Daca nu eu atunci cine?

Cine nu mai scrie la 2 tastaturi? Cine? Cine? EU!!!! Nu stiti la ce ma refer? Hai ca dau putin inapoi. Intr-un articol mai vechi, asta in care faceam o sinteza a bacului, am inceput prin a spune asta (da, o sa dau copy-paste sa nu ma injurati ca vreau sa va fac sa treceti pe la articolele mele mai vechi): “O  sa incep articolul asta cu o precizare: tastatura mea are o mica problmea si 3 taste merg cam nasol sau deloc. Adica daca vreau sa scriu litera “l” trebuie sa apas foarte tare pe tasta respectiva…daca vreau sa scriu “d” trebuie sa apas si pe “l” si pe “d”, iar tasta “f” a cedat complet si ma plimb cu “ctrl+v(paste)” dupa mine cand am nevoie de ea. O sa corectez articolul inainte de publicare, dar pentru orice eventualitate am vrut sa precizez treaba asta in caz ca o sa vedti ld sau dl in loc de “d” sau lipsa…”

Da, ma enervam prea tare facand treaba asta si am mai adaugat o tastatura la calculator…si cand voiam sa scriu un articol sau sa vorbesc cu cineva pe chat trebuia sa foloses tastatura aia care se auzea pana la parter(si eu stau la etajul doi) cand scriam ceva si pe cealalta, aia defecta, dar fara fir, o foloseam doar cand ma uitam la filme sau voiam sa caut chesti mici si scurte pe google/youtube.

Si acum revenim la afirmatia de la inceputul articolului: Cine nu mai scrie la 2 tastaturi? Cine? Cine?

EU!!!  Da, tastatura noua, laptop nou, materie prima noua pentru viitorul inginer din mine pentru ca da, sunt un viitor inginer. Stiu ca nu am apucat sa spun asta aici asa ca specific acum pentru cei care nu ma au la prieteni pe facebook: Oficial sunt student la Universitatea Politehnica din Bucuresti la Facultatea de Energetica la buget…deci sunt un viitor inginer…desigur, daca ne luam dupa imnul politehnicii, pe care il aveti mai jos putin, o sa fiu un inginer peste aproximativ 9 ani…pentru ca “primi 7 ani sunt grei pana treci in anul 3”, dar sper sa nu fie cazul si sa ma pot numi inginer peste 4 ani si peste 6 masterant si de ce nu peste 8 chiar doctor.  

Bacul prin ochii mei(4,5,6,7)

*O sa incep articolul asta cu o precizare: tastatura mea are o mica problmea si 3 taste merg cam nasol sau deloc. Adica daca vreau sa scriu litera “l” trebuie sa apas foarte tare pe tasta respectiva…daca vreau sa scriu “d” trebuie sa apas si pe “l” si pe “d”, iar tasta “f” a cedat complet si ma plimb cu “ctrl+v(paste)” dupa mine cand am nevoie de ea. O sa corectez articolul inainte de publicare, dar pentru orice eventualitate am vrut sa precizez treaba asta in caz ca o sa vedti ld sau dl in loc de “d” sau lipsa…

Stiu ca vorba ne-a fost, sau mi-a fost ca o sa fac cate un articol dupa fiecare proba de bac, dar in diverse si diverse motive nu am putut sa fac asta, asa ca articolul asta cuprinde: toate cele 3 probe + rezultatele. Da, o sa sintetizez.

Incepem cu romana. Trecem la partea cand au venit deja subiectele. Primul lucru pe care il fac dupa ce primesc foaie cu subiecte? O intorc si ma uit la subiectul al treilea…ala cu comentariul, vad Eminescu…m-am dat cu capul de banca la propriu. Cred ca am spus tot cu asta, nu? Nota? Cea mai mica dintre toate, si sincer nu ma asteptam sa fie atat de mica, chiar m-a surprins cand am vazut, dar nici contestatie nu am facut…7,2.

Sa continuam cu mate, le luam in ordine. La matematica dupa ce am primit subiectul primul lucru pe care l-am facut a fost sa ma uit la al 2-lea exercitiu de la subiectul 2. Voiam sa vad daca e polinom sau lege de compozie, am vazut polinom si m-am dus direct la subpunctul c) sa vad daca imi cer fix ce nu stiam, din fericire nu au facut asta. Stiu ca am vorbit in chineza pentru cei care nu au nici o treaba cu matematica, dar nu stiu cum sa explic treaba cu exercitiile astea. Stiu doar ca mi s-au parut exagerat de usoare si am gresit la o chestie fix de prosti, dar nu e problema…daca luam 10 batea la ochi, nu? Asa mai bine ma multumesc cu 9,80.

Terminam cu fizica…aici am avut niste emotii de… Cand am iesit din sala nu credeam ca trec bacul…nu credeam ca iau 5…mi s-a parut fix aiurea. Dar m-am linistit cand s-a afisat baremul si am vazut ca iau in jur de 7,9. Si fix atat am luat…nici mai mult, dar nici mai putin…fix 7,9.

cam asa am fost eu cu fizica

Si cam asta a fost cu bacul…acum sa vina admiterea…oh da, ca medie generala sa nu va chinuiti sa calculati este 8,3…se putea mult mai bine, dar asta e... e suficient de bine…plus ca sunt pe locul 286 din 1955 pe judet…si asta pentru ca e si alfabetic. Deci se putea mai rau, nu? 

Life in pictures 2.18

Penibil

Este destul de intalnita sintagma “cand eu eram mic/a” si apoi pe drept de cele mai multe ori…o sa o folosesc si eu azi in articol, dar mi se pare penibil cand vad pe facebook(nu mai stiu pagina pe care am vazut asta ca sa pot sa fac un print) o afirmatie de genul “s’a umplut facebook’ul de copii de 10 ani sau mai mici”…oke…sunt relativ de accord, dar doar relativ…insa ce mi se pare penibil este faptul ca aceasta afirmatie este facuta de cineva de 12 ani. Eu tind foarte mult sa cred ca generatiile de la ’96-‘97 pana in prezent sunt din ce in ce mai rau…poate din cauza ca mi se par foarte diferite…adica am momente in care merg cu prietenii pe strada si trec pe langa noi niste copilasi de la 10 ani sau hai poate 11 cu tigara in gura injurand si cu un comportament de … si cu telefoane foarte performante in mana. Si in momentul ala noi ne uitam unul la altu’ ca prostii si ne amintim ca noi la varsta aia stateam in fata blocului, da stateam in parcarea din fata blocului si ne jucam leapsa, tara tara vrem ostas, sotron, telefonul american sau telefonul fara fir si multe altele…si nu aveam telefoane performante…nu aveam deloc telefoane defapt…sau daca aveam erau aruncate prin casa nicidecum dupa noi…ca sa intram in casa nu ne sunau parintii ci ne strigau de pe geam…

Generatia mea, generatia ’95 consider ca este una de mijloc…si ma bucur foarte tare ca m’am nascut in perioada aia…pentru ca am prins si lucruri bune. Sau cel putin asa consider eu…ca e ciudat cand vad un copil de 9 ani cu ultimul smartphone aparut etalandusi’l intr’un local/bar/club cu tigara in mana…

Dar hai sa revenim si la afirmatia de la care am plecat…ma refer la cea spusa de cineva de 12 ani altora de 10 ani…PENIBIL…DA, mi se pare complet penibil…adica chiar absurd…inteleg…tuturor le place sa se dea mai mare decat este (uneori si eu ma comport ca si cand as fi mai mare de 18 ani…) dar sa’i spui cuiva care este doar cu 2 ani mai mic ca este penibil ca are facebook…apoi scuza’ma dar tu ce dracu mai esti? Am spus ca sunt relativ de accord cu afirmatia facuta…da, sunt partial de accord…pentru ca la fel…mi se pare ciudat, dar nu am nimic cu astfel de persoane…in schimb pe cele de care am pomenit mai sus ...ei bine o sa ma leg de vorba asta “daca era al/a meu/mea”…aidi mini si di mini…in primul rand nu le luam astfel de telefoane…si daca ii prindeam prin baruri/cluburi band si fumand…ai di mama mea…pedesiti 5 ani pe putin…si nu orice pedeapsa (am o minte diabolica in astfel de situatii)…dar sa nu deviem…nu am nimic cu faptul ca sunt copii de 10 sau sub 10 ani pe facebook…adica sunt si bebelusi (conturi facute de parinti) si animale (conturi facute de stapani)…e ok…alegerea lor, problema lor…dar cand ii vad ca se baga ca musca in lapte si sunt exact tiparul cocalarilor internauti (adica aia care in spatele monitorului sunt spartani si gata sa te bage la 2m sub pamant folosindu’se doar de degetul mic, dar daca ii vezi live sunt exact ca niste catelusi inocenti) imi vine sa arunc monitorul pe geam…pe bune…adica cred ca este chiar absurd…ok, ai facebook…nu zice nimeni nimic…ai prietenii tai acolo cu care glumesti, te injuri, te……. ce vrei tu, dar nu te baga in seama cu toata lumea ca sa injuri si sa pari tu mare Spartan si apoi sa mai si argumentezi “si daca am 12 ani ce? sunt destul de mare nu crezi? te bag cu un singur deget”. Trebuie sa multumesc totusi ca eu nu am avut parte de astfel de persoane…nu de alta dar cred ca daca aveam parte de asa ceva aflam cine e persoana din spatele monitorului si ma duceam sa’i bag tastura pe gat. Sunt o persoana ciudata ce sa fac? Asta e…

Happy Weekend - editia 1

In sfarsit am si eu putin loc la calculator…Toata ziua stai pe net!!!!

 

E deja sambata? Stai sa fug repede la Elly ca e prima editie de Happy Weekend din 2013 si nu pot sa o ratez… Imi spune poveste adevarate…sa’ti spun si eu o poveste

Eram eu, uitandu’ma la televizor ca mereu calculatorul este ocupat

m'ai vazut, da?

Si totusi sunt cam multe

Ce e mult e mult, nu? Si cand e prea mult trebuie sa mai taiem din ele(vorba unui “mare” om celebru), corect?

De cand mi’am facut blogul…bine, nu imediat, dar a fost o trecere rapida....am renuntat la prescurtari. Nu le mai folosesc nici pe mess, nici in mesaje, nici deloc…scriu cuvantul intreg si sincer cred ca e mai ok asa…adica inainte scriam atat de multe prescurtari incat daca citeam un mesaj dupa 2-3 saptamani trebuia sa ma gandesc putin in unele situatii ce am vrut sa spun exact pentru ca puteau fi multe cuvinte care sa se potriveasca prescurtarii respective(nu erau multe situatiile de genul, dar cand scriam un mesaj de 10 pagini(adica 10 mesaje in unul sigur) incercam sa scriu cat mai multe si cat mai repede si nu vreti sa stiti ce “codate” erau unele mesaje de genul)…si scriu oricum relativ destul de repede…de ce sa ma mai complic cu prescurtari cand e mult mai ok asa? Am vrut sa incerc si cu diacritice, dar aici e mai greu si procesul cu siguranta ar dura mult prea mult…pentru ca nu am tastatura in romana (ma refer la design) ca sa ma ajute simbolurile si ma pierd in momentul in care vreau sa adaug semne de ortografie premcum , . ? : ; ) .  Si asta imi ingreuneaza si formarea emoticoanelor…si asa am ajuns si la subiectul central: emoticoanele! Folosesc prea multe emoticoane…si am avut o perioada in care am incercat (perioada e mult spus…a fost o singura zi) sa mai reduc din ele si multe persoane ma tot intrebau ce am patit crezand ca am o problema, o suparare de nu mai folosesc atat de multe simboluri.

De ce folosesc eu atatea emoticoane? Simplu…asa m’am invatat…si mi se pare ca asa pot sa “arat” persoanei respective starea mea…pot sa o fac sa inteleaga ironia unei situatii (si situatiile astea sunt dese) …adica de exemplu daca primesc o intrebare cam asa “vrei sa mergem in locul x? ” si eu o sa raspund ceva de genul “clar! Ma duc sa ma imbrac. Cand mergem?”  nu toata lumea o sa’si dea seama ca este un raspuns ironic…unii o sa o ia ca si cum chiar as vrea sa merg si o sa imi spuna ora, loc de intalnire si asa mai departe…ei bine eu nu vreau asta…asa ca raspunsul meu real seamana mai mult cu “clar:)) deja m’am imbracat:))...cand ne intalnim?:>” si zic eu ca asa isi da mai repede lumea seama de caracterul complet ironic, nu? Dar totusi sunt prea multe emoticoane!!! Trebuie sa le mai triez…si trebuie sa invat cum sa fac asta astfel incat sa nu mai exagerez cu ele, dar totusi sa le mai folosesc din cand in cand si cel mai important persoana cu care vorbesc sa inteleaga la ce m’am referit, sa inteleaga ironia, aluzia, seriozitatea si asa mai departe.

Ooohhh, dar clar a nu se intlege ca folosesc emoticoane gen cel despre care am vorbit in articolul anterior, NU!!!! Asta clar nu…le folosesc pe cele care exprima stari, emotii , cele de pe mess standard si nici alea toate, evident!

Si asta este prima mea “provocare” pe 2013: sa mai scap din emoticoane …sper sa si reusesc

Obisnuinta

Mie imi place sa stau pe invisible pe mess…sau mai bine spus imi placea…da, imi placea…si stateam aproape numai pe invisible…si lumea se invatase…daca aveau treaba cu mine intrau frumos pe mine si intrebau ceva de genul “esti?” si asta era tot…daca eram vorbeam daca nu asta e…cand intram ii cautam eu. Buuun…unde e problema, nu? Pay…in ultimul timp am inceput sa stau mai mult online…bine, numai online. A inceput cam prin toamna trecuta cand stateam si on si invisible…si dupa am inceput sa stau numai on. Initial stateam numai cand scriam ceva pe blog…faceam si eu putin reclama in lista de mess, dupa am inceput sa ma obisnuiesc sa stau on. Asa…tot n’am ajuns la problema…acum vine partea mai nasoala. Inca nu m’am obisnuit ca sunt online mereu…adica atunci cand eram pe invisible plecam cand voiam de la calculator fara sa zic nimanui nimic, nu trebuia sa schimb nimic, etc…acum daca plec si intre timp ma cauta cineva zice ca nu vreau sa vorbesc cu el/ea, nu? Si cum mie nu’mi place chestia aia cu idle (am dezactivat’o) m’am gandit sa’mi pun busy atunci cand plec, dar nu pun mereu. De ce? Pentru ca din obisnuinta de a fi pe invisible uit si plec pur si simplu.

Acum unii s’au obisnuit cu busy si stiu ca inseamna ca nu sunt acolo, dar cand uit sa’l pun iar se gandesc “frate, nu vrea sa vorbeasca cu mine”. Ceea ce este complet fals…doar ca …din obisnuinta de atata timp cat am stat aproape numai invisible uit si plec pur si simplu.

Bine, daca vorbesc cu cineva in momentul in care trebuie sa plec normal ca ii zic, dar asa stie doar persoana respectiva.

Incerc sa ma obisnuiesc sa pun busy de fiecare data cand plec  de la calculator , dar pana o sa reusesc mai am si scapari…asa ca cine are id’ul meu…daca ma cauta si nu raspund…n’am nimic cu nimeni doar nu sunt in fata tastaturii.