De viitor

Cum zilele trecute a tot fost cald si furmos afara am fost la un prieten la curte pe langa Bucuresti sa facem un gratar, sa fortam asa, putin cate putin, primavara. Dupa facultate ne-am urcat in masina, am fugit la cel mai apropiat market, am luat ce ne trebuia si am plecat la drum. Cand am ajuns acolo am ramas foarte wow la priveliste. Iarba incepea sa se faca vazuta, avea si cateva tufe de ghiocei, cine stie, poate chiar vine primavara. Dupa ce ne-am facut mai comozi am inceput sa pregatim pentru gratar. Cand am vazut gratarul am ramas chiar fara cuvinte, cand o sa am curte o sa vreau sa imi fac ceva de genul ala, neaparat. Avea pavele pe jos si avea iesit in relief cu un alt model tot de pavele o poteca si intr-un colt avea gratarul facut frumos din caramida. Se vedea genial. Pavelele care erau peste tot erau ceva de genul

Iar cele care alcatuiau “poteca” ceva de genul asta

            Dar desigur, ca niste viitori ingineri ce suntem am inceput sa gandim mai practic si cineva l-a intrebat de ce nu a folosit ciment/beton sau altceva mai ieftin, sa toarne dintr-o bucata tot si apoi sa faca poteca din pavele sau doar sa faca poteca, sa nu mai toarne si bucata mare. Raspunsul a fost unul mai pompos, dar tot ce am retinut eu a fost ca pavelele sunt mult mai practice decat betonul sau asfaltul si ca sunt mai ok si ca aspect, si aici ii dau dreptate, se forma o iluzie optica senzationala, imi pare rau doar de faptul ca nu am facut nicio poza, dar data viitoare cand ajung acolo cu siguranta o sa fac muuulte poze ca sa compensez si pentru acum si ca sa le pastrez sa stiu cum o sa arata si curtea mea daca o sa ajung vreodata sa am asa ceva.

Obsedant

De aproximat 2-3 luni melodia asta ma obsedeaza, dar grav rau de tot, si inca nu reusesc sa mi-o scot din minte chiar daca are cele mai idioate versuri posibile, ritmul si bassul nu imi ies din minte orice as incerca...dar pana una alta fuck that little mouse 'cause' i'm an Albatraoz

A meritat

Intotdeauna am avut o atractie pentru nunti, nu stiu de ce, poate pentru ca am fost la foarte putine sau poate pentru ca in copilarie parintii nu ma luau niciodata cu ei si eu stateam acasa si doar imi imaginam “bai oare cum e acolo?” si imi faceam tot felul de filme in cap, poate asta este motivul, dar nu garantez. Interesant, sau poate ca nu, este faptul ca acum am ajuns la varsta in care nu mai merg la nuntile rudelor sau ale prietenilor de familie, acum a venit vremea aia cand merg la nuntile prietenilor mei si asta nu este un gand cu care sa ma pot acomoda asa usor, inca procesez greu vestile de acest gen. Si le procesez si mai greu cand vine vorba de persoane pe care le cunosc dintotdeauna practic. Luna trecuta am primit vestea ca unul dintre prietenii mei foarte buni din copilarie se insoara, am ramas destul de “serios?”. Acum ceva timp, nu mult, mi-a cerut o favoare, bineinteles ca nu l-am putut refuza, cand am aflat insa care era rugamintea ma cam batea gandul sa ma razgandesc, a vrut sa ii ajut viitoarea sotie sa isi aleaga o rochie de mireasa, pentru ca vor sa fie si ceva traditional, mirele nu trebuie sa vada rochia pana in ziua nuntii. Dar a fost ok intr-un final, pot spune ca m-am distrat chiar, si asa i-am cunoscut putin mai bine “aleasa inimii”. Nu sunt fan shopping, sau cel putin nu sunt fan shopping de rochii in general, cand vine vorba de rochii pentru nunti nu stiu ce sa spun ca nu prea am experienta, a fost cam prima data cand am fost intr-un astfel de magazin deci nu ma pot afirma. Insa timpul a trecut destul de usor, chiar fara sa ne dam seama pot spune, si am vorbit despre tot felul de lucruri, fericite, triste, amintiri, planuri de viitor si normal, despre nunta. Era destul de trista ca nu am facut asta mai devreme, se pare ca magazin avea reduceri de 50% pentru rochiile de pe stoc si de 15% pentru cele la comanda, dar au fost doar pe 12, 13 si 14, dar nu a stiut de ele. Dar totul s-a sfarsit cu bine sa spun asa, intr-un final a ramas doar la doua variante. Sa vi le arat sau nu? Hai sa vi le arat, dar nu o sa spun pe care a ales-o ca poate intra N. pe aici. Una este rochia Amalia 

Si cealalta este rochia Nadia

Ambele veneau genial pe ea, si asta o spun eu care nu am pic de habar in domeniu sau in domenii similare, dar zau ca m-a lasat fara cuvinte. Sincer? Acum abia astept sa vina ziua cea mare pentru ca mor de nerabdare sa vad ce fata o sa faca N. cand o sa o vada imbraca cu ea. 

Nu pot intelege

Recent am fost intr-un pub si la masa de langa s-au asezat niste persoane banale initial, defapt nu chiar banale, dar nu aveau nimic special sa zic asa, nu ieseau in evidenta, asta pana cand a venit sa le ia comanda. In momentul ala cel mai “solid” de la masa a comandat ceva in spaniola, chelnerul i-a spus in engleza ca ia comenzi doar in romana sau in engleza, in momentul ala o individa de la masa, erau 2 cu 2, ii spune in engleza ca ei sunt romani, dar au stau un an in spania si nu mai stiu sa vorbeasca fluent in limba romana nici cat sa ceara 2 cafele si 2 sucuri. In momentul ala eu am ramas complet... fara cuvinte.... cum sa spui asa ceva? Mi se pare un lucru complet deplasat si idiot. Esti roman? O sa fi mereu roman, indiferent ca stai 1 an sau 10 in alta tara, chiar daca iti convine sau nu, nu poti sa schimbi ceea ce esti, oricat ai incerca. Sa nu mai spun ca spaniola si engleza lor era fix de balta...nu stiu nici eu mult, nici din una nici din cealalta, dar accentul nu il capeti asa usor, ei nu il aveau deloc, si daca in engleza am putut sa le depistez si eu greselile...se intelege cat de “bine” vorbeau, nu? 

Da, stiu, acum o sa imi spuna multi ca asta e tara de ***** si ca nu se merita nimic si asa mai departe, dar am o intrebare: daca noi, romanii, nu stim sa ne respectam si sa ne iubim tara, nu stim cum sa o punem in valoare si ne “mandrim” doar cu betivii care nu mai stiu nici sa mearga, cu muntii de gunoaie sau cu diverse drame(accident, morti, crime), cum putem avea pretentia ca altii sa o faca? Cum cand noi nu stim sa o face, cand noi nu ne putem promova frumosul din tara asta 

Import sau autohton?

Va dau doua situatii aici, prima in care C. alege sa mearga de fiecare data cu masina la reprezentanta firmei si niciodata la alt service, si B. care prefera sa isi ia piese de afara, tot de la reprezentanta, dar cica iese mai ieftin. Dat fiind ca C. vrea sa isi cam schimbe masina incepe sa puna bani “la saltea” si cand a intrat unul in el a ales sa mearga pe motoda lui B. I-a luat asigurarea tipului bineinteles, dar fix cu o luna inainte ii expirase casco si nu si-a facut din nou, a trebuit sa se descurce doar cu asigurarea celuilalt si a ales ca pentru prima data sa nu mearga la reprezentanta. Dar dupa ce si-a dat comanda de piese si le-a inlocuit la un service “de duzina”, cum spune el, a mers la reprezentanta sa ii indrepte tabla si sa o vopseasca. Baietii de la reprezentanta au vazut ca e vorba de accident si i-au cerut tot felul de hartii de la politie, ca asa e protocolul, si apoi l-au intrebat si de reparatii ca nu le avea trecute in cartea masinii. Le-a explicat el acolo si l-au intrebat daca a primit si documente pentru piesele de afara, le-a zis ca da si baietii au vrut sa i le treaca in cartea masinii pentru ca piesele erau tot de la firma lor, dar din afara, au fost ok aici. Problema? C. nu avea nici cea mai mica idee ce scrie pe hartiile alea, era scris in germana. S-a gandit sa incerce google translate, dar mai rau l-a bagat in ceata, i-a tradus niste termeni specifici ca pe niste alimente, filtrul de ulei era ulei de masline dupa google translate, deci... . Dar voi stiti doar ca el e descurcaret, a facut ca in emisiunea aia cu vrei sa fii milionar, a ales una cele 3 variante ajutatoare “suna un prieten”. Il suna pe B. si ii povesteste, acesta ii da numarul unui traducator independent cu care lucreaza el tot pentru asa ceva. A luat numarul, s-a intalnit cu respectivul, dar fiind singur era destul de aglomerat, dura 3 zile sa ii traduca toate hartiile si trebuia sa astepte 2 saptamani sa termine ce avea deja inceput. Problema? El avea nevoie de traduceri in maxim 3 zile ca se le poata duce la reprezentanta. Cam dezamagit incepea sa renunte, dar fix cand se consolase cu ideea gaseste pe facebook o reclama sponsorizata cu un video de youtube, da click pe el si il urmareste:

 Ca un rezumat, cei de la Academia de traduceri lucreaza cu peste 300 de traducatori si acopera peste 100 de limbi straine. Normal ca nu a mai stat pe ganduri, deja trecuse o zi, suna, stabileste o intalnire, lasa actele si intr-o zi si jumatate le-a si primit inapoi traduse, si-a rezolvat treburile la reprezentanta si primul lucru pe care l-a facut dupa ce a iesit de acolo a fost sa se duca sa isi faca din nou casco, apoi l-a sunat pe B. sa ii spuna ca nu se mai complica atat data viitoare.

Dupa ce se trage linie

Anul acesta, pan acum, de-a lungul timpului am tot “adunat” subiecte pe care sa le dezbat aici, dar dupa lunga absenta nu prea mai aveam aceiasi dorinta sa ma grabesc sa ajung acasa si incep direct sa scriu. Dar este bine ca totusi le-am salvat unedva prin diverse poze, da, vedeam ceva care ma intriga sau enerva si ii faceam poza sa imi amintesc. Deci...o sa am ceva idei de articole in viitorul apropiat, dar astazi incep cu altceva. Asta va spun, sau va arat, cum s-a terminat prima mea sesiune. Uite fix asa:

Cum a fost? Nu pot spune ca foarte stresant, dar suficient de stresant, desigur acum ar putea sa apara anumite persoane care sa spuna ca nu m-am stresat deloc si ca am lenevit mai mult, daaar asta este partea a 2-a si intotdeauna exista un exterior si un interior, o privire directa si una de substrat, dar au si ei dreptatea lor, nu m-am agitat foarte tare si pe de-o parte am anumite regrete, dar cu toate astea s-a terminat si regretele sunt inutile acum, si nu a fost chiar atat de rau pe cat ar vrea altii sa creada ca a fost. Si cand ii aud pe altii cu nopti nedormite, cu stres la maxim, cu 3-4 cafele pe zii + 2-3 energizante, nu stiu ce sa zic, involuntar ma cam amuza cand ma gandesc ca eu am ramas la zi cu vreo 4 seriale, am vazut si cateva filme, m-am distrat, am dormit ( si din nou aici ar putea interveni anumite persoane care sa spuna ca am dormit chiar muult, defapt ca de obicei) si totusi s-a terminat relativ ok sesiunea pentru mine, poate chiar mai bine decat pentru cei care s-au stresat foarte tare.

Pertotal media 8,1 pe semestru cu tot cu anm’ul eu zic ca este suficient de ok pentru efortul pe care l-am( sau nu) depus. Acum ca e vacanta, somnic de voie, leneveala cat cuprinde si rasfat de la mami ca doar sunt acasa, nu? 

Niciodata la mijloc

Niciodata nu o sa fi multumit de timpul in care iti este adusa comanda la un restaurant. De ce? Simplu, pentru ca exista doua situatii posibile: prima cand ti se aduce comanda in 5-10 minute, cand se intampla asta esti morocanos ca “normal, au mancarea facuta de o saptamana, doar au incalzit-o la microunde”, si normal ca nu esti multumit de asa ceva, o sa mananci, dar o sa bolborosesti in continuare; a doua situatie este cand astepti 20-25 minute, atunci te isterizezi, adica cum, de ce nu iti aduce nimeni comanda, ce restaurant e ala? Nici macar nu e asa plin, au angajat numai niste incompetenti. Si normal, o sa mananci si aici cand primesti comanda, dar o sa bolborosesti in continuare.

Si in concluzie nu esti multumit de timp, nu, nu exista timp de mijloc, astea sunt cele mai intalnite situatii, ori prea repede, ori tarziu, si tu ca si client o sa fi in permanenta nemultumit. Trebuie sa recunosti ca asa se intampla de fiecare data.

Solutie? Nu exista o solutie, pur si simplu asa functioneaza restaurantele, ba ca e aglomerat, ba ca iti pregatesc sau doar incalzesc mancarea, asa functioneaza sistemul asta, asa a functionat din totdeauna si asa o sa functioneze in continuare.

Explicatie

Sambata am pus pe facebook imaginea asta 

Si am zis ca o sa detaliez si o sa arat pozele mai “clar” ieri intr-un articol, dar ieri...ieri sa spunem ca am dormit mai mult...sau nu, mai bine sa spunem ca am invatat pentru examenul de la care doar ce m-am intors, da, mai bine asa, ieri am invatat. Asa ca detaliez astazi, acum.

In poza sunt 3 citate de la 3 persoane foarte dragi mie care mi-au urat in modul lor la multi ani. Sa ii luam pe rand, in ordinea in care au venit. Incepem cu A. care mi-a dat setul asta de mesaje, la ora, se vede in imagine ora. 

Normal ca nu mi-am dat seama ca e ziua mea, normal ca nu, dar tot normal este ca am sunat-o sa o linistesc si sa-i explic ca nu trebuie sa ii fie frica, e ok, si daca trec la varianta imbunatatita 2.0 tot o sa fie prietena mea si totul o sa fie ca inainte. Dar faptul ca mi-a zis-o intr-un mod atat de dragut m-a emotionat.

Despre treaba cu versiunea imbunatatita 2.0....ei bine, aici ideea mi-a venit dupa ce Cha mi-a spus pe facebook si asta “Bun venit printre astia cu 2.” Si de aici eu am interpreat-o ca fiind versiune upgradata 2.0.

Sa continuam cu C. In imaginea de sus el este cel cu mesajul ala infernal de lung. Nu mai pun printscrean-ul ca nu se intelege bine, asa ca o sa pun cu “copy-paste” mesajul lui. La ce s-a gandit el? Sa spuna 20 de motive pentru care ii place de mine si sa puna si poza in care stau in zapada, pe spate cu picioarele ridicate(am mai pus-o pe aici si pe facebook, nu o pun din nou acum), ca doar am facut 20 de ani...nu vreau sa imi imaginez cate pagini scria daca faceam 50. Oricum, mesajul este genial, chiar daca unele nu trebuiau facute publice, are dreptate cu tot ce scrie acolo, poate mai putin partea cu anm’ul, dar stiti cum e, “cine se aseamana se aduna”. Si asta este mesajul:

“Pentru ca esti cea mai ciudata persoana pe care o cunosc.

Pentru ca esti cea mai nebuna persoana pe care o cunosc.

Pentru ca esti cea mai inventiva persoana pe care o cunosc.

Pentru ca esti cea mai visatoare persoana pe care o cunosc.

Pentru ca esti cea mai buna ascultatoare pe care o cunosc.

Pentru ca esti cea mai diferita persoana pe care o cunosc.

Pentru ca esti cea mai iertatoare persoana pe care o cunosc.

Pentru ca ai cele mai idioate idei geniale.

Pentru ca ai cea mai bogata imaginatie.

Pentru ca imi dai cele mai bune sfaturi.

Pentru ca mereu esti acolo pentru mine.

Pentru ca mereu ma faci sa ma simt mai bine.

Pentru ca imi iei apararea in fata oricui chiar si cand gresesc.

Pentru ca ma certi grav de tot atunci cand gresesc.

Pentru ca esti prietena mea.

Pentru ca esti unica.

Pentru ca ma iubesti.

Pentru ca te ador.

Pentru ca te iubesc.

Pentru ca e ziua ta.

Si multe alte "pentru ca", dar ma opresc la 20, ca ai facut doar 20 de ani si chiar esti nebuna, iti iubesti toti prietenii, bani vad ca tot faci, tine-o tot asa aici, tanara clar o sa fii mereu, ai mintea unui copil de 2 ani in general, dar in acelasi timp esti cea mai matura persoana pe care o cunosc, griji nu ar trebui sa ai deloc(stii ca se rezolva si anm'ul ;) ) si o sa traiesti mereu asa cum stii pentru ca daca iti spune cineva ce sau cum sa faci o sa faci exact invers :)) Dar pentru toate astea te iubesc, pentru ca esti prietena pe care nu vreau sa o pierd nicioada si stiu ca nu o sa o pierd pentru ca ma iubesti, nu poti sa stai fara mine :))”

Celalalt mesaj din imagine este de la M. care sincer a fost cea mai placuta surpriza de ziua mea, m-a emotionat foarte tare si m-a lasat la propriu fara cuvinte cand am primit mailul. Si vreau sa ii multumesc din nou si aici. 

Oh si alta surpriza a fost de la google. Adica stiam ca cei de la google tot fac chestii din astea, dar nu stiam ca face si personalizate:

Imi ador prietenii, asta e clar si a tinut si C. sa mentioneze, asa ca inchei cu melodia asta: 

A veeeenit

A veeeeenit. Da, da, da, normal ca da, cum altfel, nu are cum altfel. Sper ca nu a intrebat nimeni ce a venit, ca dupa cum v-am terorizat in fiecare an cu treaba asta nu prea aveti cum sa intrebati asa ceva. Doar ca de data asta e diferit, da, e diferit. De ce e diferit? Pentru ca am schimbat prefixul, am trecut la varianta imbunatatita 2.0. Si ce urmeaza acum? Normal ca urmeaza sa ascultam melodia asta

Sa bem un pahar de vodka cu suc de mere verzi( pentru ca vodka cu suc de mere verzi si la 70 de ani) asa, ca sa ne trezim 

Mancam putin tort

Si dupa mai bem niste tarie

Am doar 3 picioare

Dezavantaj in a merge cu masina prin capitala pe stradute laturalnice, in special noaptea? Simplu, in incercarea de a evita 2 gropi mari, treci printr-una care ti se pare mai mica si mai ok decat celalte doua, ce ascunde defapt mica groapa inofensiva? O adevarata adancime, una atat de mare incat sa iti taie cauciucul, sa nu ii spun chiar explozie ca nu a fost chiar asa, sa ii spunem doar taiere. Foarte urata situatia asta. Dupa ce iti suni un prieten sa vina sa te remorcheze incepi si te gandesti ce faci, ca afara e inca iarna si tu aveai doar fix 4 anvelope de iarna, nu te-ai gandit ca ar fi ok sa ai si o rezerva pentru ca “ce se poate intampla?” . Nu stai nici cu banii prea bine, ca vorba aia, doar esti student, nu? Si cum in prezent totul se rezolva din fata calculatorului, intri frumos pe google si cauti anvelope de iarna acvila, ca doar nu vrei sa ai anvelope diferite, nu? Normal ca nu, arata urat, macar daca erau doua cu doua, dar si asa tot aratau urat, nu, tu vrei un tot unitar pe masina ta. Intrii si gasesti anvelope, asa cum ai cautat, dar nu ai nici cea mai mica idee care sunt cele pentru masina ta, tu ai retinut doar firma, buna si aia decat deloc, nu? Ne multumim cu ce avem, cauti pe acolo, poate-poate ti se pare cunoscut ceva pe acolo, dar nimic. Renunti la idee si iti spui ca “oricum iarna e pe sfarsite, nu mai ies cu masina pana la primavara” si te duci la somn, ca tot studentul in plina sesiune. Cand te trezesti parca ai manca o shaorma, te imbraci, iei portofelul, cheile si te duci la masina fericit ca o sa mananci shaorma. Ajungi la masina si iti amintesti ca ai doar 3 roti asa ca iti pui pofta de shaorma in cui si deschizi internetul, cauti iar pe google, ajungi iar pe site, te uiti iar ca vitelul la poarta noua, dar de data asta nu mai inchizi, iti suni in prieten sa il intrebi ce anvelope ai tu, normal ca nu stie, te pune sa te duci sa citesti. Nu te ajuta foarte mult, dar iti amintesti ca atunci cand ti le-ai cumparat prima data te-a ajutat un consultant de la firma sa iti alegi anvelopele, intrii frumos in sectiunea corespunzatoare si incepi sa vorbesti cu consulatul, nu isi aminteste de tine, nu stie ce anvelope ti-a vandut, dar te pune si el sa citesti ce scrie pe ele, te duci pana la urma la masina, citesti ce scrie pe anvelope si ii spui, iar el si-a dat imediat seama, si nu ai cheltuit niciun ban, nici pe drum, nici pe consultanta, dai comanda de anvelope si cat astepti, dai comanda si de o shaorma, chiar daca nu e aia pe care o voiai te multumesti si cu una mai de aproape adusa acasa decat deloc.

Aproape acolo

A venit momentul sa va spun de ce am tot amanat “intoarcere” mea aici. De ce acum? Pentru ca acum e aproape de finisare ideea mea. Unii dintre voi poate va mai amintiti ca acum ceva timp adaugasem pe acest blog o pagina numita “shop online” pe care aveam 3-4 produse, 2 cabluri de date si 1-2 ceasuri. Da, blogul asta nu m-a ajutat foarte tare sa le vand, dar am gasit o metoda de a o face pana la urma, si apoi am mai adaugat produse, treptat, putine, rand pe rand, si cand le vindeam aduceam altele. Nu pot spune ca am iesit cu adevarat pe profit pentru ca nu am analizat niciodata situatia din punctul asta de vedere, toti banii optinuti din vanzare ii reinvesteam si tot asa pana prin noiembrie luna trecuta. Atunci m-am decis sa duc treaba asta la nivel, la unul mai profesional, mai oficial. Am inceput si am facut investitii reale, adica mai semnificative decat pana in prezent, am achizitionat mai multa marfa, marfa pe care am de gand sa o personalizez si inregistrez, o sa fie totul “a la zdwub”, si in curand o sa fie pe piata. Am marfa, am inceput cu hartogaraia si acum am dat comanda de etichete autocolante pentru produsele mele de la o firma numita LabelPrint, i-am ales pe ei pentru ca vreau calitate si profesionalism pentru ca vreau sa am un start bun, daca nu incep bine incep degeaba, asa ca prefer sa incep cu cei mai buni, cei de la LabelPrint au o experienta de 10 ani in acest domeniu, etichete, stikere, deci am incredere.

Plus ca nu arata rau deloc la prima vedere 

Acum, cand sunt aproape acolo nu mai am rabdare si am izbugnit, a trebuit sa va spun si voua treaba asta, nu am mai putut sa tin doar pentru mine. Sper sa fie bine pana la final. 

O plimbare?

Ce face studentul in sesiune? Orice numai sa nu invete, asta e clar, desigur asta are si consecinte, o sa vorbesc despre asta in zilele ce vor urma. Dar cum studentul nu invata in sesiune si are ceva timp liber neavand cursuri se apuca si ba face curat, ba se joaca, ba se uita la filme, ba redecoreaza. Eu ma incadrez printre cei care se uita la filme si redecoreaza, sau cel putin isi propune sa redecoreze si pierde vremea pe net, dar defapt nu pierde vremea, cum sa piarda vremea? Cerceteaza piata, asta nu poate fi considerata o pierdere de vreme, nu? Nu este, nu are cum sa fie. Dar stau la camin si nu prea am ce sa redecorez intr-o camera, ca atat am, bine mai am si un hol care e si hol si bucatarie si mai am si o baie, deci nu am prea mult spatiu de desfasurare, dar tot se gaseste cate ceva. Spre exemplu, doar dam un exemplu, asa, random, ma enerveaza neonul care tot bazaie cand are el chef. Si ma gandeam sa fac o vizita pana la magic led si sa iau de acolo chestia asta :

O banda cu 60 leduri alb-rece chiar, sa nu imi oboseasca ochii. Ma gandeam ca o sa o pun chiar undeva pe peretele de langa patul meu, sau poate s-ar potrivi mai bine pe peretele de langa geam, sau pe ceilalti doi. Da, asta e bine, am doar 4 optiuni, le pot incerca pe toate pana gasesc una care sa imi placa. Dar pana una alta asta implica si o plimbare, ca doar nu o sa stau in casa, nu? Nu, ies la plimbare, si daca tot ies la plimbare ma duc pana in sectorul 1 ca tot nu e departe de mine. Cei de la magic led au sediul pe bulevardul Ion Mihalache la nr 42-52 in bloc 35 la parter. Ceea ce inseamna ca daca iau tranvaiul 1 de la grozavesti si mai merg putin pe jos ajung mai repede decat cu metroul si in aproximativ 25 minute ajung. Trebuie sa ajung aici, din regie, si google maps asta imi recomanda, daca are cineva alt traseu in minte, de preferat mai scurt, desigur, ar fi ideal.

Miercurea fara cuvinte(4)

Mai multe detalii gasiti la Carmen

Trebuie sa fii pregatit

In anul 2013 s-a implementat in sistemul de invamant romanesc evaluari pentru elevii claselor a II-a si a IV-a. Aceste evaluari sunt asemanatoare testelor internatinale PISA, teste care pun accentul pe aplicarea cunostintelor acumulate, nu pe memorarea acestora.

De ce m-a interesat pe mine subiectul acesta? Pentru ca am un verisor care anul acesta este clasa a doua si o sa sustina aceasta evaluare, asa ca m-am interesat pe net pentru detalii si am aflat ca exista o platforma care ajuta atat copiii cat si parintii, pentru ca da, este necesara implicarea activa a parintilor deoarece elevii sunt destul de mici si au nevoie de tot sprijinul pe care il pot primii pentru a se familiariza cu schimbarile aparute. Am gasit un site care ofera simulari de teste pentru clasele intai, a doua, a treia si a patra, dupa modelele PISA, TIMSS si PIRLS. Astfel atat parintii, cat si copiii, vor stii la ce sa se astepte de la aceste testari nationale.

Pe platoforma e-istet, exista mai multe pachete pe care le poti achizitiona, eu i-am recomandat unchiului meu pachetul gold, care costa 57 lei pe trei luni. Lista de preturi este chiar ok, din punctul meu de vedere, raportat la ceea ce primesti. Abonamentul de bronz, cel pentru curiosi, costa 29 lei/ luna, cel de argint, pentru avansati, 24 lei/ luna si 48 lei pe doua luni, iar cel de aur, cel pentru isteti, 19 lei/ luna si 57 de lei pe 3 luni. Si toate abonamentele contin 96-144 teste pe luna, la care primesti pe loc rezultatul, ai acces total la evolutia copilului, si exista si un clasament national, sa vezi unde se situeaza copilul tau raportat la alti copiii de aceisi varsta.

Varul meu a parut destul de incantat de platforma, ii place faptul ca primeste recompense si ca intrebarile sunt formulate in asa fel incat au legatura cu viata de zi cu zi si prezinta tot felul de jucarii educationale

Intrebarile sunt de genul acesta:

Iar la final, primesti pe loc nota si recompensa 

De ce nu?

Recent am vazut cel mai stupid “experiment” posibil, cu cele mai stupide comentarii in articol. Se pare ca cineva, genial de altfel, se plictisea si s-a gandit sa fiarba un iphone 6 in coca cola. Citat din articol “telefonul care costa in jur de 700 de euro a fost testat astfel de catre cei de la TechRax - in mod surprinzator, cei de la Apple nu au creat o protectie in cazul unui astfel de experiment”

Serios, cei de la Apple sau de la orice alta firma de smartphone’uri nu s-au gandit ca exista cineva care vrea sa isi fiarba telefonul in cola de plictiseala? Sau defapt nu e de plictiseala, este de dragul stiintei.

Alt citat din articol: “Dupa 10 minute in care s-a aflat in Coca Cola in timp ce aceasta era fiarta, telefonul a explodat. Curatat dupa acest experiment, telefonul arata destul de bine - carcasa din spate a putut fi curatata iar logo-ul Apple este vizibil”  Din nou, perfect logic, dupa ce telefonul a explodat arata destul de bine, logic, doar a explodat. Cel mai important este desigur ca logo-ul Apple era inca vizibil. Asta imi aminteste de reclamele alea cu “coafura rezista”, cam asa au fost si ei...”logo-ul Apple rezita”. Cam asta a fost tot articolul, nu am ce citate sa va mai pun, dar ati prins ideea.

Mie inca nu imi vine sa cred, sincer, ca nimeni, dar absolut nimeni, din toata compania aia imensa nu s-a gandit ca exista si persoane care vor sa isi fiarba telefonul, si nu oricum, vor sa isi fiarba telefonul in coca-cola. Da, perfect logic, ce mai pot adauga? Pun si filmuletul cu acest “experiment”, pe mine m-a facut sa rad, nu neaparat filmulet cat ideea in sine de a-ti fierbe telefonul doar asa, sa vezi ce se intampla

Articolul din care am citat se gaseste pe pagina debarbati.ro cu titlul “ce se intampla daca fierbi un smartphone in cola”

Intens

Desi eu refuz cu tarie sa recunosc ca ma maturizez, ca viata isi urmeaza cursul firesc si eu nu raman etern un copil, apar situatii care imi demonstreaza ca ei bine, nu e asa cum cred eu. De ce spun asta? Am vorbit astazi cu C. si imi spunea planurile lui de a isi reamenaja casa. El sta la casa, nu la apartament, si initial voia sa se mute la Bucuresti, tot asa, sa isi faca o alta casa, dar cum economia este asta care este, si cum el inca nu a terminat nici macar facultatea s-a decis ca pentru un moment doar sa isi renoveze actuala casa. Nu are inca nimic concret in plan, nu s-a apucat de lucru. A spus ca vrea sa isi aseze intai ideile pe hartie, sa faca un total aproximativ si dupa sa se apuce de treaba efectiv. Nu are idei de schimbari foarte majore, vrea sa isi schimbe usa principala, usa de la garaj pentru ca nu i se mai deschide electric si vrea sa schimbe si tigla, vrea sa puna o tabla tip tigla suceava.

Singura “problema” pe care o mai are este ca nu gaseste un electrician bun sa ii repare usa de la garaj asa ca o sa fie nevoie sa faca o investie mai mare si acolo si sa o schimbe. Mi-a aratat si mie ce a gasit pana acum si sincer mi se pare chiar ok, atat calitativ cat si ca pret. De tigla o sa dea comanda prima, de pe  acoperisuri-traditionale.com, imediat cum se incalzeste putin afara ca sa poata sa o si puna. S-a gandit sa puna prima data tigla pentru ca este cea mai mare schimbare si este important sa o faca in timp util, cu vremea de afara nu se stie niciodata, chiar daca o sa treaca ninsorile, e posibil sa vina ploi si asa mai departe.

Sincer abia astept sa vad ce o sa ii iasa. A facut un prototip online si arata chiar interesant cu toate modificarile astea. Da, sunt modificari mici, dar aceste modificari mici sunt de efect si schimba complet infatisarea casei.

Ah, ce bine e

Stiu ca am zis in articolul de rezumat de an ca anul asta imi propun sa ma schimb, dar stiti ce am realizat? Ca am facut deja asta, bine, nu in acelasi sens, dar m-am schimbat. Adica sa fim seriosi, cand am scris ultimul articol in care ma luam de ceva? Unde e heitareala din mine? Culmea e ca a fost involuntar si chiar nu am idee cand am scris ultimul articol in care ma iau de ceva. Am remediat ieri, cu un articol semi, dar, nu e panica, remediem in continuare. Si cum remediem? Simplu. Cu clasicul subiect care ma nemultumeste pe mine cel mai tare: cainii din parcarea de acasa!

Da, am stat si eu 2 saptamani acasa in vacanta si am mai iesit si eu din casa, ca tot omul, si ziua si noaptea, de ce sa mint acum? Am iesit si noaptea, am venit acasa noaptea, am venit acasa dimineata. Si iar a trebuit sa merg pe varfuri, sa nu cumva sa scartaie zapada sub picioarele mele prea tare sa se trezeasca animalele salbatice care se numesc cainii din parcul 4, sa am grija sa nici nu alunec ca daca alunecam si cadeam nu mai era speranta, acum mancati coliva, nu mai citeati articole scrise de mine, eram in permanenta cu telefonul in mana ca sa pot sa il apelez pe tata in caz de ceva, stiu ca pana ar fi coborat el cainii deja ar fi fost pe mine, dar voiam sa am un pic de incredere ca daca se intampla ceva exista o sansa mica acolo ca la un moment dat sa dispara acei caini de pe mine.

Asta ma face sa imi amintesc ca prin vara era un status pe facebook cu ceva de genul ca animalele sunt ok si oamenii sunt tampiti si ca ar trebui sa se ia masuri asupra oamnilor. Am dat si eu un comentariu, m-a mancat si pe mine, stiu. Am intrebat cand o sa se ia masuri si asupra cainilor, nu doar a oamnilor. Am cautat postarea si se pare ca au fost sterse comentariile, dar ale mele au ramas in “Activity log” . Mi s-a raspuns ca “nu s-au luat suficiente masuri cand au fost trimise animalele nevinovate in adaposturi?” Normal ca m-a mancat iar, i-am zis ca in slobozia nu s-a intamplat asa ceva, ca eu sunam zilnic la hingheri si cainii din parcarea de la mine nu au disparut in prezent. Asta a fost, de aici s-a trans concluzia ca sunt o persoana ingrozitoare, mi s-a spus ca isi da seama ce inima pot sa am daca am sunat hingherii sa ia niste biete animale din mediul lor, ca animalele ataca doar cand sunt atacate si ca simt cand o persoana este rea. Ce om ingrozitor sunt, asa ca o concluzie. Ocolesc cate 3-4 scari, merg prin parcare cu frica, pref sa nu ies din casa decat sa ma bat cu ei, am atacuri de panica in momentul in care aud un caine ca latra si vine spre mine. Normal, ce persoana fara suflet, ce om ingrozitor poate fi zdwub, suna la hingheri sa ia niste biete animale care nu vor decat sa se joace cu tine molfoindu-ti carnea de pe picioare. Sincer? Nu stiu cum de ma mai suport nici eu, d-apoi altii.

De ce am zis de treaba asta abia acum? Pentru ca am fost acasa si pentru ca am avut din nou, inevitabil, intalniri cu ei. Si mi-am amintit ca tot eu sunt persoana aia teribila din ecuatia asta. Eu ii bat, eu ii alerg, eu ii agresezi, ei simt ca sunt o persoana fara suflet. Incep sa ma gandesc sa ii las sa se hraneasca cu carnea mea, si asa saracii nu au ce manca, dar sa nu ii ducem in adaposturi unde sunt hraniti, sa ii lasam pe strada sa manance din gunoaie si din oameni.

Multumesc ca unde stau acum nu sunt caini, sunt defapt 1-2 in campusul politehnicii, dar sunt atat de comozi incat in momentul in care treci pe langa ei nici macar nu ridica privirea sa se uite la tine, in concluzie sunt pasnici, si in plus acolo este mereu un flux foarte mare de persoane, este un dute-vino permanent aglomerat, deci... multumesc ca nu am si aici parte de astfel de animale simpatice si dornice de joaca cu tibia mea dupa ce imi mananca muschii gambei. 

Dilema?

Am o dilema, si una inca foarte mare. Nu inteleg deloc, dar absolut deloc, in mintea mea expresia asta nu poate capata sens: “sa traiesti cu numele”. Serios, acum, poate sa imi explice si mie cineva logica acestei expresii? Inteleg, e ziua cuiva de nume, asta o pricepe oricine, dar cum vine treaba asta sa traiesti cu numele? Traiesti cu el ca ti l-au pus la nastere parintii si il suporti, nu te duci sa il ca sa nu ii superi indirect, chiar daca ai un pomelnic in loc de nume. Sau se refera sa te muti, sa iti iei angajamente si sa traiesti cu el, sa stai cu el, sa mananci cu el, sa dormi cu el etc etc.

Oricum, eu o sa spun simplu si sec(pentru ca nu o sa spun sa traiasca nimeni cu numele) La multi ani tuturor ce poarta numele de Ioan, Ioana, Ion, Ionut, Oana si alte derivate.

Eu sunt pe antibiotice, dar va servesc pe voi cu sampanie. 

Punct si de la capat.

31 decembrie 2014, am ajuns si in ziua asta, cam repede as spune eu, dar poate mi s-a parut doar mie. La fel ca in ultimii doi ani si astazi o sa fac un rezumat al anului 2014, chiar daca nu prea a fost un an foarte activ din partea mea. Inca de la inceputul anului m-am resemnat ca ar fi inutil sa imi propun inca o data sa uit pe cineva, ghiciti ce? Anul asta chiar s-a intamplat, asa, fara sa imi propun, si chiar ma bucur. Dar chiar daca am uitat aceasta persoana, tot m-am simtit bine de 14 februarie, cand A. m-a dus la  “dracu sa ne ia”.

V-am batut destul de mult la cap cu simularile si cu bacul, dar a trecut si asta. Nu mai caut articolul sa pun link catre el, dar daca cineva este din nou curios, am avut 8,30 in bac: 7,20 romana, 9,80 mate si 7,90 fizica . A urmat admiterea. Despre asta nu prea v-am povestit, nu? Nu, nu am facut-o. Si asta din cauza ca nu a fost exact cum am vrut eu sa fie, dar pot spune ca m-am consolat cu ideea, sunt ok. Oficial sunt student la politehnica, la energetica, mai am doua saptamani si intru in prima sesiune chiar. V-am povestit totusi care sunt pasii elementari pentru un student din provincie.  Ca student inca din prima zi de facultate m-am uitat ca vitelul la poarta noua cand am vazut orarul pe site pentru ca nu stiam sa il citesc. Tot din seria “sunt student la bucuresti” mi-am gasit si primul pachet cu mancare. V-am spus si adevarul despre facultate, da, partea asta nu prea o spune nimeni cand povesteste. Si au tot urmat povestioare despre ce si cum am mai facut eu prin bucuresti, ca proaspat student.

Dupa cum am spus, a fost un an destul de inactiv din partea mea si acum cand ma uit in urma chiar imi pare rau. Imi pare rau ca nu am avut suficient de multa tarie sa va povestesc despre moartea catelusului meu, cu care inca nu m-am impacat si cu care probabil nu o sa ma impac niciodata, sunt si voi ramane mereu in aceasta faza de negare, ca nu v-am povestit despre esecul meu de la admitere, ca nu v-am povestit multe momente care m-au facut sa rad si tot asa.

Anul trecut am facut si o lista...cu ce imi propoun pentru 2014. Am luat bacul, am intrat si la facultate, la buget, nu la facultatea la care mi-am propus, dar e pe aproape, am prins si loc la camin, mi-am implinit si “fantezia” aia dubioasa a mea, ma simt foarte bine in Bucuresti si mi-am facut si prieteni noi, am picat extrem de bine in camera, ma inteleg foarte bine cu fetele din camera si ma inteleg bine si cu fetele de pe modul, de sesiune ramane de vazut daca o sa trec cu bine, cum am spus, in 2 saptamani dau ochii cu ea, iar chestia cu videourile a picat. Per total am facut mai mult sau mai putin cam tot ce mi-am propus. In 2015 sper sa:

- ajung acolo unde in 2014 nu am reusit

- sa trec cu bine peste primul an de facultate

- sa permit altor persoane sa intre in viata mea

- sa ma distrez

- sa ma schimb (in sensul de a nu mai fi acel cineva mereu acolo pentru persoanele care nu sunt niciodata acolo pentru mine)

- sa imi reiau serios activitatea pe blog

- sa lucrez mai mult

- sa plec la vara undeva fara destinatie

Buna dimineata

V-as spune ceva poetic si frumos, dar nu o sa fac asta. Da, sunt Grinch anul asta! Glumesc, normal ca nu sunt Grinch, imi place Craciunul, normal, mi-ar fi placut si mai tare daca era zapada afara, dar e ok, e Craciunul. Sau defapt, maine e Craciunul. Pana diseara nu stiu daca o sa mai trecpe aici si probabil nici maine nu o sa fiu foarte mult fimp pe aici, dar cred si sper ca o sa ajung macar pe facebook sa va mai arat si “cant” diverse lucrui specifice sarbatorii.

Pana atunci, sper ca ati fost cuminti pentru ca asa cum ne spune si Andra in noua ei melodie, care este defapt o adaptare in limba romana a piesei “Santa Claus is coming to town” , Mos Craciun vine in oras. Daca nu o sa va ocoleasca, si sigur nu o sa o faca, sper sa va bucurati cu adevarat de intentie, de gestul in sine de a oferii si sa nu puneti accentul pe materialitatea cadoului, ci pe ceea ce simbolizeaza cu adevarat el.

Craciun Fericit alaturi de familie, de cei dragi si sa va distrati, macar o zi pe an sa nu va concentrati pe nimic altceva, doar pe relaxare si pe sarbatoare in sine, toate grijile si toate problemele v-au ocupat suficient timp de-a lungul anului zi de zi, macar maine sa nu le bagati in seama. Craciun Fericit si inchei cu un colind: