Se putea mai rau de atat, nu?

Astazi o sa va povestesc ceva prin care o sa ma fac cam rau de ras, dar totusi o sa va povestesc pentru ca este destul de amuzant. Nu este nici un secret si nici o noutate ca sunt la Politehnica, da, adica viitor inginer, candva, cica primii 7 ani sunt mai grei aici, la Poli, pana ajungi in anul 3, mai am 5 si ajung si eu acolo. Revenind, sunt un viitor inginer care a ajuns cumva pana la sfarsitul anului 2 de facultate cu bune si cu rele. Cu toate astea, acum cateva zile m-a facut un copil de 7 ani. Da, are o treime din varsta mea si totusi m-a facut grav rau de tot. Am fost cu cineva sa isi viziteze nepotul, ghiciti ce, si persoana respectiva este tot viitor inginer, revenind, am fost cu, sa ii zicem M, sa isi viziteze nepotul, de 7 ani, cum am specificat si mai sus. Era prima data cand ma intalneam cu cel mic si na, de preferat ar fi fost sa ma placa, ca vorba aia, e din familie, asta m-a facut sa am niste  emotii de abia legam 3 cuvinte coerent, dar surprinzator ne-am imprietenit repede. Adica normal ca ne-am imprietenit repede, cand M. a zis nu, eu am zis da si dupa m-am si jucat cu el, daca nu cuceresti asa un copil nu stiu cum. Si vine la mine cu niste jucarii lego pe care doar le primise, nu erau inca asamblate. Am stat langa el si ma prefaceam ca asamblez si eu ceva pe acolo si ii dadeam lui “piesele la mana”, eram un fel de ajutor de mecanic, stiti voi, ala care sta langa si da cheile la mana mecanicului pricipal, asa eram eu in acel moment si normal ca mai faceam si din alea “asta trebuie? Nu trebuie, ce faci cu astea?” Si el incepea si imi explica acolo cate in luna si stele, era foarte mandru de faptul ca el stie si eu asa “om mare” nu am idee de asa ceva. Partea interesanta incepe dupa ce vina M. langa noi, noi stateam intr-o parte si el in fata noastra si ne uitam la el si eu continuam sa fiu ajutor de mecanic acolo si sa ii dau piese. M. se simtea bine ca ala mic ma place si ca se distreaza cu mine, dar totul incepe sa se strice. De ce? Eu nu mai aveam ce piese sa ii dau, iar “constructia finala” nu semana cu ce trebuia sa iasa, ca normal, nu ne uitam pe instructiuni cand asamblam ceva, normal, instructiiunile sunt pentru amatori. Asta a fost replica mea, M. a inceput sa rada, iar cel mic sa planga. De ce plange? Ca nu i-a iesit jucaria. Ce era sa mai facem? Ne apucam noi, doi viitori ingineri sa vedem unde e problema si sa facem jucaria sa semene cu ce trebuie sa fie. Se opreste din plans si arunca toate piesele in noi, sa le facem noi. Am desfacut tot si nu, normal ca nu am luat instructiunile nici de data asta, din nou, alea sunt pentru cei slabi, pentru amatori. Dupa mai bine de juma de ora nu am reusit sa terminam jucaria, eram mai praf decat ala mic, si vorba aia, doi viitori ingineri, nu un copil de 7 ani. Desfacem iar tot si o luam de la capat, cred ca am facut asta de minim 3 ori pana cand a 4a oara la un moment dat ne-a oprit cel mic si ne-a luat jucaria in stadiul ala si tipa la noi “asta este lego duplo nu este pentru nepriceputi ca voi, degeaba sunteti oameni mari” si continua el sa construiasca si intr-un final a reusit sa termine, da, el a terminat, dar noi am facut inceputul, “fundatia” era facuta de noi, de mine mai mult chiar, deci fara noi nu o facea nici acum, dar normal ca el era foarte mandru ca a reusit sa termine de facut lego ala si noi ne-am chinuit atat la el si degeaba. Si cam asa m-a facut de ras un copil de 7 ani, si nu oricum, la modul ala urat, dar hei, privind partea buna eu am facut fundatia, fara mine nu reusea, si privind cu adevarat partea buna: m-a placut, a ras cu mine si a ras si mai mult de mine, a zis ca vrea sa mai merg la el in vizita, deci e de bine, Normal ca nu ma mai duc curand la el, intai invat si eu sa contruiesc jucarii din astea destepte, auzi tu lego, inginerie pura e acolo, mecanica, fizica, rezistenta, ai de mama mea, si el la 7 ani le face fara sa se gandeasca prea mult.

Ah, si am aflat astazi ca a retinut faza cu instructiunile, cand se juca cu tatal lui si faceau un alt lego i-a spus ca “instructiunile sunt pentru cei slabi, pentru amatori, asa au spus R. si M., nu avem nevoie de el, sau eu cel putin nu am, daca vrei ia-le tu”. Cand mi-a spus asta M. am cazut pe jos de ras, dar din nou, copilul ma place, dupa replica aia probabil tatal nu asa mult, dar e ok, el macar ma stia mai de mult, deci totul e ok. Ca o concluzie: un copil de 7 ani m-a facut de ras rau de tot, dar acelasi copil de 7 ani ma place si vrea sa mai iasa cu mine, iar acel copil este o persoana extrem de importanta pentru M., iar M. este o persoana importanta pentru mine, deci sa spunem ca a meritat sa ma faca de ras un copilas de 7 ani cata vreme asta este rezultatul, nu? Eu zic ca da, adica se putea mult mai rau de atat. Si cu jucaria gata dupa, nu stiu sigur cate ore, si suparat, si fara sa ma placa. Asa i-a placut de mine, vrea sa mai stea cu mine si a invatat un lucru foarte imporatant pentru viitor "instructiiunile sunt pentru amatori". Da, a fost chiar ok, sau macar decent, dar cert este ca se putea muuult mai rau de atat

Miercurea fara cuvinte(24)

Mai multe detalii gasiti la Carmen

Simulari zici?

Cred ca majoritatea dintre voi ati auzit deja de la televizor ca saptamana trecuta pe 3, 5 si 7 martie elevii din clasa a XI-a si a XII-a au dat simulari pentru examenul de bacalaureat...bine, cei de-a XI-a doar pe 3 si 5 pentru ca ei nu au dat si proba la alegere, ci doar pe cele obligatorii. In fine...sa va spun cam cum a fost la mine cu simularile astea ca de joi seara tot zic ca fac articolul asta...bine, defapt trebuiau sa fie doua, unul joi seara si unul vineri dupa aflarea rezultatelor, dar joi seara cand am deschis wordul sa scriu articolul mi-am amintit ca nu mi-am terminat documentatia la atestat asa ca o ora si ceva am stat si am scris 14 pagini de word pentru documentatia aia idioata, dar lasand modestia la o parte, sincer, chiar imi place cum mi-a iesit atestatul, simplu, la obiect si in acelasi timp complex si interesant...si chiar si documentatia imi palce cum a iesit desi mi-a luat cam mult sa o termin. Si din cauza asta cele doua articole din mintea mea devin unul singur, adica asta, in care va spun si cum a fost si ce am facut.
Fiind la profil real am dat ca probe obligatorii ale profilului romana si matematica, iar la cea de-a treia proba am avut de ales intre fizica, chimie, biologie si informatica....am ales fizica, desigur. Si acum sa le iau in ordinea in care s-au dat si sa detaliez putin, nu?
Romana...la romana am mai dat o simulare in ianuarie, o simulare la nivel judetean nu national. Subiectele au fost relativ acceptabile pentru cineva ca mine care nu are foarte mare treaba cu romana...nu, nu ma incadrez in cei care au aparut la televizor cu replici de genul "Ion se iubea cu Florica noaptea pentru ca ziua era prea cald"....replica foarte amuzanta totusi, toate au fost foarte amuzante, dar totusi...cu siguranta nu aveau ce cauta intr-un examen, sau ma rog...simulare de examen. Partea funny este faptul ca si in ianuarie si acum la partea a III-a, subiectul in care se cere sa comentam o opera studiata in liceu dupa anumite cerinte, a fost dat romanul realist-obiectiv "Ion" scris de Liviu Rebreanu...si culmea este ca am luat fix aceasi nota si in ianuarie si acum...8,65.
La mate....aici subiectele nu au fost foarte grele, exceptie facand 1 sau 2subpuncte, dar evident ca eu am gresit la mai multe din neatentie. Greseli de prosti adica...dar pur si simplu nu mi-a venit ideea pe moment, mi-a venit abia dupa ce am iesit din sala de examen sau la cateva ore dupa...in fine...ideea este ca totusi stiam sa fac mai mult, asa ca la bac atentie mai mare, gandire mai profunda si o sa fie bine...sper. Nota este cam mica, dar tinand cont de ce am zis mai sus e destul de ok...este 7,30...la bac o sa fie cu siguranta peste 8,50...o sa fie undeva in jur de 9 chiar!
Iar la fizica...aici mi s-a parut cel mai aiurea...adica au fost destul de grele subiectele. La fizica ai posibilitatea de a alege pe moment ce capitole vrei sa dai...fizica are 4 capitole mari si late: optica, mecanica, electricitate si termodinamic. Iar la bac primesti cate un subiect pentru fiecare capitol si alegi sa le faci pe care consideri ca poti sa le rezolvi cel mai bine. Eu invat sau am invatat 3 din cele 4 capitole pentru ca 3 imi trebuiesc si la poli, la admitere...si anume mecanica, termodinamica si electricitate. Iar acum la simulare am ales sa rezolv termodinamica si electricitata pentru ca mi s-au parut putin mai accesibile. Dar aici am gresit fix ca prostii!!!! Dat fiind ca stiam 3 capitole si trebuia sa fac doar 2 am inceput sa rezlv pe ciorna toate cele 3 subiecte si urma sa le trec pe foaia de examen doar pe cele la care m-am descurcat mai bine. Buuun....am rezolvat termodinamica, am scris-o pe foaia de examen...am rezolvat electricitatea si m-am apucat sa o scriu si pe ea pe foaia de examen...ajung la un subpunct si cand transcriam am observat eu ca am trecut o rezista acolo in plus(care normal ca nu era in plus, dar daaah!!!) si nu am mai scris...am reluat pe ciorna calculele si am ajuns la cu totul alt rezultat pe care l-am scris si pe foaia de examen...acum cine poate sa ma contrazica si sa-mi spuna ca nu a fost o greseala fix de prosti? NIMENI!!! Pentru ca fix asta a fost...dar asta e...am luat si aici un 7,05...normal ca se putea mai bine...mai ales ca rezolvasem corect pe ciorna...asta ma oftica putin cam tare, dar la fel ca si la mate...atentie mai mare, gandire mai la rece si mai profunda si cu siguranta la bac nu o sa iau doar 7 si nici 8, o sa fie cu siguranta la fel, peste 9. La romana chiar nu m-ar deranja sa fie fix tot aceiasi nota. Desi ar fi culmea sa dea si la bac tot "Ion" si sa iau tot 8,65.
In fine...ideea e ca am scos o medie de 7,66 ...o medie cam mica, dar totusi...de trecere. Practic luam bacul daca se dadea acum, da, cu o nota cam mica, dar il luam...sau ma rog, cel putin mica pentru asteptarile mele, nu de acum, pentru ca nici nu m-am omorat cu invatatul pentru simularea asta...adica a fost doar o simulare, nu? dar pentru asteptarile mele de la bac e foarte mica pentru ca pot mult mai mult de atat si pentru ca trebuie sa fie mai mare daca vreau sa intru la facultate unde vreau...La bac trebuie sa am o medie de peste 8,60-8,70 cel putin...Sau ma rog, nu neaparat trebuie...dar asa vreau eu sa fie...ramane de vazut ce o sa mai fie peste 3 luni, dar sper sa revin atunci cu un articol in care sa va dau de baut (vodka, desigur, dar si sampanie) cu ocazia implinirii prezicerii mele, adica aia in care spun ca iau peste 8,60-8,70 in bac...

Ce mai pot spune? Cam seamana cu modul meu de a invata...

Si cam asta a fost tot cu simularile mele...cu greselile mele de prosti, dar fix de prosti! La bac o sa scriu toate tampeniile de pe ciorna si pe foaia de examen pentru ca aparent pe ciorna sunt mi geniu decat pe foaia de examen...
Si o sa incerc sa-mi reiau si activitatea pe aici saptamanile astea pentru ca se pare ca am neglijat cam foarte mult acest aspect...

Azi + 1 an

Ma uit in calendar, defapt in dreapta jos pe bara de la windows, si vad ca e 22, 22 iulie, in perioada asta, saptamana asta defapt, se dau examenele de admitere pentru UPB, Universitatea Politehnica Bucuresti, si ma apuca un gand: la anu’, pe vremea asta, nu o sa mai stau in fata calculatorului scriind articole pe blog despre tot felul de aberatii care o sa’mi bantuie mie prin cap, nu, o sa fiu in Bucuresti, stresandu’ma pana aproape de maxim sau poate chiar pana la maxim cu gandul ca din clipa in clipa o sa am in fata o foaie de hartie care’mi va asigura sau nu viitorii 4 ani. Spun din clipa in clipa pentru ca nu stiu exact cand vor fi examenele. Anul asta de exemplu s’a dat astazi prima proba si maine se da a 2’a, dar nu se da in fiecare an in aceleasi zile, asa ca mai general si sigur: saptamana asta.

Si pana termin eu cu inscrierile si toate formalitatile astea(formalitati pe naiba) o sa imi fac cerere de camin pentru ca da, acolo vreau sa stau. Dar cu siguranta o sa vina unii si o sa zica ceva de genul “de ce sa stai la camin? Sunt atatea apartamente/garsoniere cu chirie buna sau cu pret de cumparare bun, o agentie imobiliara te pot ajuta sa gasesti un apartament bun din punct de vedere calitate-pret si intr’o zona buna” sau altii care o sa sara si mai si  “Cum sa stai la camin domle’ cand eu stiu cea mai cea agentie imobiliaraBucuresti care iti ofera mai multe oferte decat ai cere?” Si lista poate continua, evident, dar eu o sa ma incapatanez sa raman la camin pentru ca mi se pare o experienta inedita ce trebuie traiata macar 1-2 ani.

Dupa terminare celor 4 ani cu siguranta o sa trebuiasca sa imi caut un apartament sau o garsoniera pentru ca garantat 100% nu ma intorc in oras sa stau cu mama si cu tata, de la anu’ ma mut si inapoi nu ma mai intorc sa stau. Adica sa fim seriosi pana la urma, nu? Cine s’ar intoarce din Bucuresti intr’un oras cum e al meu? Nimeni.

Dar oricum, toate astea sunt momentan doar in mintea mea pentru ca pana atunci mai e 1 an. Si intr’un an se intampla multe si 1 an nu trece chiar atat de usor. Desi, fiind ultimul an de liceu, este posibil sa treaca destul de repede, dar perioada din mai pana in iulie nu o sa treaca repede deloc. 

Dupa parerea unora

Unii zic lucruri de genul cica imi pierd potentialul…ca sunt o lepra. Ce pot sa zic? Partial adevarat…sunt de o lene iesita din comun, dar totusi…Eu sunt de parere ca lumea ma supraapreciaza…DA! Asta e parerea mea…oamenii cred ca sunt in stare de multe de care eu nu sunt asa sigura pe mine…eu am dubii, dar altii sunt siguri pe capacitatea mea de a reusi. Si cica pentru ca nu’mi dau suficient interesul si nu vad asta imi pierd potentialul…ca daca m’as stradui mai mult cu capacitatile mele as putea sa fac mult mai multe. Cam asa spun majoritatea persoanelor care ma cunosc nu am scos eu cuvintele astea…ce e drept au o parte de adevar si aici…adica sunt o persoana care retine repede, dar care nu poate invata decat logic…nu pot sa tocesc. Invat mecanic cuvant cu cuvant, dar cand termin ideea de citit deja uit cum incepe. Deci asta nu prea inseamna ca da potentialul afara din mine, nu? Dar totusi multi se incapataneaza sa’mi repete chestia asta si cred ca intr’o zi o sa mi se urce rau de tot la cap si o sa ajung si eu sa cred ca pot sa fac anumite chestii de care nu sunt atat de sigura.

Trebuie totusi sa recunosc ca m’am bazat putin pe ideea asta, pe stilul meu de a asimila informatii cu usurinta atata timp cat le gasesc o logica in momentul in care m’am hotarat sa nu ma hotarasc deloc la ce facultate dau si sa incerc la amandoua…si la Poli si la Medicina.

Nu prea are sens articolul, stiu, dar am vrut sa va spun si voua ca cica imi pierd potentialul fara sa’mi dau interesul dupa parerea unora. Au si n’au dreptate, nu? Adica chiar sufar de lene acuta, dar totusi imi dau intr’o oarecare minima masura interesul…am o gandire logica si retin destul de repede idei, dar numai logic deci totusi asta nu inseamna ca am ditai potentialul sa fac cine stie ce si eu nu’mi dau seama si nu fac nimic, nu? 

Si m'am hotarat!

Da domle! M’am hotarat, m'am hotarat sa nu ma hotarasc deloc. Dupa cum am mai spus inca de la sfarsitul anului scolar trecut am dilemma asta: eu unde dracu ma duc la facultate? La poli sau la medicina? Si uite asa am tot ramas cu dilema asta, dar acum m’am hotarat si m’am hotarat asa: dau la amandoua! Da, trebuie sa invat putin in plus…adica daca nu intru la medicina asta e invat biologia de a 11’a degeaba si daca intru la medicina asta e am invatat mecanica si m’am chinuit putin si la mate degeaba. Dar nu’i bai. Cum? Pai…m’am decis sa invat fizica foarte bine…si la admitere la medicina sa dau examenul la fizica nu la chimie. Si la poli si la medicina se dau 3 capitole ale fizicii: termodinamica si electricitatea sunt comune, diferenta este ca pentru medicina trebuie sa invat si optica si pentru poli trebuie sa invat si mecanica. Mai pe scurt trebuie sa invat toata fizica, dar 2 o sa le invat oricum pentru bac si pe celelalte 2 o sa le invat in timp si o sa le aprofundez in perioada de dupa bac pana la admitere.