Miercurea fara cuvinte(13)

Totul a pornit de la Carmen

O dai pe spate cu gluma asta

Nu recent am citit un articol foarte interesant despre un tip, Jim, care sufera de o boala rar intalnita…si chiar funny. Cum am spus articolul nu este recent asa ca probabil unii ati aflat de el, insa e posibil sa sufar si eu de aceiasi boala in cazul articolului asta si anume de “Intarziere cronica”. Da, ati citit bine…bietul scotian, Jim, sufera de intarziere cronica si are o intarziere de 20 minute, oricat s-ar stradui omul asta nu poate sa fie punctual…in acelasi articol am citit ca si-a luat o marja de eroare de arpoximativ 11 ore ca sa poata ajunge la un film si nu, tot nu a ajuns omul nostru la timp la film,  a ajuns dupa 20 minute pentru ca aparent asa e setat creierul lui si nu are ce sa faca. Adica nu e ca si cand nu ar fi incercat...tocmai v-am spus ca si-a calculat cu 11 ore in plus ora la care trebuie sa ajunga la film si el tot a intarziat...tot cu fix 20 minute ca de fiecare data. Deci el chiar ar putea fi inteles cand intarzie si se scuza cu o replica gen „sunt bolnav ce vrei? Am intarziere cronica” ....foarte tare este si denumirea bolii...oare daca ma duc la acelasi doctor o sa ma declare si pe mine cu lene acuta? Sau trebuie eu sa o inventez si oficial? Ca de suferit sufar de ea de ani buni...

Si daca tot mi-am amintit de acest scotian m-am gandit sa caut si alte boli ciudate si am gasit cateva, cateva mai multe, dar o sa va spun doar de cateva. De exemplu avem persoana alergica la tehnologie...da, aparent exista cineva care nu poate sa vorbeasca la telefonul mobil sau sa foloseasca un calaculator si are alergie chiar si la unele autovehicule care folosesc unde electromagnetice

Dupa o avem pe fata care daca rade sau se sperie sau e surprinsa in orice fel cade din picioare la propriu. Iti dai seama ca ei daca ii spui o gluma buna poti spune la propriu ca ai dat-o pe spate pentru ca tipa chiar o sa cada din picioare daca incepe sa rada. Boala asta se numeste aparent cataplexie...da, nume nu e foarte funny, dar boala este...

Femeia asta mi se pare foarte tare, are 40 de ani, dar isi poate aminti exact, cu detalii concrete evenimente din orice zi, ea nu poate uita nimic, daca o intrebi orice ea iti va spune ce zi din saptamana era, ce a facut in ziua respectiva, amanuntit si mai mult decat atat o sa-ti spuna si evenimentele mondene care au fost publicate in ziar in ziua respectiva sau au aparut la stiri daca la vremea respectiva i-au atras catusi de putin atentia. Au gasit si o denumire pentru treaba asta...aparent femeia sufera de sindromul hipertimestic.

Un olandez face baie in gheata, se plimba pe varfu muntilor iarna doar in pantaloni scurti si inoata pe sub gheata fara sa simta frig...Barbatului asta nu ii este niciodata frig.  El poate suporta fara sa fie deranjat temperaturi care unui om normal i-ar putea fi fatale.

Aparent anumite persoane simt uneori, de nicaieri, nevoia sa consume substante necomestibile precum lipici, hartie, benzina sau altele si nu se pot stapanii...aceasta boala se numeste aparent Pica...oare pentru ca poarta pica?

Si cam atat...erau mai multe, dar nu are rost sa le insir pe toate, nu? Dar parca totusi...nu am gasiti pe nicaieri oficial lene acuta...asa ca probabil o sa o declar eu in viitorul apropiat sau indepartat. Si da, toate cele enumerate mai sus sunt destul de funny, dar probabil cei care sufera de ele nu le vad chiar asa....mai ales fata care nu poate sa rada fara sa cada...glumesc, desigur, dar totusi...sa le tratam la nivel de amuzament si nu de gravitate.

Miercurea fara cuvinte(12)

Mai multe gasiti la Carmen

Simulari zici?

Cred ca majoritatea dintre voi ati auzit deja de la televizor ca saptamana trecuta pe 3, 5 si 7 martie elevii din clasa a XI-a si a XII-a au dat simulari pentru examenul de bacalaureat...bine, cei de-a XI-a doar pe 3 si 5 pentru ca ei nu au dat si proba la alegere, ci doar pe cele obligatorii. In fine...sa va spun cam cum a fost la mine cu simularile astea ca de joi seara tot zic ca fac articolul asta...bine, defapt trebuiau sa fie doua, unul joi seara si unul vineri dupa aflarea rezultatelor, dar joi seara cand am deschis wordul sa scriu articolul mi-am amintit ca nu mi-am terminat documentatia la atestat asa ca o ora si ceva am stat si am scris 14 pagini de word pentru documentatia aia idioata, dar lasand modestia la o parte, sincer, chiar imi place cum mi-a iesit atestatul, simplu, la obiect si in acelasi timp complex si interesant...si chiar si documentatia imi palce cum a iesit desi mi-a luat cam mult sa o termin. Si din cauza asta cele doua articole din mintea mea devin unul singur, adica asta, in care va spun si cum a fost si ce am facut.
Fiind la profil real am dat ca probe obligatorii ale profilului romana si matematica, iar la cea de-a treia proba am avut de ales intre fizica, chimie, biologie si informatica....am ales fizica, desigur. Si acum sa le iau in ordinea in care s-au dat si sa detaliez putin, nu?
Romana...la romana am mai dat o simulare in ianuarie, o simulare la nivel judetean nu national. Subiectele au fost relativ acceptabile pentru cineva ca mine care nu are foarte mare treaba cu romana...nu, nu ma incadrez in cei care au aparut la televizor cu replici de genul "Ion se iubea cu Florica noaptea pentru ca ziua era prea cald"....replica foarte amuzanta totusi, toate au fost foarte amuzante, dar totusi...cu siguranta nu aveau ce cauta intr-un examen, sau ma rog...simulare de examen. Partea funny este faptul ca si in ianuarie si acum la partea a III-a, subiectul in care se cere sa comentam o opera studiata in liceu dupa anumite cerinte, a fost dat romanul realist-obiectiv "Ion" scris de Liviu Rebreanu...si culmea este ca am luat fix aceasi nota si in ianuarie si acum...8,65.
La mate....aici subiectele nu au fost foarte grele, exceptie facand 1 sau 2subpuncte, dar evident ca eu am gresit la mai multe din neatentie. Greseli de prosti adica...dar pur si simplu nu mi-a venit ideea pe moment, mi-a venit abia dupa ce am iesit din sala de examen sau la cateva ore dupa...in fine...ideea este ca totusi stiam sa fac mai mult, asa ca la bac atentie mai mare, gandire mai profunda si o sa fie bine...sper. Nota este cam mica, dar tinand cont de ce am zis mai sus e destul de ok...este 7,30...la bac o sa fie cu siguranta peste 8,50...o sa fie undeva in jur de 9 chiar!
Iar la fizica...aici mi s-a parut cel mai aiurea...adica au fost destul de grele subiectele. La fizica ai posibilitatea de a alege pe moment ce capitole vrei sa dai...fizica are 4 capitole mari si late: optica, mecanica, electricitate si termodinamic. Iar la bac primesti cate un subiect pentru fiecare capitol si alegi sa le faci pe care consideri ca poti sa le rezolvi cel mai bine. Eu invat sau am invatat 3 din cele 4 capitole pentru ca 3 imi trebuiesc si la poli, la admitere...si anume mecanica, termodinamica si electricitate. Iar acum la simulare am ales sa rezolv termodinamica si electricitata pentru ca mi s-au parut putin mai accesibile. Dar aici am gresit fix ca prostii!!!! Dat fiind ca stiam 3 capitole si trebuia sa fac doar 2 am inceput sa rezlv pe ciorna toate cele 3 subiecte si urma sa le trec pe foaia de examen doar pe cele la care m-am descurcat mai bine. Buuun....am rezolvat termodinamica, am scris-o pe foaia de examen...am rezolvat electricitatea si m-am apucat sa o scriu si pe ea pe foaia de examen...ajung la un subpunct si cand transcriam am observat eu ca am trecut o rezista acolo in plus(care normal ca nu era in plus, dar daaah!!!) si nu am mai scris...am reluat pe ciorna calculele si am ajuns la cu totul alt rezultat pe care l-am scris si pe foaia de examen...acum cine poate sa ma contrazica si sa-mi spuna ca nu a fost o greseala fix de prosti? NIMENI!!! Pentru ca fix asta a fost...dar asta e...am luat si aici un 7,05...normal ca se putea mai bine...mai ales ca rezolvasem corect pe ciorna...asta ma oftica putin cam tare, dar la fel ca si la mate...atentie mai mare, gandire mai la rece si mai profunda si cu siguranta la bac nu o sa iau doar 7 si nici 8, o sa fie cu siguranta la fel, peste 9. La romana chiar nu m-ar deranja sa fie fix tot aceiasi nota. Desi ar fi culmea sa dea si la bac tot "Ion" si sa iau tot 8,65.
In fine...ideea e ca am scos o medie de 7,66 ...o medie cam mica, dar totusi...de trecere. Practic luam bacul daca se dadea acum, da, cu o nota cam mica, dar il luam...sau ma rog, cel putin mica pentru asteptarile mele, nu de acum, pentru ca nici nu m-am omorat cu invatatul pentru simularea asta...adica a fost doar o simulare, nu? dar pentru asteptarile mele de la bac e foarte mica pentru ca pot mult mai mult de atat si pentru ca trebuie sa fie mai mare daca vreau sa intru la facultate unde vreau...La bac trebuie sa am o medie de peste 8,60-8,70 cel putin...Sau ma rog, nu neaparat trebuie...dar asa vreau eu sa fie...ramane de vazut ce o sa mai fie peste 3 luni, dar sper sa revin atunci cu un articol in care sa va dau de baut (vodka, desigur, dar si sampanie) cu ocazia implinirii prezicerii mele, adica aia in care spun ca iau peste 8,60-8,70 in bac...

Ce mai pot spune? Cam seamana cu modul meu de a invata...

Si cam asta a fost tot cu simularile mele...cu greselile mele de prosti, dar fix de prosti! La bac o sa scriu toate tampeniile de pe ciorna si pe foaia de examen pentru ca aparent pe ciorna sunt mi geniu decat pe foaia de examen...
Si o sa incerc sa-mi reiau si activitatea pe aici saptamanile astea pentru ca se pare ca am neglijat cam foarte mult acest aspect...

Nu vrea si punct

“Iar stai la calculator si la tine in camera zici ca a fost tornada!” ori „toata ziua ai sta la calculator sau ai face orice altceva, dar nu ai baga de seama ca in camera ta este un dezastru total!”

Si vine deja faimoasa si tachinanta replica „da, dar invat, nu am timp sa-mi fac si patul, dar lasa ca la toamna plec si nu o sa mai deranjeze nimeni patul!”

Va ganditi bine, nu am innebunit, nu vorbesc in contradictoriu cu mine ci cu mama, care aparent este mereu nemultumita de camera mea. Mai exact de faptul ca nu-mi fac patul... si mai are un of cu lenjeria de pat. Eu nu suport cuvertura pe pat, nu imi place si punct, nu te pui cu piticul meu de pe creieras cand nu-i place ceva. Dar mama il testeaza si mereu vine la mine cu texte gen „Vine la tine X si tu ai patul asa, pune si tu ceva pe el, il lasi asa doar cu lenjeria pe el?” DA! Arata bine asa! Bine, aranjat, nu dupa ce doar m-am trezit ca atunci zici ca s-au dat luptele greco-romane acolo. Apoi vine ea cu o solutie, sa-mi cumpere alta lenjerie de pat, care sa semene a cuvertura si pe care sa o puna cand vine cineva. NU! Nici asa nu-i bine. Ar insemna prea mult efort pentru mine inutil. Am numai lenjerii de pat frumos colorate, care e problema? Sunt lenjerii pat Pucioasa majoritatea, le schimb de 2-3 ori pe saptamana, nu sunt murdare, nu miros, care ar fi problema? De ce ar fi necesara o lenjerie de pat doar pentru cazul in care vine cineva la mine in vizita? Inutil, nu e asa? Dar nuuuu.... normal ca nu... daca nu e cuvertura nu e bine! Nu ar fi bine nici daca as avea o astfel de lenjerie pe care sa o pun doar cand nu dorm. De ce? Pentru ca nu e cuvertura de pat, simplu! Si discutia de la inceput se reia zi de zi, 7 zile din 7, nu 24 de ore din 24, dar 2 din 24 tot cred ca sunt. Dar nici piticul meu de pe creier nu se lasa! Nici sa vreau eu, el tot nu vrea... nu vrea si punct, cu el nu te poti intelege orice ai face. 

Uite-l! Ah,nu e el

Recent cineva m-a intrebat de ce nu mai scriu pe blog sau de ce scriu asa rar, de ce nu ma mai iau de nimic, de ce nu mai recomand nimic, de ce nu mai povestesc nimic din filozofiile lui C. (care apropo s-a simtit in al 19’lea cer cand a auzit ca si-a amintit cineva de el) de ce nu mai comentez pe alte bloguri cum faceam inainte, de ce disparitia asta treptata.

Ei bine...raspund aici pentru toti cei care se intreaba asta. Nu am disparut, nu vreau sa dispar, sunt inca aici, mai rar, e adevarat, dar sunt inca aici, sunt si pe facebook, poate putin mai des decat pe aici, dar ideea este ca nu am disparut. Sau cel putin nu voit. Doar ca... de la un timp se aduna tot mai multe de facut si timpul este tot mai scurt. Nu credeam ca scoala o sa-mi ocupe vreodata atat de mult timp sau ca o sa-mi dau silinta atat pentru ceva legat de scoala, dar inevitabil...o fac. Da, stiu ca ar fi plictisitor pentru voi sa vorbesc despre stresul meu sau despre revoltele mele in ceea ce priveste clasa a 12’a, bacul si toate cele legate pe subiectul asta...asa ca din lipsa de alte subiecte si de timp mai lipsesc.

Si nu glumesc, chiar am programul incarcat....ore pana la 2-3 zilnic, 3 zile pe saptamana cate 2 ore si dupa amiaza...si intre...mate si fizica cat cuprinde si mai se insereaza si romana din cand in cand cu diverse texte argumentetative idioate sau cu diverse comentarii. Si in ultima perioada inserez si niste site’uri ca trebuie sa’mi fac atestatul si la info cica. Si apoi streses si cu simularile alea enervante. O gramada de stres, putin somn, multa fizica, multa mate, mediu romana si uite asa se duce timpul meu liber.

Cand prind cate o portita libera intru si pe blog, la mine, sau la voi si recuperez cate putin, dar...aparent o perioada o sa tot fie absenta asta a mea pe blog...mai deasa sau mai rara, depinde de situatie si de moment.

Si in premiera, anul asta e singurul an in care spun asa ceva, dar....hai cu toamna! Vreau sa scap odata de tot stresul asta si de toti nervii astia, vreau sa trec de bac si de admitere, sa ma mut si gata. Da, stiu, la facultate o sa fie la fel de greu sau muuult mai greu, dar momentan vreau sa ajung acolo sa vad asta...pana atunci vreau doar sa scap de stresul bacului si al admiterii.

Si tot cu ocazia asta imi cer scuze fata de cei care considera ca i-am uitat pentru ca nu am mai ajuns pe blogurile lor sau ca nu am mai avut activitate aici.

Ce caut?

In ultimul timp am niste vise dubioase. Chiar dubios de dubioase. Nu, nu ma repet, nu vreau sa vorbesc despre visele alea prea realistice. Ma refer la altele aproape sau chiar la fel de dubioase. Adica astea sunt fara sens, fara logica. Ultima data am visat ca eram intr-un oras mare, in mijlocul unui oras mare si nu cunosteam pe nimeni. Eram pe strada, in pijamale (ceea ce este exagerat de dubios…eu nu port pijamale niciodata, da, dorm in pantaloni scurti si tricou!!!) si papuci de casa, dar nu orice papuci de casa, din aia mari, botosei, cu iepurasi si daca va zic si culoarea e clar ca visul este straniu. Da, erau ROZ! Ciudat vis, nu? Si cum eram eu asa, intr-o astfel de tinuta in mijlocul unui oras mare ma uitam si eu in stanga si in dreapta ca poate trece cineva cunoscut, dar nu, nimeni. Incep sa ma plimb pe acolo pana cand ajung intr-un magazin de mobila. De ce subconstientul meu ar vrea sa ajunga intr-un magazin de mobila? Sau defapt...de ce ar vrea in primul rand sa se trezeasca in pijamale si botosei cu iepurasi roz in mijlocul unui oras mare si foarte aglomerat? In fine... sa continuam... Ajung intr-un magazin de mobila...si culmea este ca ma uit dupa ceva anume, nu am idee dupa ce ma uit, dar caut ceva. Apoi ajung in alta parte, ajung la vopsea.... si imi suna telefonul. Raspund si ma intreaba daca am gasit.

Eu: „ce sa gasesc?

Misteriosul: „ glumesti? Ai gasit?”

Se pare ca si in vise dau de geniali din astia deloc stresanti. Ii spun ca nu am idee unde sunt si ce caut

Misteriosul: „ cauti un pat. Unde esti?”

Asta explica de ce sunt in pijamale... sau cred ca explica. Ii raspund, normal...” nu stiu unde sunt”

Misteriosul: „ce vezi pe langa tine?”

Eu: „ vopsea...multa vopsea”

Misteriosul: „Ce vopsea? Cum adica vopsea”

Eu: „Adica sunt la un raion cu vopsele lavabile, dar nu stiu in ce magazin”

Si brusc totul dispare si ajung intr-o camera in renovari. Si nu mai sunt in pijamale... sunt in niste salopete( ceea ce nu am purtat niciodata) murdare de vopsea. Si nici urma de telefon sau de misteriosul de la capatul celalalt.

Aparent mi-am dus pasiunea veche si stinsa pentru desen la un alt nivel. Am inceput sa fac desene tribale pe pereti. Sau asa cred, ca eu le-am facut pentru ca de nicaieri apare unul in spatele meu care imi spune ca ii place cum mi-a iesit. Oare el este misteriosul de la telefon? Nu am timp sa aflu asa ceva pentru ca ajung inapoi in mijlocul orasului, dar nu acelasi oras, asta nu mai e oras, adica e oras, dar nu in adevaratul sens al cuvantului. Sunt pe o strada, circula muuulte masini, sunt zeci de persoane in jurul meu ce se grabesc undeva, nimeni nu vorbeste cu nimeni, nimeni nu se uita la nimeni, doar merg, merg catre nicaieri, iar blocurile, ei bine... blocurile au devanit niste cutii gigantice de vopsea.

Probabil am un soi de nebunie in mine de visez asa ceva, nu ? Un soi de nebunie...ceva mai mare. 

Miercurea fara cuvinte(8)

Mai multe gasiti la Carmen

Si unde meregem?

Totul a inceput joi seara. Dupa ceva timp primesc un mesaj de la o anume persoana si nu orice mesaj, un mesaj de aproape ca m-a facut sa prind clatita cu capul nu cu tigaia. Un mesaj care suna exact asa, citez, “te scot maine seara in oras?” . Nu mai iesisem de ceva vreme in oras cu persoana respectiva si mesajul m-a surprins, dar am zis da, doar era Valentine’s day, nu? Intalnirea se anunta promitatoare…vineri dimineata am vorbit despre asta…voiam sa aflu unde ma scoate in oras…raspunsul a fost unul simplu, scurt si la obict “la dracu sa ne ia” .

Ei bine…am zis ca daca tot o sa mergem la “dracu sa ne ia”, probabil un local nou, m-am gandit ca o sa fie foarte cald acolo, dracu asta e vestit pentru cazanele lui cu smoala si focurile interminabile asa ca am zis sa vorbim despre alte detalii…de exemplu tinuta…si s-au pus anumite conditii, de exemplu a fost o lista reciproca pentru “nu ies cu tine in oras daca nu:” , daca nu te imbraci in rosu, daca nu iti iei cercei kmetrici, daca nu te aranjezi asa, daca nu iti faci freaza etc etc etc.

Aparent “conditiile” au fost respectate. Am iesit in oras si ce sa vezi? Chiar la dracu sa ne ia am ajuns. Ne-am plimbat prin tot orasul dupa un local cu o masa libera, dar in zadar. Am facut o plimbare prin tot orasu cu taxiul si la pas…cu taxiul pana in centru...pe jos prin spate, printre blocuri catre alta destinatie, cu taxiul catre capatul celalalt al orasului…pe jos din nou pana in centru, aici da telefoane sa aflii daca sunt mese libere in alta parte fara sa te mai deplasezi pana acolo…suni, iti inchide, suni pe altcineva, faci rost de numarul altcuiva care trebuie sa sune pe altcineva ca intr-un final sa iti spuna “nu mai lucreaza acolo, dar…” si acel dar era catre o locatie cu o posibila masa libera, dar telefonul suna iar si ajungem intr’o masina care ne duce pana…pana practic aproape acasa. Nu acasa, aproape acasa. Acasa la cineva mai exact, ne-am “inmultit” si am petrecut Valentine’s day acasa la cineva in mai multi…si am jucat bolț.

Asa ne-am petrecut eu si A. “intalnirea” de Valentine’s day. Romantic, nu?Se presupune ca trebuia sa fie iesire de agatat…singurul lucru care pe l-am agatat a fost paharul la bolț...si nici ala prea des ca stim sa numaram.

Sper ca voi ati petrecut mai romantic ziua de Valentine’s day in compania persoanei speciale...sau macar la fle ca noi, cu prietenii.

Miercurea fara cuvinte(7)

Totul a pornit de la Carmen

Ariciul ce ne învaţă ....

Aplicaţia FunABC  - ariciul ce ne învaţă alfabetul românesc

FunABC este un abecedar interactiv pentru copii cu vârsta cuprinsă între 2-5 ani. Aplicaţia învaţă literele alfabetului românesc. Aplicaţia este gratuită şi oferă acces la toate literele din alfabet. Copii vor descoperi literele alfabetului român prin intermediul unor animale hazlii şi prietenoase.

Aplicaţia poate fi instalată pe dispozitive ca: tablete sau smartphone-uri cu sistem de operare Android. Lăsăm la o parte planşele cu desene şi cărţile cu litere – acum folosim aplicaţia FunABC.

Aplicaţia are un design plăcut, culori atractive şi un meniu confortabil şi funcţional. Interfaţa simplă nu permite lansarea unor ferestre şi pop-up-uri inutile. Fiecare literă este asociată unui animăluţ, care este prietenos şi vesel. Sunetele emise de animale au fost luate din lumea animală, sunt foarte realiste şi amuză copii. Literele şi cuvintele sunt pronunţate clar de către scriitoarea de poveşti pentru copii Ada Demirgian.

Aplicaţia se lansează cu prima literă din alfabet, şi anume litera „A”. Alături de ea mai apare imaginea unui arici şi cuvântul înscris „Arici”. La apăsarea aceastora, se va auzi pronunţia lor, la apăsarea ariciului se va auzi un sunet emis de arici – un fosăit.

Toate literele sunt prezentate în aşa mod. Pe părţile laterale ale aplicaţiei sunt situate butoane-săgeţi ce permit listarea înainte-înapoi a literelor alfabetului.  În partea de sus a aplicaţiei este un meniu ce permite selectarea unei litere aleator.

Copii sunt impresionaţi de sunetele emise de un urs, girafă sau nevăstuică.

Aplicaţia poate fi găsită aici:

 https://play.google.com/store/apps/details?id=net.ejuk.funabc.

Sau dacă înscriem cuvintele- cheie în fereastra de căutare a Google Play-ului: funabc, aplicatia educativa funabc, alfabet roman, alfabet romanesc. Aplicaţia este prezentată de o iconiţa cu imaginea unui arici. După care urmează procedura standartă de instalare.

Unbreakable

Miercurea fara cuvinte(6)

Mai multe gasiti la Carmen

Nu mai e scapare

Stiu ca nu v-am stresat deloc anul asta comparativ cu 2013, dar astazi nu mai e cale de scapare, astazi trebuie sa dam drumu la manele muzica sa auda toata lumea, trebuie sa bem vodka cu suc de mere si sa ne simtim bine. Si cum eu nu ma simt bine complet daca nu impartasesc cu voi...facem party pe blog.

Incepem cu melodia asta pentru ca mi-a fost dedicata inca de la miezul noptii

Si pana se termina melodia si schimba dj’ul playlistul zic sa bem niste sampanie, asa de incalzire 

hai cu paharele

Acum ca tot am gustat sampania...hai sa bagam si niste tooort, diplomat ca altfel nu se putea, desigur(tortul este inca in „constructie”, nu e ornat, asa ca ne multumim cu unul de pe google si apoi probabil pe facebook mai vedem poze)

Sampanie am baut, tort am mancat....hai cu vodka cu suc de mere verzi, normal ca nu putea sa lipseasca

Dar nu e problema daca vreti seaca, avem si asa 

Cel mai probabil pe facebook o sa fie mai multe poze/melodii astazi...asa ca daca vreti sa participati si inca nu ati dat like paginii o gasiti in partea dreapta, sus ...sau mai usor, pun linkul si aici: Just Words

Miercurea fara cuvinte(5)

Mai multe gasiti la Carmen

Anormal

Acum ca am scapat de un stres, bine, poate ca nu m-am stresat asa de mult, dar totusi un stres acolo a fost. Si acum ca am scapat de el si am lenevit putin am zis sa mai fac si un articol pentru ca din pacate blogul nu prea a mai avut parte de atentia mea si nu imi place asta.

Faza e ca am vazut anumite persoane care au un grad de heitereala in ei mult prea ridicat...da, mai mare ca mine...cu mult mai mare decat mine. Adica gen heiterul de heiteri....cum pana mea frate? Ultima chestie pe care am vazut’o la o astfel de persoana a fost joi dimineata...cand da, trebuia sa ma concentrez pe diverse lucruri, dar am intrat si pe facebook....si da, joi dimineata cand a fost cutremur. Nu era nici macar un status despre cutremur pe facebook...sau ma rog...niciunul dintre prietenii mei de pe facebook nu postase asa ceva...si apare el, heiterul de heiteri care comenteaza la absolut orice, la 10-15 minute dupa cutrem si pune status gen „nici un status despre cutremur? Ce e cu voi oameni buni?”...pai bine frate..ce pana mea faci? Insitigi ca sa ai ce heiterii in continuare? Si nu mai continui pentru ca as trece la ipocrizie...adica am zis ca ei sunt heiteri de heiteri si eu as deveni heiter de heiteri de heiteri.

Asa ca inchei introducerea asta...si trec la o heitereala, da, poate fi considerata asa, dar pe bune frate ca mi se pare anormal... Eram zilele trecute pe facebook, pe telefonul, plictiseala domle ce sa-i faci? Si vad o stire cu un titlu interesant...m-am gandit ca articolul va fi plictisitor asa ca am intrat la comentarii pentru ca acolo mereu se gaseste unul care sa zica despre ce e vorba in articol pe scurt daca e ceva interesant, daca nu sunt doar idiotenii de comentarii. Normal asa a fost si in cazul asta...insa altceva mi s-a parut aiurea...

Stirea era asta:

Si comentariul care mi-a sarit din prima in ochi a fost: 

Si am intrat si pe profilul lui...nu de alta, dar din poza de profil aia mica nu parea sa aibe mai mult de 8 ani...dar am zis ca poate e ta-su, ma-sa si au pus poze cu el, dar nu...era facebook’ul lui...si poza lui de profil mai mare e asta:

Cum frate la 8 ani...ii da cineva mai mult? Sa reactionezi in halul asta la o stire in care ar fi vorba despre anul teoretic in care ar disparea facebookul? Plus gravul analfabetism...

E normal ca la un moment dat sa dispara si facebookul si sa apara altceva, la fel cum a fost si cu hi5’ul acum cativa ani. Si atunci se credea ca hi5’ul va fi etern, dar nu a fost, a aparut facebookul si s-a dus hi5’ul lor...in prezent facebook pierde zilnic zeci de utilizatori in defavoarea twitter sau g+...si mereu o sa fie asa...o sa evolueze tehnologia si o sa apara mereu noi site’uri de socializare. Dar pe bune ca nu mi se pare normal ca un copil de nici 8 ani sa reactioneze in halul asta...zau.

Si altceva...legat de subiectul cu avionul...am primit un mail anonim... apropo cum poti trimite un mail anonim? Nu o sa comentez subiectul...mi se pare foarte trist ce s-a intamplat, imi pare rau pentru cele doua vieti pierdute, imi pare rau pentru traumele celor ce au supravietuit, dar nu o sa comentez mai mult, nu o sa ma leg de imbecilitatea celor din functiile inalte si nici de modul in care functioneaza tara in astfel de situatii...pentru ca nu pot sa spun ce mare om era Adrian Iovan in conditiile in care am auzit de el prin prisma acestui accident...la fel si in cazul studentei Aura Ion. Nu spun ca nu ar fii, da, pilotul a facut un gest incredibil prin faptul ca a reusit sa aduca avion la sol intr-o pozitie cat mai favorabila, nu spun ca studenta nu ar fi fost bine intentionata prin munca de voluntariat pe care o facea in momentul respectiv. Dar atat...asta este tot ce pot spune despre acest subiect...daca ii cunosteam personal, daca auzeam despre ei macar o data inainte de acest accident atunci da, mi-as fi dat cu parerea inca din prima seara, dar in conditiile date prefer sa-mi pastrez parerile pentru mine si sa injur persoanele ce fac afirmatii idioate doar in sinea mea sau in conversatiile particulare.  

Miercurea fara cuvinte(4)

Mai multe gasiti la Carmen

Dupa mult timp

De la Minnie am primit aceasta leapsa. Acestea sunt regulile!

1. Adaugă un link către persoana care te-a nominalizat.

2. Răspunde la cele 11 întrebări fomulate de persoana care te-a nominalizat.

3. Nominalizează la rândul tău 11 persoane și formulează 11 întrebări pentru ele.

4. Nu poți nominaliza persoana care te-a nominalizat.

5. Anunță nominalizații printr-un comentariu pe blogul lor.

1. Care este ultima carte citită?  Texas Sage de Sandra Brown

2. Ceai sau cafea? Cafea

3. Ai tatuaje? Ți-ar place să-ți faci? Nu am si nici nu as vrea sa-mi fac, sincer.

4. Ce melodie te obsedează în momentul actual?  Asta, dar nu intrebati de ce ca nu stiu :

5. Unde ai vrea să călătorești anul acesta? Vreau sa ma duc in Bulgaria...nu de alta, dar vreau sa ma asigur ca iau Bacul anul asta...aroganta, desigur...nu am planuri de calatorit inca

6. Ce hobby-uri / pasiuni interesante ai? Momentan blogul

7. Ce seriale urmărești? The Originals si The Vampire Diaries

8. Ce piesă vestimentară ai purtat des până acum? Blugi

9. De la 1 la 10, cam cât de ordonată ești ca persoană? Un 5 cu indulgenta

10. Ce mâncare îți place? Trebuie sa fac o lista cam lunga aici asa ca...

11. Trei celebrități cu care ai lua cina? Salaaaaaam Nu stiu...cred ca Ian Somerhalder, Mario Casas si Faydee

Acum se presupune ca trebuie sa o dau mai departe catre 11 persoane, dar sincer nu stiu pe cine sa numesc asa ca o las la liber pentru toti cei care vor sa o preia. Nu mai facusem de mult o leapa. 

Acum incepe defapt

Anu’ trecut pe vremea asta va stresam cu ziua mea, acum va stresez cu bacul meu. Si asta dintr-un singur motiv: abia acum constientizez faptul ca bacul nu e doar ceva de umplutura, ca admiterea este serioasa si ca toate astea sunt importante. Saptamana viitoare, da, peste fix o saptamana am prima simulare si abia acum cu ocazia asta constientizez ca eu nu am invatat nimic concret pentru bac si putinul pe care il stiu incep sa-l uit din cauza stresului. Da, am inceput sa ma stresez…ba chiar incep sa ma gandesc ca trebuie sa ma reprofilez. Nu vreau sa o fac, dar trebuie sa-mi aleg totusi si variante de rezerva in caz de…Doamne fereste. Ba chiar am inceput sa caut pe net tot felul de chestii ca poate poate ma duc la Universitate la informatica…sau poate fac un an de ASE…poate fac cibernetica sau ceva cu manangement. Am inceput sa caut informatii despre diverse sectii si chestii. Poate o sa ajung sa fac chiar ceva despre managementul deseurilor care mi se pare destul de interesant daca intri in amanunte tehnice.

Ideea este ca am stat pana acum cu nepasare...bine, nu chiar cu nepasare. Adica am bagat fizica si inca bag fizica la greu, de saptamana asta incep sa bag si mate mai intens si in weekend o sa rup comentariile la romana pentru simulare, dar acum am inceput sa ma stresez si sa ma panichez usor. Trece, nu zic ca nu, dar in momentul de fata caut alternative, caut si alte variante...ma intreb ce as mai putea face daca eu de cand am intrat la liceu si am vazut ca imi place informatica mi-am zis ca o sa fac asta mai departe, o sa fac ceva pe domeniu IT. Sunt 2 optiuni mai mari: Politehnica: la automatica sau la calculatoare si Universitate: la Informatica. Din astea ies inginer, inginer cu alt rang...adica fie inginer automatist, fie inginer IT, fie inginer informatician. Dar sunt inginer...mai e si ASE’ul la cibernetica, dar de acolo ies economist...in domeniu IT ce e drept, dar economician. Sau pot sa fac ceva de management tot la ASE...sau sau sau...multi de sau in capul meu acum si nici urma de formule matematice sau fizice.  

Miercurea fara cuvinte(3)

Mai multe gasiti la Carmen