Locuiesti cu cea mai buna prietena? 3 activitati pe care TREBUIE sa le faceti IMPREUNA!

Daca tu si cea mai buna prietena a ta ati decis sa va mutati impreuna, in mod evident, va veti distra pe cinste. Atunci cand ai drept colega de apartament o persoana draga, timpul trece mai repede si intr-un mod mult mai placut. Totodata, puteti profita de context pentru a va apropia si mai mult, construind o relatie puternica, bazata pe incredere si, nu in ultimul rand, multa distractie.

Iata 3 activitati SIMPLE, dar care va vor uni mai mult decat ati putea crede!

1. Shopping online

O sesiune de shopping online, intr-o dupa-amiaza de weekend, poate fi o activitate perfecta pentru voi. Aveti nevoie doar de unul sau doua laptopuri, site-urile preferate si cateva ore libere. Indiferent de ce aveti nevoie, va puteti consulta si oferi sfaturi reciproce. Puteti intra pe site la Ochelari Vintage, pentru a adauga un plus de stil tinutelor voastre, cat si pe alte magazine virtuale. De asemenea, o idee buna este si sa verificati adresele web ale revistelor de moda, pentru a va pune la curent cu trendurile actuale. Cu siguranta, va veti simti ca niste adevarate fashioniste!

2. Treburile casnice

Banalele si plictisitoarele treburi casnice, precum stersul prafului, spalarea vaselor, calcatul sau spalatul rufelor pot deveni mult mai distractive, alaturi de persoana potrivita. Tu si prietena ta puteti transforma sarcinile stresante intr-un adevarat prilej de petrecere. Daca v-ati mutat recent, intrati pe https://www.badabum.ro/masini-de-spalat-rufe/ si achizitionati-va o masina de spalat, apoi faceti cumparaturile necesare curateniei generale. Creati un playlist cu muzica preferata, dati volumul la maximum si impartiti-va sarcinile. Cu siguranta, in acest mod, treburile casnice vor fi mult mai placute!

3. Gatiti impreuna!

Se spune, adesea, ca dragostea trece prin stomac. Ei bine, si distractia poate urma acelasi traseu! Stabiliti, de comun acord, o seara in care sa gatiti impreuna cateva preparate sofisticate. Ati visat intotdeauna sa mancati macarons delicioase? V-ati gandit sa iesiti in oras pentru o portie de paste pregatite ca la carte? Este timpul sa va puneti sortul, sa deschideti cartea de bucate sau site-urile culinare si sa va apucati chiar voi inseva de treaba! O sa va distrati pe cinste, o sa petreceti timp de calitate impreuna si, drept bonus, va veti rasfata cu mancaruri sau dulciuri savuroase, create chiar de voi!

Asadar, daca te-ai mutat de curand cu prietena ta cea mai buna, puneti imediat in aplicare aceste idei. In mod cert, va vor aduce un prilej de bucurie!

O shaorma adevarata

In seara asta am decis sa revin pe blog, si nu oricum, revin in forta si va prezint un nou ‘personaj’, pe T. Mai exact o sa va ‘explic’ si voua cum se mananca o shaorma adevarata. Cum eu oricum mancasem in ultimul doar shaorma de slaba calitate am zis sa mergem si noi la calif sa mancam o shaorma adevarata. Dar acum ziceti si voi, am shaorma la 5 lei medie si 7,5 lei mare la aproximativ maxim 100m de caminul meu, bine, defapt e oferta, 2 medii la 10 lei sau 2 mari la 15 lei, dar indeplineste 2 criterii de baza ale bugetului si statutului studentesc: aproape de casa si ieftin. Dar na, din cand in cand mai trecem si pe “good stuff” ca sa zic asa si merg eu frumos cu T. sa ne luam cate o shaorma de calitate. Bine, T. a facut asta, eu am fost mai din topor, ca na, asa sunt eu, mai de la tara si am mers pe clasicul  “cu de toate”. T. in schimb si-a luat o shaorma ‘adevarata’, fara discutii. Ca sa incep cu inceputul, ca na, pana la urma asta este fundatia fizica a shaormei, o sa incep cu lipie integrala, de vita, cu salata, castraveti murati, rosii, patrunjel, extra legume si cu sos de vinete in loc de maioneza. Ca sa intelegeti, asta se numeste la T. shaorma, nu lipie normala, nu maioneza, nu cartofi, nu, fara din astea, legume cu niste carne de vita asezonate cu un sos de vinete si imbracate intr-o lipie integrala. Lipie integrala pe care, asa ca fapt divers, o folosesc baietii acolo atat de des incat a trebuit sa asteptam sa se faca una, adica na, nu ca nu aveau desfacute, le-au terminat pana am ajuns noi, asta este singura si unica explicatie. 

Asa se intampla cand vrei sa mananci shaorma desi esti la dieta, dar chiar si asa, eu i-am explicat ca s-a intins, dar nu a vrut sa ma creada. A pus si patrunjel in ea, si rosii, si salata, dar cel mai cel, a combinat tot mixul ala de legume ivelite in lipie integrala cu carne de vita. Ce shaorma e aia cu carne si patrunjel? M-a dezamagit profund T. in aceasta seara cand am vazut cum poate sa manance shaorma. Sau poate m-a dezamagit atat de tare pentru ca sunt eu mai de la tara si merg pe principiul: picanta cu de toate si extra ardei.

Dar dupa cum se observa mi-am invatat lectia, acum stiu cum se comanda o shaorma. Ma indoiesc totusi ca la shaorma din spatele caminului meu au lipie integrala si sos de vinete, sau carne de vita, dar cred ca o sa renunt de tot la ce nu au, adica daca nu au shaorma la lipie integrala cu extra legume, carne de vita, patrunjel[ca este de baza] si sos de vinete o sa raman la ce au din lista, adica la o shaorma fara lipie cu rosii salta ceapa si castraveti murati, mama mama ce nebunie, deja ma imaginez mancand un asa deliciu.

Si cum eu sunt o persoana foarte simpatica si adorabila, am impartasit si cu voi cum se mananca defapt acest preparat atata de special si aparent complicat, ca poate mai sunt si altii ca mine care merg pe principiul clasic: cu de toate, adica na, doar nu degeaba este atat de populara vorba “o shaorma cu de toate”, nu? Dar totusi, multumesc T. ca m-ai luinat si ca mi-ai aratat si mie ce inseamna shaorma cu adevarat. 

Atmosfera generala

Am intrat pe modul ‘creativ-scriitoresc-boschetaresc’, stau intre 4 pereti cu draperiile trase, singura sursa de iluminare din incapere este lumina de la aeroterma, o lumina calda si usor relaxanta care te indeamna sa dormi, sticlele de bere si alte forme de alcool tin loc de podea si de scaun uneori, mirosul predominant din camera este de aer inchis si de tutun, iar in jurul meu este mai mult fum de tutun decat aer, daca deschizi usa si vrei sa intri in ‘vaguna’ mea pe moment o sa ai impresia ca ai intrat intr-o camera de afumat. Desi este o liniste mormantala in camera si nici o alta forma de viata in afara de microsistemele formate in sticlele de alcool si prin mucurile de tigara pomenite mai sus si de mine, dar la mine uneori am dubii daca mai sunt sau nu o forma de viata, stau cu castile imense pe urechi si ascult o muzica sobra si dubioasa care imi accentueaza starea de delir si de apasare sufleteasca, de incompetenta si incapabilitate de evoluare, si cu un laptop jumatate nefunctional si cu o cantitate de alcool pe si in el mai mare decat tot ce a ramas adunat in sticlele din jurul meu si mai mult scrum de tutun decat este in scrumiera care este acum, doar de decor, langa mine pe biroul care nu ti-ai fi dat niciodata seama ca este acolo fiind acoperit in intregime de sticle, resturi de shaorma si mucuri de tigara. Dar cu toate astea laptopul inca merge, probabil ii place si lui, sau doar s-a acomodat la conditiile existente. Ma uit de 3 zile la o foaie goala de word pe un ecran de laptop care palpaie parca doar sa ma ameteasca pe mine mai tare. Uneori mai apar cateva litere negre pe foaia asta alba, dar cu o viteza de n ori mai mare decat cea cu care au aparut si dispar ca si cand nu ar fi existat niciodata acolo, si raman din nou, in aceiasi atmosfera, cu aceiasi melodie dubioasa pe fundal, in casti, si cu mainile tremurande pe tastatura si cu foaia alba in fata. Trantesc clapeta laptopului si imi mai aprind o tigara in timp ce desfac o alta sticla de alcool in asteptarea inspiratiei de parca de asta ar depinde intreaga mea existenta, dar nu vine, nu a venit nici ieri, nici saptamana trecuta, nici luna trecuta, nici astazi, cel mai probabil nici maine, nici saptamana viitoare si nici luna viitoare. Mai aprind o tigara imediat dupa ce o sting pe precedenta si termin alcoolul ce a mai ramas in sticla deschisa acum 5 minute, si o tin asa in continuare pana cand, la un moment dat, acum, maine, luna viitoare, anul viitor, inspiratia o sa isi aminteasca de mine si o sa ma viziteze.

Mda, si cam asta se intampla cu mintea mea obosita de invatat, dat fiind ca este sesiune. Tot textul de mai sus este pura fixiune nascuta de mintea mea aberanta si din nou, obosita, dupa ce a vazut urmatoarea poza pe un grup de facebook din regie: 

Am constientizat ca a trecut aproape o luna si eu nu am postat nimic anul asta si parca nu e ok, chiar deloc si cum nici inspiratie nu am de ceva interesant si nici eu nu am facut nimic interesant cu viata mea pana acum ca sa merite povestit am zis sa o dau putin pe fictiune ca si asa pana acum nu am avut nici un articol de genul. Oh da, si este si un fel de articol de “nu, inca nu am murit, i’m still here” 

S-a mai dus unul

2015...2015 a ajuns si el l-a final. A fost un an interesant pentru mine, cu multe lucrurile la care nu m-as fi asteptat. Dar sa incep clasic, ca in ultimii ani. La ziua mea, desi a fost in sesiune, sambata si luni aveam examen, m-am distrat foarte bine, a fost prima mea petrece in camin si am dat o explicatie despre gesturile, poate mici pentru altii, dar imense pentru mine pe care le-au facut cateva persoane de ziua mea. Dupa care am tras linie si v-am aratat cum s-a terminat prima sesiune pentru mine, asa cu bune si cu rele, ideea este ca pe 31 august am avut o zi fericita cand am terminat cu totul si media 8,1 de pe primul semestru s-a transformat in 8,6, a doua sesiune a fost si ea cum a fost, mai rau decat prima as putea spune eu, dar cu bune si cu rele s-a terminat primul an de facultate si normal ca nu am rezistat, v-am spus asa, mai pe scurt, ce s-a putut spune, cum a fost si primul an de camin. Dupa prima sesiune colega de camera a fost foarte funny, am spus ca inca este funny atunci, ei bine, inca este si acum. Am spus ca poate se poate si am constatat ca m-am cam maturizat intr-o oarecare masura, apoi incepand cu vara, cand am inceput sa muncesc si pana in prezent mi-am dat seama ca poate chiar m-am maturizat pe anumite planuri, dar nu mi se mai pare ceva de speriat,  mi se pare ceva ok pentru ca pot sa controlez asta oarecum. C. si A. au mai aparut si ei si anul asta pe blog, normal ca altfel nu se putea, dar nici nu as vrea sa fie altfel pentru ca sunt 2 persoane foarte importante pentru mine, chiar daca ne mai si ciondanim si alte chestii, ei doi o sa fie mereu doua persoane extrem de importante si speciale pentru mine si o sa fiu mereu acolo pentru ei chiar si cand poate dau impresia ca nu sunt, si sper ca stiu si ei asta. Colega mea de camera este o persoana foarte smechera, cea mai tare persoana ever, cand am racit a facut cel maidragut gest pentru mine, nu o data, in fiecare dimineata chiar.

Si acum asa, pe langa ce am povestit deja pe blog, anul 2015 a fost unul interesant pentru mine, suprzintor, dezamagitor, dar in acelasi timp frumos. Am cunoscut persoane noi, am intarit legatura cu persoane vechi, au pierdut sau subtiat legatura cu persoane vechi, am ajuns sa imi exteriorizez sentimentele intr-o maniera care mi-a socat aproape toti prietenii, dar cel mai mult pe mine, fara nici un dubiu, insa imi place, sau mi-a placut, nu stiu daca inca mai e sau pentru cat o sa mai fie, dar cat a fost, cat o sa mai fie, chiar m-am simtit bine si mi-a placut, a fost chestie noua pentru mine.

De cativa ani de cand fac articolul asta de final de an, imi stabilesc o lista de cateva obiective pe care as vrea sa le ating in noul an. Sa vedem ce am reusit din ce mi-am propus anul trecut. Nu am reusit nici anul asta sa ajung unde in 2014 nu am reusit, dar nici nu mai incerc, asta a fost sa fie, viata merge inainte oricum cu sau fara Automatica. Am trecut cu bine peste primul an de facultate, intr-un final, dar am trecut cu bine. Foarte funny mi se pare ca acum am realizat ca anul trecut mi-a pus pe lista si “sa permit altor persoane sa intre in viata mea”, garantat ma refeream la altceva atunci, dar desi am uitat complet de asta am facut asta, am lasat alte persoane sa intre cu adevarat in viata mea, sa ma cunoasca asa cum sunt eu cu adevarat. De distrat da, pot spune ca m-am distrat anul asta, de schimbat nu m-am schimbat in sensul de a nu mai fi acel cineva mereu acolo pentru persoanele care nu sunt niciodata acolo pentru mine cum am sperat, dar da, m-am schimbat, m-am maturizat, mi-am constientizat multe lucruri si le-am acceptat, abordez lucrurile altfel acum, dar in esenta inca sunt acelasi copil care crede in povesti. Activitatea pe blog din pacate nu mi-am reluat-o asa cum mi-am dorit, de lucrat da, am lucrat mai mult, am lucrat cu adevarat, am un job “real” din ala clasic si cu tot tacamul, ah, si am uitat sa va spun, dar de o luna si ceva ma duc la munca doar la pantaloni, camasa si uneori si cravata, office things. In vara am plecat, nu fara destinatie, am ajuns si in  locuri in care nu ma asteptam, deci pe jumatate, se pune?

Per total, acum daca tragem linie, o mare parte din ce mi-am propus s-a realizat, deci pot spune acum ca 2015 a fost un an destul de bun si productiv pentru mine.

In 2016 ce obiective sa imi propun?

- sa ma urc in tren dimineata si sa plec undeva, oriunde pentru o zi

- sa incerc sa am din nou incredere in mine si in altii in jurul meu

- sa tratez asa cum ma trateaza fiecare

- sa ajung cu jobul in stadiul in care mi-am propus momentan

- sa invat engleza

- sa revin pe blog cu adevarat odata si pentru totdeauna

- sa se termine si anul 2 de facultate cu bine

- sa pot sa ma exteriorizez

Si gata, ajunge ca deja e prea lung articolul asta dupa o absenta prea mare. Va urez un an nou plin de realizari si bucurii, sa fiti inconjurati mereu de cei dragi voua si sa profitati de fiecare oportunitate ce vi se iveste, in viata nimic nu este intamplator, totul are un rost, chiar si dezamagirele, sunt o lectie pentru viitor, profitati de orice si nu lasati nimic sa va doboare, cu entuziasm si cu capul sus iesiti din orice situatie. Un An nou fericit! 

De data asta ma uitam

Stiu ca am zis pe facebook ca mi-a revenit pofta de heiterit, urmeaza cat de curand probabil si o heitereala, dar pana atunci sa mai scriu un articol despre A. Am fost ieri in Carrefour sa cumpar diverse pentru in camin si A. a venit cu mine, la fel, pentru diverse. Si cum pe atunci nu stiam ca o sa strabat bucurestiul de la un capat la altul in mai putin de o ora nu ne-am grabit, ne-am plimbat, ne-am uitat la toate prostiile pe acolo si la un moment dat, o aud pe A. “nu ai voie sa cumperi lumanari parfumate ca niciodata nu le iei parfumate, le iei doar colorate” si eu cu o fata de copil mic si nevionat (cum si sunt de altfel) sau cam ca acest catel:

“nu ma uitam la ele”, evident, raspunsul lui A. nu a ezitat sa apara, a venit inca dinainte sa termin eu bine de spus acele 5 cuvinte “deloooc, daca erau mai ieftine acum erau deja in cos”.

Bine, ce e drept, nu stiu daca va mai amintiti sau daca am povestit aici, dar anul trecut am cumparat o “galeata” de lumanari din alea mici si colorate care erau puse in sectiunea de lumanari parfumate, si normal m-am gandit ca sunt parfumate, 54 de lumanari, pret bun, in “sectiunea” de lumanari parfumate, mai multe culori, la ce sa ma gandesc? Bai multe lumanari parfumate si ieftine, culori diferite, deci arome diferite, le iau, si imi iau si suport pentru ele, normal. Surpriza a fost cand am ajuns acasa si am descoperit ca defapt nu sunt parfumate si am ramas cu o gramada de lumanari colorate frumos si neparfumate, inca mai am din ele daca are cineva nevoie.

Dar multumesc A. ca ai grija de mine, si da, daca ar fi fost mai ieftine le-as fi luat pe alea ieri pentru ca alea erau parfumate!!!! Sau cel putin asa cred, bine, de data asta probabil as fi citit pe ele, cred. 

Ciorba a la camin

Cea mai nasoala parte cand nu esti acasa? Ca stii ca mama ta a stat juma de vara si un inceput de toamna sa puna castraveti murati si alte muraturi, dar tu nu ti-ai luat la camin chiar daca te-a intrebat de fiecare data cand te duceai acasa daca vrei, si cand te asezi si mananci te gandesti ca “parca ar fi mers mai bine cu niste muraturi”. Si te gandesti sa suni acasa ca sa iti trimita duminica in pachet, ca te-ai razgandit, ca vrei, dar pana la urma termini de mancat asa, fara castraveti murati, fara muraturi de nici o forma si apoi uiti sa suni acasa pentru asta. Si tot asa, pana cand te trezesti tu ca, bai, ia gata, ma duc la magazin si imi cumpar. Si uite asa te duci acasa cu borcane noi, de muraturi si iti fac parintii capul calendar ca ei te intreaba de fiecare data cand esti acasa sau cand iti fac pachet daca nu vrei si conserve, muraturi, compoturi si multe altele si tu te gandesti ca nu vrei sa cari de ele pana in camera, nu ai chef sa cauti loc sa ai unde sa le depozitezi si pe alea si spui de fiecare data nu, nici macar clasica zacusca nu o ai anul asta in camin si te gandesti uneori ca parca ar merge, asa putin, de pofta, si iar te duci la magazin chiar daca camara de acasa arata cam asa:

Si mai sunt si momentele alea cand colega de camera are plita, vecina de la etajul 1 are chef de facut mancare, colega de camera se ofera sa ii dea plita si sa gateasca impreuna pe modul. Si le auzi din camera cum tipa de nicaieri “aoleu, nu avem zarzavat pentru ciorba” si apoi continua discutia la fel ca in povestea lui Creanga in care explica prostia omeneasca prin intermediul drobului de sare si ajungi sa iesi din camera si sa le spui ca te duci sa le cumperi, daca inceteaza cu discutiile alea absurde si iti aduc si tie un borcan de castraveti murati, ca ti-ai amintit ca tu ai pornit totul de la faptul ca doar ce ai terminat de mancat si voiai castraveti murati, dar nu ai avut. Si o faci si pe asta, ele raman linistite, dupa isi continua ciorba in liniste si la final te mai cheama si pe tine sa gusti, sa vezi daca le-a iesit, dar tu ai retineri si le spui ca doar ce ai mancat si fugi sa te bagi in pat si te prefaci ca dormi pana astepti sa manance ele sa vezi daca isi dau una alteia cu castronul in cap sau nu.

Si cam asta e o zi din viata de camin...

Gest dragut

Nu am murit inca, desi m-a luat raceala, inca traiesc, sunt aici, cam rarut ce e drept, dar sunt inca aici. Bine, nici “live” nu prea ma prinde multa lumea, adica pana cand si colega de camera mi-a spus ca nu ii mai place de mine asa tare, ca plec dimineata la munca sau facultate si ma intorc seara, ca ea ce face? Ma vede tot anul doar seara? Si ce e drept, nu pot sa ma cert cu ea, ca are dreptate, ajung acasa numa dupa ora 6[in cazurile placute, si rare] sau dupa ora 8[cel mai des] si in weekend, atunci sunt acasa, in mare parte.

Dar haideti sa va povestesc cat de draguta este aceiasi colega de camera care este suparata ca nu prea ma vede anul asta acasa. Dupa ce am rezistat vitejeste cu atatia bolnaviori in jurul meu, oriunde as fi, m-a luat si pe mine raceala. Si miercuri dimineata cand m-am trezit, m-am trezit cu asta pe birou, langa mine: 

Si ieri dimineata era din nou o cana cu ceai pe birou, langa patul meu cu un al post it cu “sa iti bei ceaiul nou”. Este adorabila colega mea, nu? Este!

Oh, si am racit atat de dragut si am tusit atat de mult ieri si aseara incat astazi m-am trezit cu febra musculara la abdomen, nu pot nici sa rad sau sa imi suflu nasul fara sa ma doara. Am zis ca daca nu termin raceala asta cu patratele abdominale, nu am facut nici o treaba, si sincer, cred ca o sa ajung sa am patratelele alea, ca si astazi tusesc, nu la fel de mult, dar suficient.

Amintiri

Acum, cand regia incepe sa fie din nou plina de studenti si de parintii lor, mi-am amintit ca anul trecut, nu chiar pe vremea asta, mai cam prin iarna, mergeam si scriam un mesaj in timp ce mergeam ca trebuia sa ne intalnim si cu alte persoane sa mergem pe aici prin regie sa bem un suc, ceva, si am vazut la un moment dat, destul de tarziu, ca vin 2 persoane din fata mea, si dupa am vazut ca am loc sa merg printre ele, era si seara, si am vazut ca s-au dat mai intr-o parte amandoua, si aveam loc sa trec printre ele lejer. Problema a fost cand am incercat sa fac asta si nu am reusit. De ce? Pentru ca fetele duceau amandoua o geanta din aia imensa, neagra, care, pe cuvant daca am vazut-o pana cand am realizat ca "bai, eu nu pot sa mai merg".
Da, abia astept sa se linisteasca iar lucrurile pe aici, mi se pare mult prea multa agitatie.

Anul viitor nu ma ia prin surprindere

Recent v-am povestit despre tentativa noastra de a face cartofi prajiti in camin, da, da, aia cand am inceput la 10-11 si am terminat la 3 dimineata, si despre clatite v-am spus tot recent, da, cand dura cam jumatate de ora sa se faca 2 clatite. Care este ideea? Ca abia astept sa fac din nou asta, dar pentru la toamna ma pregatesc, nu mai stau 4-5 ore sa facem niste cartofi, nu, nu, nu. Plus ca anul asta eu nu am avut nici macar o oala la mine, fix nimic, dar de la toamna, pai de la toamna ma duc cu arsenalul dupa mine, nu de alta, dar sa fie acolo, in caz de orice, ca nu se stie cand iti trebuie o oala sa fierbi niste paste, niste tigai sa faci cartofi prajiti/ clatite/ orice altceva.

Si m-am hotarat ca pentru inceput sa imi aleg cam 2 seturi de oale de inox, email sau sub presiune, inca ma mai gandesc, sau poate de ce nu, unul cu unul. De ce? Pentru ca m-am informat inainte si am aflat ca una dintre cele mai raspandite ustensile de bacatarie este oala din inox care si-a castigat popularitatea datorita durabilitatii suprafetei non-poroase din care este realizata, este usor de intretinut, nu se zgarie si nu se deformeaza usor. Cu alte cuvinte si mai pe scurt, indeplineste toate conditiile pentru a fi utila si dorita intr-un camin studentesc. Adica sa fim seriosi, este nevoie sa nu se zgarie si deformeze usor pentru ca nu se stie prin ce locuri o sa ajunga, daca se intretine si curata greu cel mai probbail o sa fie folosita o data si dupa lasata asa pana in vara viitoare cand o aduc acasa si cand o sa tipe mama ca am stricat oala si o sa incerce ea sa ii redea infatisarea. Deci, in concluzie, oala asta este perfecta.

Si deja am gasit 2 seturi intre care sa ales, sau poate sa le iau pe amandoua, unul il iau in toamna la Bucuresti si pe celalalt il las acasa, asa, de rezerva, sa fie acolo ca nu se stie niciodata, nu? Primul este asta: 

Iar alternativa sau rezerva este asta:

Dar cred totusi ca le iau pe amandoua, sunt la reducere, de ce nu? Bine, nu o sa folosim noi toate oalele alea ca nu ne apucam de facut mancare gatita, asta e clar, pentru asta exista ziua de duminica sau altfel spus “ziua de pachet”.

Viata in camin

Despre primul an de facultate am povestit acum, la final, si am mai spus despre el si dupa primul semestru si pe parcurs, despre anul meu de stat in camin in schimb nu prea, trebuie sa remediez treaba asta, nu? O sa incerc sa rezum pe cat posibil ca sa nu va plictisesc prea tare.

Despre momentele in care aproape am cedat nervos si era sa recurg la manifestari primare si sa arunc cu pumni in stanga si in dreapta nu o sa povestesc.

Sa incepem cu ce? M-am acomodat relativ repede si am ajuns sa raspund la mesaje sau la telefon la intrebarea “ce faci?” cu “pe acasa” in loc de clasicul “prin camera” din primele zile/saptamani. Acum sunt acasa de miercuri seara si inca incerc sa ma reacomodez cu casa, mi se pare dubios sa nu mai fiu cu inca 2-3 persoane in camera permanent, dar se remediaza, nu e problema, si daca nu, iar nu e problema, ca peste 2-3 luni ma duc inapoi.

Am fost o persoana cuminte, pot spune, nu am facut prea multe tampenii in camin. Bine, de ziua mea, am facut party cu peste 20 de persoane intr-o camera de camin si pot spune ca m-am simtit bine atunci. Si au mai fost cateva petreceri aniversare la care am fost, 2-3, in rest nu prea am avut parte de petreceri in camin, iar eu am dat doar una. In plina sesiunea chiar, eu am avut examen luni, sambata am baut si luni am avut iar examen, fix nu a contat treaba asta, muzica de se auzea de la 2 camine distanta, bautura cat cuprinde, prieteni si voie buna, a fost perfect.

In serile de vineri ma uitam cu E. la Romanii au talent online si injuram cand se pierdea conexiunea de la internet si se bloca. Ne uitam la filme horror, mai beam cate o bere-2 seara. O faza funny de la un film horror a fost cand ne uitam noi ce ne uitam, filmul era destul de chill pana spre final, nimic de speriat, nu prea parea horror, era linistit asa, si spre final incepe sa devina horror, incepe sa prinda actiune, in camera intuneric, lumina stinsa, noi in pat, si cand in film incepeau sa iasa din pereti statui care prindeau viata, cu muzica din aia tipica filmelor de groaza, intra M. in camera si aprinde lumina brusc.

Altceva...oh da, cand am baut vin. De ziua mea am primit cadou printre altele si doua sticle de vin, unul alb si unul rosu. Am desfacut intr-o seara sticla de vin alb, a fost totul ok si frumos, nu aveam tirbuson normal, am indesat dopul cu cutitul in sticla, a sarit pe langa, normal, dar a sarit relativ ok, destul de putin chiar. Interesant a fost cand am deschis a doua sticla, cea de vin rosu. Eram pe modul atunci, am reusit sa indesam dopul in sticla cu cutitul, a sarit, normal, nu foarte mult, a fost relativ ok, din nou, dar nu am pus imediat in pahare si s-a facut presiune, s-a ridicat dopul si s-a blocat, nu puteam sa punem in pahare. Oook, hai sa il impingem iar in jos si sa bem. Pare simplu, nu? A fost penal. Cand am apasat pe dop care era perpendicular pe gura sticlei, a sarit atat de mult vin incat a “pictat” tot peretele alb in picatele  rosii si mie mi-a sarit fix in ambii ochi cate o picatura. Nici cand am plecat nu am reusit sa scoatem vinul de pe perete, am zis ca il lasam asa, e cu model.

O alta faza fix din filmele cu prosti a fost cand asteptam sa trec strada, semaforul nu mai merge si afara plouase. Si stiti filmele alea cu prosti, sau desenele alea amuzante cand sare apa pana peste cap unuia dintre persoanje? Fix asa am fost eu...a trecut o masina cu o viteza incredibila pe splai si nu am apucat sa ma intorc si sa ma dau mai in spate ca deja aveam numai apa pe mine, pe fata, in cap, peste tot, efectiv peste tot.

Dar nebunia mea a inceput sa se manifeste de vreo 2 luni de cand am inceput sa ies cu An., Ch si E.  aproape in fiecare seara. Asta a fost momentul care a declansat totul. Pana la ei am fost relativ un copil cuminte in camin, de cand am inceput sa ies cu ei...hai sa va povestesc asa cateva episoade, ca am spus ca il facem doar rezumat, nu incep sa povestesc >60 de seri, nu?

Ideea este ca fiecare seara incepea cu “ies, dar nu stau mult” si ajungeam acasa la...nu mai spunem ora.

Intr-o seara am vrut sa facem cartofi prajiti, ne-am strans cam 10 persoane, 5kg de cartofi, 6 oua si un kg de carnati, se prajea la 2 tigai, si la final am bagat-o si pe a 3-a. Si acum normal, cat poate sa dureze sa prajesti 3-4 kg de cartofi? Ca nu i-am prajit pe toti, am mai facut si la cuptorul cu microunde a doua zi( si surprinzator chiar au iesit, asta a fost un soc pentru mine) . Ei bine, sa spunem doar ca ne-am apucat de ei pe la 10 jumatate- 11 si am mancat la 3 dimineata. Normal ca a fost putina mancarea pentru 10 persoane, dar am mancat toti si tot. Ideea a fost insa ca ne-am distrat destul de bine in seara aia, cat asteptam sa se faca mancarea normal ca nu stateam degeaba, mai o discutie, mai o barfa, mai o gluma, mai o bere, mai una alta si s-a dus seara si s-au facut si cartofii, am mancat si dupa toata lumea la ei acasa, nu de alta, dar dimineata majoritatea aveau ore destul de devreme.

Am facut si clatite, Ch. S-a chinuit destul de mult la ele, pentru ca aceiasi poveste ca si la cartofi....plita electrica. Dar a meritat asteptarea si in cazul asta, cam in timpul colocviilor, dar a fost ok, nu a fost asta o problema.

Oh si poate ati vazut pe facebook, cei care ma aveti la prieteni, multiplele checkinuri de la pub 21. Da, am fost cam des la pub 21, dar bere ieftina, pizza buna si ieftina, deci perfect pentru noi. Si cum am spus, serile incepeau cu “ies, dar nu stau mult” si continua cu “dar stam si noi pe aici, pe dambovita, nu mergem sa cheltuim bani” si ajungeam normal, la 21. Si ce beam la 21? Bergenbier pentru ca “prietenii stiu de ce”. Si pentru ca era mereu funny cand ne lua comanda, pentru ca: “ce doriti sa comandati?”

“un bergenbier”

“doua”

“hai sa fie trei”

Si tot asa, si saraca scria numarul, taia, iar scria, iar taia, si tot asa. Si dupa s-au invatat si ele si noi si eram ceva gen “bergenbier, dar nu scrie momentan cate”.

Si hai ca deja articolul asta a depasit 1000 de cuvinte, o sa mai revin la subiectul “camin” si o sa mai povestesc, dar momentan ma opresc aici ca probabil v-ati plictisit suficient. Si inchei cu imaginea asta, nu de alta, dar pot spune doar ca...majoritatea pozele de pe studenti din provincie ne reprezinta, deci...

Unul s-a dus

Si s-a tras din nou linie, de data aceasta s-a tras linia finala, s-a terminat cu totul, s-a terminat primul an de facultate. Nu imi prea vine sa cred ca a trecut asa repede timpul, chiar nu imi pot da seama cand a trecut, imi vine greu sa realizez, dar este un fapt concret, nu este nimic ce ar putea fi contestat sau macar disputat, nu, este ceva concret, scurt si concis: a trecut un an, s-a terminat primul an de facultate. O sa va spun asa, pe scurt, cum sta situatia dupa ce s-a tras linie, dar o sa va spun doar despre facultate in sine, depsre primul an in camin o sa fac un rezumat separat, nu de alta, dar nu am spus mare lucru despre treaba asta.

Revenind la facultate, dupa ce s-a tras linie miercuri si s-a incheiat oficial sesiunea pentru mine nu am mai adaugat nici o restanta semestrul acesta, si desi nu m-am implicat mai deloc semestrul acesta in nimic ce tine de facultate [si aici anumite persoane ar putea sa imi dea dreptate si sa comenteze multe, dar sper sa nu o faca, sau cel putin nu detaliat] am reusit sa o scot la capat cu o medie de 8,2 si o medie pe an de 8,15 momentan, dupa ce i-au restana de pe primul semestru ajungem la minim 8,35, sau cel putin asa sper eu.

Ciudat a fost insa ca sesiunea asta am invatat, cate 2-3 zile inainte de examene am stat si am invatat, situatia la final a fost cam asa: 

De ce am spus ca a fost ciudat? Pentru ca in iarna, desi am avut 5 examene in sesiune nu 4, am invatat doar in ziua de dinaintea examenului, nu 2 zile, nu 3, nu, doar cu o zi inainte si am luat cu o singura exceptie 7,8,8,9. Si in sesiunea asta ati vazut, dupa 2-3 zile de invatat 5 5 8 8, macar a fost echilibrat, 2 cu 2.

Oricum, cum am spus si mai sus, dupa cat nu m-a interesat de facultate semestrul asta faptul ca am scos media asta si ca nu am nici o restanta este mai mult decat aveam eu in plan, bine, restanta nu aveam in plan sa mai am, dar media m-a cam surprins, insa am zis ca de la anul asta e, aici raman, nu mai am ce sa fac oricum, asa ca, revenim la modul serios cu facultate, ca pe primul semestru adica, pentru ca atunci chiar ma duceam la tot, invatam, ma implicam activ si din astea.

Si cam asta a fost primul meu an de facultate, sau cel putin, asta a fost primul meu an de facultate in privinta invatatului, sesiunii, notelor, pe celalalt plan, cum am spus, separat, sa nu le amestecam ca dupa ne ia durerea de cap, cam ca la bauta. 

Mai bine mai tarziu

Fie iarna, fie vara, aerul in incamperi poate sa devina foarte uscat si greu de respirat, mai ales daca stai intr-o singura camera cu inca alte 3 persoane. Da, deschizi geamul, dar nu prea este suficient. De cand s-a incalzit asa brusc afara ma bate gandul sa cumpar unul sau poate chiar doua umidificatoare pentru camera si modul, nu de alta, dar zau ca uneori, in special dimineata, aerul este aproape irespirabil in camera.

Da, stiu, iarna era si mai rau din cauza incalzirii, dar iarna deschideam putin geamul si se rezolva problema in mare, acum este aproape inutil. Plus ca un umidificator este foarte practic si util. Pe langa faptul ca aerul este foarte uscat si greu de respirat nici de odihnit nu ma odihnesc foarte bine si mereu ma trezesc cu nasul infundat. Am incercat si niste metode mai “babesti”, sa tinem hainele la uscat in camera, dar ocupau foarte mult spatiu si aerul era parca si mai greu de respirat in loc sa fie mai usor.

M-am documentat putin pe internet, dar nu stiu ce sa zic... am aflat ca exist aumidificatoare cu auburi reci si umidificatoare cu aburi calzi. Si am aflat si o diferenta intre ele, se pare ca umidificatoarele cu abur rece transforma aerul uscat din camera in aer proaspat si usor de respirat, in timp ce umidificatorul cu abur cald ajuta la eliminarea mucegaiului si a bacteriilor din aer, datorita faptului ca apa fierbe inainte de vaporizare.

Deci se poate spune ca m-am documentat, nu? Si am mai aflat si ca exista riscul de  dezvoltare a unor algerii datorita aerului uscat din camera. Deci un plus pentru umidificator. Da, este posibil sa ma fi gandit prea tarziu la el, dar totusi este ok, mai bine mai tarziu decat niciodata, nu? Macar am aflat o posibila cauza a starii mele nasoale fara explicatie.

Acum trebuie sa ma mai decid ce umidificator sa imi cumpar, am gasit un site care imi ofera asistenta si transport, dar si aici am gasit doua modele cu ultrasunete si nu stiu ce sa aleg, nu stiu ce sa zic, ma intriga si nu renunt pana nu aflu, dar pana atunci... ceva pareri?

Sa fie Umidificator cu ultrasunete Bremed BD 7650 

Sau sa fie Umidificator cu ultrasunete Bremed BD 7660?

Cu sau fara?

A trecut cam jumatate de an de cand am plecat de acasa, dar inca nu m-am obisnuit cu anumite aspecte. Adica m-am obisnuit, dar nu inseamna ca imi si place sau ca nu imi este dor, spre exemplu cu mancarea, imi placea sa gasesc mancarea calda pe masa cand ajung acasa, acum nu, trebuie sa mi-o incalzesc eu, si nu mai pot sa ma trezesc peste noapte ca vreau sa mananc x sau y, nu, pachetul vine o data pe saptamana, si ori imi comand, ori ies, ori astept pana saptaman urmatoare ca sa imi trimita mama. Alta problema sunt hainele, spalatul sau calcatul. Tot asa, la saptamana sau chiar la 2, si nu este deloc placut. Initial m-am gandit sa ma duc la service-uri din astea de reparatii masini de spalat sa imi cumpar una de acolo, dar apoi am realizat ca nu am unde sa o tin, camera de camin este si asa destul de incarcata cu restul obiectelor de dormitor/birou, iar baia nu este chiar atat de mare incat sa nu incomodeze o masina de spalat acolo. Dar m-am gandit ca poate totusi ii pot face loc unei masini mai micute, ma rog, medie, nu chiar mica, si m-am mai gandit sa iau masina veche de acasa pe care tata voia sa o duca la fier vechi sau la tara si sa o duc la un centru de reparatatii masini de spalat Bucuresti si chiar voiam sa fac asta, adica deja gasisem service-ul, vorbisem cu tata sa mai tina masina de spalat la subsol pana mi-o aduce la Bucuresti, dar apoi am inceput sa gandesc mai in ansamblu: unde imi usuc hainele? Da, pun un uscator care ocupa o treime din baie sau un sfert din spatiul liber din camera, ceea ce ar putea fi acceptabil o data pe saptamana, dar apoi mai apare si calcatul, cine imi calca mie hainele? Nu, eu nu sunt raspunsul corect clar, si asta nu pentru ca nu stiu, dar pur si simplu mi-ar ocupa mult timp, timp pe care oricum nu prea il am.

Concluzie? Service am gasit, masina de reparat aproape functionala am, spatiu si timp nu prea am, asa ca fara masina de spalat in camin. 

Inca e funny

Faza este mai veche, dar inca are acelasi farmec si acum. Colega mea de camera, E., inainte de fiecare examen in sesiunea era cam asa:

“Anm? Cine poate sa inteleaga analiza? Nu se poate asa ceva, o sa incep sesiunea cu o restanta clar”

“Algrebra? Nu pot sa invat atat, cum sa inveti atat la algebra, nu ai cand, iau restanta clar”

“Anm? Anm-ul a fost mic copil pe langa thm, cum poate cineva sa invete atat la thm in asa putin timp? Nu se poate asa ceva, cu siguranta o sa pic”

“thm? Simplu, uita-te pe cursurile de chimie, deci trebuie sa inveti absolut tot ce a predat, plus probleme, cand sa invat atat sa mai invat si probleme? Nu am cum, clar o sa am restanta”

“fizica? E prea mult sa inveti atat la fizica, nu se poate, pur si simplu nu se poate, acum sigur iau restanta”

Era ceva de genul asta: 

Desigur aceste replici au fost repetate foarte des si au avut si o mimica aparte si o intonatie la fel de specifica si era foarte, dar chiar foarte funny cum se agita pe aici mereu inainte de fiecare examen. Partea si mai funny a fost cand dupa sesiune, defapt dupa vacanta de dupa sesiune, vorbea intr-o seara la telefon si era ceva de genul “semestrul asta toate materiile sunt urate, mult mai urat decat pe primul semestru. ..... A nu, prima sesiune mi s-a parut simpla”

Da, asta este cam amintiri din prima noastra sesiune, dar inca este funny cand ne amintim. 

O plimbare?

Ce face studentul in sesiune? Orice numai sa nu invete, asta e clar, desigur asta are si consecinte, o sa vorbesc despre asta in zilele ce vor urma. Dar cum studentul nu invata in sesiune si are ceva timp liber neavand cursuri se apuca si ba face curat, ba se joaca, ba se uita la filme, ba redecoreaza. Eu ma incadrez printre cei care se uita la filme si redecoreaza, sau cel putin isi propune sa redecoreze si pierde vremea pe net, dar defapt nu pierde vremea, cum sa piarda vremea? Cerceteaza piata, asta nu poate fi considerata o pierdere de vreme, nu? Nu este, nu are cum sa fie. Dar stau la camin si nu prea am ce sa redecorez intr-o camera, ca atat am, bine mai am si un hol care e si hol si bucatarie si mai am si o baie, deci nu am prea mult spatiu de desfasurare, dar tot se gaseste cate ceva. Spre exemplu, doar dam un exemplu, asa, random, ma enerveaza neonul care tot bazaie cand are el chef. Si ma gandeam sa fac o vizita pana la magic led si sa iau de acolo chestia asta :

O banda cu 60 leduri alb-rece chiar, sa nu imi oboseasca ochii. Ma gandeam ca o sa o pun chiar undeva pe peretele de langa patul meu, sau poate s-ar potrivi mai bine pe peretele de langa geam, sau pe ceilalti doi. Da, asta e bine, am doar 4 optiuni, le pot incerca pe toate pana gasesc una care sa imi placa. Dar pana una alta asta implica si o plimbare, ca doar nu o sa stau in casa, nu? Nu, ies la plimbare, si daca tot ies la plimbare ma duc pana in sectorul 1 ca tot nu e departe de mine. Cei de la magic led au sediul pe bulevardul Ion Mihalache la nr 42-52 in bloc 35 la parter. Ceea ce inseamna ca daca iau tranvaiul 1 de la grozavesti si mai merg putin pe jos ajung mai repede decat cu metroul si in aproximativ 25 minute ajung. Trebuie sa ajung aici, din regie, si google maps asta imi recomanda, daca are cineva alt traseu in minte, de preferat mai scurt, desigur, ar fi ideal.

Lapusneanu 2

Decembrie zici? Chiar decembrie e anul asta, zapada si tot tacamul. Oricat a incercat zapada sa ma ocoleasca nu a mai reusit, m-am dus dupa ea.

Cand eram acasa stiti ca mereu ma plangeam ca la Bucuresti ninge si la mine nu, anul asta a fost invers: a nins in Slobozia si la Bucuresti nu. Ieri am plecat acasa dupa zapada si m-am intors azi tot pe zapada, a nins pe autostrada, a nins in Bucuresti. Muhahaha...am mers pe principiul lui Alexandru Lapusneanu “Daca voi nu ma vreti, eu va vreu”

Si ca tot e 1 Decembrie, chiar daca pe sfarsite, La multi romani de oriunde:

Le-am corupt

Trebuie sa marturisesc ceva: dupa aproape doua luni de cand m-am mutat in camin am inceput sa consider camera de camin “acasa”, cu mici exceptii ma inteleg foarte bine cu colegele, m-am acomodat si cu somnul si cu tot ce tine de viata de camin si am inceput sa ma simt acasa aici, chiar acasa. Si de luna viitoare, adica peste o saptamana maxim doua, o sa incepem sa decoram camera, vine craciunuuuuul si ce craciun e ala fara decoratiuni? Nu se poate asa ceva, daca acum acasa e aici, la bucuresti, in camin, aici o sa fie si craciunul. Deja le-am corupt pe fete si sunt de acord sa decoram camera, ce a mai ramas? Sa mergem sa cautam decoratiuni craciun. Dar aici apare o problema, da, apare vesnica problema: “Cand mergem sa luam? Cine se duce sa ia? Chiar vreti sa mergem azi?” Da, este o problema eterna la noi treaba asta, asa ca ne-am gandit noi cu mintile noastre luminate de viitori ingineri ce suntem: avem internet si e black Friday. Ne-a luat ceva sa gasim site-uri care sa ofere reduceri la astfel de articole, dar intr-un final am gasit decorix, da, ei au reduceri de black Friday si iti ofera si posibilitatea sa platesti in rate. Deci, problema rezolvata, si cu 50% reducere la toate produsele clar o sa cumparam o gramada de prostioare precum acesti fulgi de nea fosforescenti 

Si o sa se potriveasca perfect cu o ghirlanda  cu fulgi de zapada 

Da, stiu, stau intr-o camera, dar asta nu inseamna ca nu pot sa pun tot felul de chestioare pe pereti care sa ma faca sa simt craciunul din plin si sa ma bucur de farmecul sarbatorilor. Plus ca o sa fie prima iarna pe care o petrec in Bucuresti, in camin, cu fetele in camera, si chiar vreau sa ma simt cat mai bine, sa simt magia Craciunului. Normal ca o sa ma duc intr-un weekend si acasa pentru a face si acolo bradul si toate cele, dar vreau sa am Craciunul meu aici, la Bucuresti, si dupa sa am masa de craciunul si Craciunul cu familia acasa. Incepand de anul asta la mine magia sarbatorilor o sa fie dublata.

Da, stiu, e cam devreme, dar stiti doar cat de mult imi place iarna si cat de mult imi place zapada si cat de mult imi place Craciunul. 

Ce nu iti spune nimeni despre facultate

Cand intrebi pe cineva de facultate o sa auzi numai chestiile alea gen “bai am fost la o bauta aseara, nu am mai ajuns acasa, am dormit acolo” sau mai generalizat “e bine bai, bauta, muzica, lautari, somn, leneveala, lejer, nu ai stres, nu trebuie sa te duci la facultate, te duci la examen si atat”.

Hai sa va spun eu adevarul despre cum e la facultate pentru ca nu, nu e asa. Adica da, ok, mai faci si cate o bauta, cate o iesire, dar nu, nu zilnic. Nu merge asa. Nu poti sa te duci la facultate doar in sesiune pentru ca daca nu te duci la laboratoare/seminare nu ajungi in sesiune ca nu te baga profii in examen. Daca nu iti faci temele la seminare/laboaratoare iar nu te baga astia in examen. Da, asa e defapt la facultate. La liceu te durea in pix ca ai teme, aici nu e asa, daca nu iti faci temele deja iti scade puncte din nota finala. Si nu, iar nu e ca in liceu daca iei azi un 2 mai iei 5  sau 6 de 10 si ai rezolvat totul, nu, aici a scazut si aia  e, sau ai luat 2 din nu stiu cat...pai atat ramane.

Sunt mai cuminte la facultate decat eram in liceu, serios va zic...si mai stau si in regie, in centrul a tot ceea ce ti-ai putea dori pentru o distractie...
Dar nu, facultatea inseamna defapt partiale, examene, teme, laboratoare, seminare, cursuri, da, si cursuri. Da, astea nu sunt obligatorii, dar 90% de profi tin cont si de asta...adica gen daca ai prezenta la curs ai 10 puncte din nota finala(100)...daca nu ai prezenta, in mod logic, ai -10 puncte din nota finala.

Partea asta nasoala nu ti-o spune nimeni despre facultate, normal ca nu. Dar cum am spus, si ei au dreptatea lor, este si super fun, nu neg asta, sunt si baute si distractii si ieseli si nopti nedormite si dimineti prinse prin centrul vechi, si clubareala de cand se inchide pana cand se deschide la metrou, si chefuri in camine, da, viata de student, viata in Bucuresti e smechera, dar la facultate nu, nu e smecher deloc. Clar trebuie facuta o diferenta intre astea doua pentru ca sunt complet incompatibile

Companie in momentele de singurate

O mai stiti pe colega mea, criminala, de camera, I.? Da, am noutati despre ea. Nu, sunt inca in viata, nu a incercat inca sa ma omoare, sau daca a incercat nu a reusit, muhahahaha, dorm iepureste, nu m-ar trezi nici un concert langa patul meu, dar asta e partea a doua, in esenta dorm foarte iepureste. Ce vreau sa va spun desprea I.? Vreau sa va spun ca in weekend a fost acasa si a mai venit cu jumatate de casa in cutia noastra de pantofi, si-a adus mai multe cutii, pe care strategic le-a ocupat cu cate o soseta, un adidas, o cizma ceva, sa nu bata la ochi, intelegeti voi. Si mai stiti ce si-a adus? Nu e frumos sa va spun asta, dar o sa va spun totusi. Stiti cum e la camin, defapt cum se zvoneste ca e la camin, cu golaneala, cu baieti, cu chestii, dar in realitate, noi stam intr-un camin de fete, baietii sunt pe palierul celalalt, pe modul avem o camera de fete, modulul din fata este tot de fete...si in partea cealalta este cabina paznicilor. Deci neinteresant. Si na, stiti cum e...oamenii mai au si ei nevoi, se simt singuri, intelegeti voi, nu? Si si-a adus si ea de acasa companie. Ce companie? Nu, nu si-a adus iubitul transat si indesat in cutii, sau cel putin nu cred, sper ca nu, o sa ma interesez, promit[update: e viu, l-am vazut astazi]. Si-a adus...ce isi aduce omul cand se simte singur si nu vrea sa se mai simta asa...un dildo. Cum nu ma credeti? Am dovezi, doar stiti ca eu nu scriu lucruri degeaba, uitati aici dovezi:

Nu, nu e din ala de facut masaj! 

Am imbatranit?

Stiti deja ca eu nu sunt din Bucuresti, dar nici departe nu sunt si am prieteni si rude acolo. Si m’am dus si eu la un party acolo, un majorat. Si ce era sa fac? Nu puteam sa ratez un party, nu? Nu, nu putem, ca doar vorbim de un prieten bun. Si ma urc eu frumos in autobuz si directia Bucuresti scrie pe mine. Cu castile pe cap “mergi singur pe drum ” (d’aia nu e bine sa ascult muzica in timp ce scriu articole, le combin) stau frumos pe scaunul gasit liber cu greu in autobuz si astept sa ajung la destinatie.

Sa va povestesc cum l’am stresat pe frate’miu? Hai sa va rezum…ideea era ca trebuia sa cobor mai devreme, adica sa nu merg pana la gara pentru ca as fi ocolit mai mult dupa. Si imi explica el mie “o sa vezi o biserica, nu cobori acolo, dupa o sa treci pe langa un parc mare, pe langa un avion, pe langa niste sine de tramvai cu gardulete etc etc”. Ascultam si spuneam “bine, ma uit dupa parcuri, avioane si gardulete”. Inchei partea asta prin a spune ca am coborat unde a trebuit si m’am descurcat si dupa relativ ok. Sa ne intoarcem la majoratul la care trebuia sa ajung. Ajunsesem devreme asa ca m’am dus sa stau cateva ore in camin la frate’miu. Ok, ajung acolo, toate bune si frumoase. Incep si eu sa ma pregatesc, ca nah, timpul trecuse, trebuia sa plec. Am parul scurt si in general se aranjeaza repede, dar in ziua ai nu voia sa stea de nici o culoare. Dai cu spuma, dai cu fixativ, dai cu gel, dai cu ceara, dai cu , dai cu, dai cu tot ce gasesti, dar ii dai degeaba. Nu voia antena sa se culce sub nicio forma si nici restu’ parului nu asculta de mine si nu statea cum il asezam eu. El ce’mi zice? “Ai timp sa ajungi la un salon daca te grabesti” …stau si ma gandesc putin…parca nu suna rau ideea…si defapt eram cam singura solutie asa ca’l intreb la ce salon sa ma duc pentru ca nah, evident, nu stiam. Si imi zice “Coafor Mosilor” …ma uit la el putin si nu zic nimic…eu intelesesem “coaforul mosilor”…si intr’un final ii spun ca stiu ca inca mi se mai vad putin cateva varfuri blonde, dar ca nu am imbatranit chiar asa rau. Si dupa imi explica el acolo ca defapt asa ii spune la coafor, ca e pe mosilor. Ok, imi explica cum ajung acolo pentru ca nu avea timp sa vina cu mine. Si dupa il intreb si de un salon in zona aia pentru ca nu mai aveam timp sa ma duc la coafor dupa sa ma intorc la camin sa ma machez si abia dupa sa plec la party. Si imi spune ca ba da, ca tot acolo e si salon frumusete Mosilor. Iar aud aiurea, dar nu’l mai intreb nimic si plec pentru ca trebuia sa ma incadrez si in timp, nu imi place sa intarzi indiferent de ce se intampla sau daca totusi intervine ceva si intarzii mai mult de cateva minute anunt.

Si totul se termina cu bine, gasesc salonul, ajung la timp si la petrecere si dupa dai cu voie buna si cu distractie pana spre dimineata.