold, ata de cusut si foaie pentru foarma aia din spate care sa’i dea forma aerodinamica si sa poata sa zboare Asaaa sa mai inchidem si paranteza asta ca s’a facut cam mare si sa revenim la politia mea. Deci pana acum avem una bucata: imi placea foarte tare sa ma joc cu pistoalele de orice natie. Dupa, imi placea uniforma faorte mult. Si mai imi placea ideea de autoritate, de putere. Adica, normal, nu ma imaginam gargea sau cap de creta de la circulatie, nu, ma gandeam la ceva mai palpitant, cu interventii, cu impuscaturi, cu morti, cu raniti, cu arestari spectaculoase, cu munca la birou, cu investigatii, cu criminalistica, din astea. Si astfel de persoane sunt persoane cu putere, nu? Sunt. Si mi’am dorit din totdeauna sa fiu si eu asa. Prin generala incepusem ca constientizez proba aia fizica la care picau multi si ma descuraja putin, dar ma gandeam ca daca ma antrenez o sa fie ok si acolo si ma gandeam sa dau la academia de subofiteri de la Campina, dar in a 8’a am aflat ca au facut’o post-liceala…trebuie sa am minim 10 clase sa ma duc acolo. Si atunci mi s’a taiat tot elanul…adica ce trebuia sa fac? Sa fac 2 ani mate-info si dupa sa ma las de liceu sa ma duc la subofiteri? Nu are niciun rost…si sa dau acum…adica la anu… la academia de politie, iar nu mai are niciun sens, nu mai am nici macar conditia fizica pe care o aveam in generala si nici asa tare nu ma mai pasioneaza…

Si uite asa …de cand ma stiu am visat la academia de subofiteri de la Campina si intr’un final am ajuns la Liceul de Arte “Ionel Perlea” pe mate-info, intensive info…si mai departe cel mai probabil o sa ajung la Universitatea Politehnica din Bucuresti…

Antreprenor iscusit sau...?

Astazi iar sunt in pana de idei, ca de obicei, asa ca m’am gandit sa va povestesc despre o faza din vacanta aia pe care am avut’o de Paste. Daca va mai amintiti am stat la tara aproape o saptamana atunci si intr’o zi au venit niste unii cu masina prin sat sa vanda gaini. Si ii auzi “gaini, gaini avem, gaini de vanzare avem”…bun, nu o sa ma leg si de faptul ca soferul avea mana lipita pe claxon pentru ca alta explicatie nu gasesc la faptul ca claxona preluuung in continuu(tot m’am legat, nu? Dar doar putin deci nu se pune, nu?) Asa si acum sa revenim. Printre acele claxoane mai prelungi decat cele de la mort il auzeai pe celalalt om care tipa ca vinde gaini…la un moment dat se opreste, parca se distinge si o frana mai brusca, si dupa cateva momente ii auzi iar “gaini avem, gaini de vanzare avem, gaini, gaini avem” si acum vine partea interesanta ii auzi ca striga si  “rate, rate de vanzare, rate avem”. Opaaa, cand au facut aprovizionare si cu rate ca pana acum aveau doar gaini. Hmmm sa aibe oare vreo legatura acea oprire brusca? Mintea mea crede ca da…si tot mintea mea debiteaza urmatoarea intrebrare “de ce te duci sa vinzi gaini intr’un sat?” Adica ma gandesc ca in sat toata lumea (care vrea) are deja gaini si pun closti ca sa le scoata pui, nu? Dar nu, mai bine vine un antreprenor iscusit si vinde gaini in sat…eventual proprietarului.

Da…cand mi’am notat chestia asta in telefon (pentru ca am mai spus eu odata pe aici ca am in telefon o notita cu numele “inspiratie de moment” in care scriu un titlu sau o idee chiar in momentul in care imi vine pentru ca altfel uit, dar in ultimul timp nu am mai scris…) aveam mai multe in cap, adica credeam ca o sa iasa ceva mai mult…eh asta e, n’a fost sa fie…<<articol scris fara inspiratie>>…

Miercurea fara cuvinte(23)

Mai multe gasiti la Carmen

Am imbatranit?

Stiti deja ca eu nu sunt din Bucuresti, dar nici departe nu sunt si am prieteni si rude acolo. Si m’am dus si eu la un party acolo, un majorat. Si ce era sa fac? Nu puteam sa ratez un party, nu? Nu, nu putem, ca doar vorbim de un prieten bun. Si ma urc eu frumos in autobuz si directia Bucuresti scrie pe mine. Cu castile pe cap “mergi singur pe drum ” (d’aia nu e bine sa ascult muzica in timp ce scriu articole, le combin) stau frumos pe scaunul gasit liber cu greu in autobuz si astept sa ajung la destinatie.

Sa va povestesc cum l’am stresat pe frate’miu? Hai sa va rezum…ideea era ca trebuia sa cobor mai devreme, adica sa nu merg pana la gara pentru ca as fi ocolit mai mult dupa. Si imi explica el mie “o sa vezi o biserica, nu cobori acolo, dupa o sa treci pe langa un parc mare, pe langa un avion, pe langa niste sine de tramvai cu gardulete etc etc”. Ascultam si spuneam “bine, ma uit dupa parcuri, avioane si gardulete”. Inchei partea asta prin a spune ca am coborat unde a trebuit si m’am descurcat si dupa relativ ok. Sa ne intoarcem la majoratul la care trebuia sa ajung. Ajunsesem devreme asa ca m’am dus sa stau cateva ore in camin la frate’miu. Ok, ajung acolo, toate bune si frumoase. Incep si eu sa ma pregatesc, ca nah, timpul trecuse, trebuia sa plec. Am parul scurt si in general se aranjeaza repede, dar in ziua ai nu voia sa stea de nici o culoare. Dai cu spuma, dai cu fixativ, dai cu gel, dai cu ceara, dai cu , dai cu, dai cu tot ce gasesti, dar ii dai degeaba. Nu voia antena sa se culce sub nicio forma si nici restu’ parului nu asculta de mine si nu statea cum il asezam eu. El ce’mi zice? “Ai timp sa ajungi la un salon daca te grabesti” …stau si ma gandesc putin…parca nu suna rau ideea…si defapt eram cam singura solutie asa ca’l intreb la ce salon sa ma duc pentru ca nah, evident, nu stiam. Si imi zice “Coafor Mosilor” …ma uit la el putin si nu zic nimic…eu intelesesem “coaforul mosilor”…si intr’un final ii spun ca stiu ca inca mi se mai vad putin cateva varfuri blonde, dar ca nu am imbatranit chiar asa rau. Si dupa imi explica el acolo ca defapt asa ii spune la coafor, ca e pe mosilor. Ok, imi explica cum ajung acolo pentru ca nu avea timp sa vina cu mine. Si dupa il intreb si de un salon in zona aia pentru ca nu mai aveam timp sa ma duc la coafor dupa sa ma intorc la camin sa ma machez si abia dupa sa plec la party. Si imi spune ca ba da, ca tot acolo e si salon frumusete Mosilor. Iar aud aiurea, dar nu’l mai intreb nimic si plec pentru ca trebuia sa ma incadrez si in timp, nu imi place sa intarzi indiferent de ce se intampla sau daca totusi intervine ceva si intarzii mai mult de cateva minute anunt.

Si totul se termina cu bine, gasesc salonul, ajung la timp si la petrecere si dupa dai cu voie buna si cu distractie pana spre dimineata.

Din cutia cu amintiri

Nu stiu sigur ce cautam, dar am luam la mana 3 sertare in care aveam puse la pastrat(pentru ca nu vreau sa o las pe mama nici acum  sa le arunce) lucruri vechi, tot felul de prostioare. Ce credeti ca am gasit? Mi’am gasit primul mp3 pentru ca da, mi’a adus Mos Craciun intr’un an mp3…dar nu mp3 din asta “cool” cu n’spe mii de functii smechere…mi’a adus un Walkman, un casetofon cu casti, nu aveti idee cat de tare m’am bucurat

Happy Weekend- editia 21

Pentru editia de astazi de HappyWeekend m’am gandit initial sa pun cateva bancuri de 1 iunie, dar nu prea am gasit asa ca raman la simpla urare: La multi ani copii si copii mari(da, copii mari, de ce citesti inca o data? Ai citit bine…eu consider ca in oricine zace copilul de alta data chiar daca il lasa sau nu sa se exteriorizeze )

Ohh si inainte de bancuri o melodie pe care cred ca o stie toata lumea