Ce inseamna fericirea?

Poate cineva, oricine, sa ofere o definitie exacta sau macar aproape exacta a termenului “fericire”? Sincer nu cred. De ce? Pentru ca fericirea inseamna altceva pentru fiecare individ. Fericirea pentru mine, de exemplu, este atunci cand am in jur persoanele dragi, fericirea pentru mine este atunci cand fac persoanele de langa mine sa zambeasca, sa rada, chiar si de mine, nu conteaza, ideea este ca se simt bine si zambesc sau chiar rad. Dar tot fericire este pentru mine cand stau acasa, in patul meu maare si confortabil si ma uit la un film bun sau citesc o carte buna. Cu cartile stiti deja ca eu nu m-am impacat prea bine de-a lungul timpului, dar in ultima vreme ma atrag multe titluri si am inceput sa citesc deja o parte din ele. Sunt pe deme diverse, nu un subiect anume si atat! Nu, sunt carti psihologice, sunt carti de aventura, sunt nuvele, sunt marturii, sunt domenii vaste.

Dar stiti deja ca eu sunt o lepra si nu ma duc prin oras sa caut cartile, pe unele le imprumut de la altii care stau prin zona si imi e usor si comod, si in plus pot sa vorbesc apoi cu ei despre cartile respective, dar cel mai des spun “traiasca acea librarie online” . Internetul imi ofera cate o doza de fericire zilnic pentru ca imi alimenteaza sedentarismul. Pot sa citesc cate carti online vreau, pot sa vad cate filme vreau, pot sa fac persoanele dragi sa zambeasca, normal, nu se compara ca atunci cand totul e “live”, dar totusi... imi ofera zilnic o portie de fericire. Aduce sala de cinema la mine in dormitor, aduce libraria la mine in dormitor, aduce toate magazinele la mine in dormitor. Dar chiar si asa, doza de fericire pe care o primesc cand sunt afara sau undeva cu cei dragi nu se compara cu cea oferita de internet pentru ca desi este foarte util si practic tot nu poate inlocui interactiunile directe, fizice. 

Prea multe pretentii?

In materie de filme se poate spune ca am pretentii, dar nu foarte mari, adica vreau sa fie comedie sau horror, nu imi plac cele strict de actiune, ma plictisesc majoritatea, daaar sunt si filme de actiune care mi-au placut pentru ca aveau inserat comedie, romance, dar cele fix doar cu impuscaturi si urmariri ma lasa rece. Si da, am zis la inceput de horror, aici am pretentiile mai mari. Daca e horror vreau neaparat sa fie un horror inspirat din realitate. De ce? Si A. m-a intrebat recent de ce doar inspirat din realitate si a adauga “vrei sa te sperii si mai tare, sa stii ca e real ce se intampla acolo?”. Intr-o oarecare masura, mai exact pe jumatate. Nu prea ma sperie filmele horror, nu ma intimideaza, sunt ok, dar da, vreau sa stiu ca e real ce se intampla acolo. Fiecare cu pasiunile lui ciudate, nu? Asta e a mea. Dar ideea este ca eu oricum am dubii, imi vine greu sa cred ca exista macar o sansa la un miliard sa se intample asa ceva, dar d-asta ma uit la filmele horror inspirtate din realitate pentru ca daca mie imi vine greu sa le cred pe astea, pe alea regizate le privesc ca pe comedie...

Si acum cand scriu articolul asta imi amintesc ca nu am mai vazut de mult un astfel de film, desi spun de cateva seri ca ma uit la unul...la noapte cred ca o sa vad unul. Da, la noapte, ziua nu are absolut nici un farmec sa te uiti la un horror...sau defapt si asta este tot un pitic de pe creierasul meu...horror inspirat din realitate, noaptea, daca ploua afara si mai bine...sau o comedie buna, la care sa rad mult sau o comedie romantica...si ultimele ma pasioneaza si am vazut foarte multe, dar acum deja mi se par prea previzibile...dupa jumatate de ora de film deja pot sa imi dau seama cum se termina...

Make it real

            Degeaba stai cu nasul in carti toata ziua, degeaba urmaresti n’spe mii de documentare, degeaba stii totul teoretic, daca la practica esti 0. Cea mai importanta lectie pe care o inveti din teorie? Ca lectiile de viata adevarate nu le gasesti in carti. Da, o sa-mi sariti in cap si o sa-mi spuneti ca ba da, ca inveti din greselile si din experienta altora. Nu sunt de acord cu asta, sau nu in totalitate. Eu cand fac o greseala nu o fac de doua ori, o fac de n’spe mii de ori, dar si cand spun stop, e stop, pentru ca imi impun sa invat din greseala aia pe care am tot repetat-o la infinit si imi impun anumite chestii, si e ca dracu, zau ca e! Dar in acelasi timp e si eficient, in schimb pot sa citesc de un miliard de ori o carte si tot nu o sa invat din greselile personajelor.

            Experientele pozitive? Ramane ceva de invatat cu adevarat din ele? Experientele pozitive raman niste amintiri placute, practic sunt mai mult niste lectii deja invatate, ai trait momentul respectiv, ai reusit, ai invatat ceva pe loc si ti-ai creat o amintire frumoasa. Dar nu cred ca mai ramane ceva de invatat. Daaar la fel…asta e in practica, in teorie e aberant sa consideri ca ti-ai aprofundat lectii sau conturat idealuri. Citesti zeci de carti, urmareste n’spe mii de filme siropoase…si apoi afirmi “am invatat ceva important astazi” . Ce? Ce ai putut invata din randurile citite sau din secventele vizionate? Nu, nu ai invatat nimic, in realitate doar ai constatat niste fapte, de invatat inveti atunci cand traiesti pe pielea ta anumite momente, anumite stari, anumite trairi.

Sa nu ma intelegeti gresit, nu am nimic impotriva cititului si a urmaritului de filme/seriale, sunt chiar pro ambele, sau toate 3 daca pui filmele si serialele separat, le  practic pe toate 3, da, stiu, nici mie nu mi-a venit sa cred ca citesc, dar aparent am inceput sa o fac, si e placut si relaxant, dar nu inseamna ca imi construiesc idealuri si prototipuri de pe urma a ceea ce citesc sau urmaresc. Nu, dar cu toate astea nu inseamna ca nu fac niste calatorii geniale. Da, ma transpun in pielea personajelor despre care citesc (nu chiar toate, A. si C. daca cititi asta sa stiti ca in cartile alea nu m-am transpus deloc, am urmarit totul de pe margine!!! ) si pentru alea 1-2 ore cat dureaza un film, sau 40 de minute episodul, sau 1-2 ore cat citesc, sunt in alta lume, si imi dau seama de anumite lucruri, le indosariez in minte, dar tot in practica le invat, cand ma lovesc de ele in realitate imi amintesc si abia atunci le inteleg cu adevarat sensul.

            Asa ca nu mai asteptati sa gasiti in carti rezolvari la problemele pe care le intampinati in viata de zi cu zi, nu mai asteptati ca scoala/facultatea/invatamantul in general sa vina cu solutii, nu mai asteptati sa invatati lectii de viata din carti si/sau filme…traiti, incercati, riscati! Cea mai eficienta metoda, nu, nu e simpla, nu e mereu usoare si nici placuta, dar ramane cea mai eficienta. Viata ta? Visele tale? Make it real! 

Pur si simplu ador asta

            Stiu ca o sa ma contrazic acum pentru ca stiu ca mi-am exprimat in nenumarate randuri disconfortul pe care mi-l creaza primavara/toamna, in special prin ploaia, dar cand afara ploua si eu stau in casa, beau o cana de cafea caldea si lenevesc pe net sau urmarind filme/serioale, pe bune ca nu ma deranjeaza deloc, ba chiar imi place pentru ca se contureaza asa o oarecare atmosfera propice lenevelii continue. Si fix asta am in plan, un weekend luuung plin de leneaveala. Da, ieri am stat aproape toata ziua in pat in haine extra mega confortabile, nu, nu pijamale pentru ca nu folosesc deloc, dar similare, urmarind filme si asta o sa fac si dupa-amiaza asta pentru ca afara este o vreme fix de lenevit sau de facut copii, ambele implica patul, deci...e bine.      

Vise ciudate

Gata cu bucuria, gata cu petrecerea, nu m-am lasat de blog si nici nu ma las, am avut doar o saptamana mai grea si mai incarcata, zilele astea o sa incerc sa recuperez tot ce am pierdut pe blogurile voastre si o sa incerc sa-mi revin si eu cu activitatea pe blogul meu…adica sa mai postez si eu. Si nu, articolul nu are nici o legatura cu treaba asta, asta a fost doar asa ca o introducere.

Subiectul despre care vreau sa va povestesc eu se regaseste si in titlu…”vise ciudate”…si acum urmeaza reactiile gen “ce biiiip vrea sa spuna cu asta?” . Vreau sa spun ca in unele seri am niste vise extrem de ciudate…si nu ma refer neaparat la ideea visului…alea sunt mereu cam ciudate. Ma refer la faptul ca visez foarte realist uneori. Adica visez si parca simt atingerea sau lovitura sau vantul sau orice. Si si mai ciudate sunt unele dimineti dupa astfel de vise. De ce? Pentru ca si deoarece…sa dau un exemplu mai bine. Sa zicem ca am visat ca era un jaf, eu in vise sunt si mai si ca in realitate si sar in sus, incerc sa evadez si d-astea…si sarim peste niste episoade si ajungem la partea in care primesc un glont in coaste. Nu ma trezesc din vis, nu mor in vis, visul ori isi schimba brusc firul ori gasesc eu o cale miraculoasa cum numai in vise se poate intampla, logic, si rezolv totul si raman si in viata. Partea ciudata este dimineata cand ma trezesc cu vantai exact in locul din vis…in exemplul asta dimineata ma trezesc cu o vataie in zona coastelor fix in zona in care in vis am incasat un glont, pe aceiasi parte, in exact acelasi loc. Si nu am idee cum. Da, mi s-a mai zis cand am deschis subiectul asta cu diverse persoane ca ma uit la prea multe filme de actiune…total fals…ma uit aproape numai la romance, comedie si ocazional horror. Altii imi spun ca ma lovesc in somn…si uneori e credibil adica ma trezesc cu vanatai pe picioare sau maini sau parti din astea mai usor de lovit in somn, dar coastele? Sau pe lateral, undeva tot in zona coastelor, dar mai sus. Si nu inteleg in ce m-as putea lovi, daca m-as lovi. Ca am doar o noptiera langa pat, care e in dreptul capului…si e destul de mica.

Visul asta pe care l-am dat ca exemplu l-am avut acum cateva zile…si a fost culmea si din ala in care parca simteam. Adica inaite sa ajung in zona care urma sa fie jefuita am mers pe afara unde era foarte frig si imi inghetasera urechile si nasul si simteam cum vantul ma da pe spate.

Stiu, am niste vise tare ciudate intr-o maniera clar ciudata, dar n-am ce le face…unele sunt chiar placute ca snt realiste. Adica am si unele vise in care apare…cine nu trebuie…si e plcut cand pot simti atingerea, parca, e placut asa realist…dar tot e ciudat, si plus ca asta a fost doar o data…in fine, raman la ideea ca e ciudat si tot nu inteleg cum de ma trezesc asa dupa anumite vise…

Happy weekend- editia 42

Pentru editia 42 de Happy Weekend o sa va impartasesc si voua 37 de lucruri pe care le’am invatat din filme:

1. Toate telefoanele cu numar din SUA  incep cu 555.

2. Indiferent de cat de tare a avut de suferit o nava spatiala, campul gravitational interior nu este defectat niciodata.

3. Toata lumea vorbeste in engleza, indiferent de locul lor de nastere. Chiar si extraterestrii, chiar daca nu au fost niciodata pe Pamant si nu au auzit niciodata de planeta noastra si evident, de locuitorii acesteia.

4. Cand inchizi lumina inainte de culcare, in camera ta se va vedea totul clar, numai ca in tonuri albastrii.

5. CD-urile se potrivesc la toate calculatoarele, indiferent de sistemul de operare al acestora.

6. Stirile de televiziune, de regula, transmit o editie, care te implica personal, exact in momentul in care pornesti televizorul.

7. Indiferent de cat de neclara este fotografia, ea poate fi marita si pot fi observate pana si cele mai mici detalii.

Si zici ca am facut eu asta?

Desi intru zilnic pe facebook din diverse motive…bine, din plictiseala…niciodata nu intru pe profilul meu. Acum cateva zile din cauza plictiselii care atinsese niste cote foarte inalte mi’a venit in minte “cand imi da cineva add(si eu accept sau invers ii dau eu cererea) se uita pe profil, la poze, etc…oare ce vede la mine pe profil?” si ma uit si mai uit…ce vad? O poza pusa saptamana trecuta pe perete, postari de pe blog, niste poze, nimic interesant…ajung sa vad ca am apreciat 500 de pagini? Ies si intru iar…am dar like la 500 de pagini…ma repet o data faza…acelasi lucru…am dat like la 500 de pagini…deci nu e eroare…CE DRACU AM FACUT MAAAA? Cand am dat eu like la 500 de pagini? Intru sa vad paginile astea…filme, filme, filme, pagini de divertisment, pagini de bloguri, filme, filme,muzica, muzica, filme, filme, pagini ale prietenilor, filme, filme, comerciale, filme, filme…stop…comerciale? Cand draci baltati am intrat eu pe paginile astea? Am zis comerciale ca sa nu scriu acum zecile, depasesc suta de pagini pe care n’am intrat niciodata, dar pe care le’am apreciat. Stiu ca odata circula un virus, dar in perioada aia eu n’am avut treaba…si dupa s’a dus agitatia, am presupus ca s’a rezolvat, dar uite ca totusi ma trezesc ca apreciez atat de multe pagini fara sa intru nici macar o data pe ele. Adica normal , eu am al n’spele simt si stiu cand o pagina e buna fara sa intru pe ea, doar din titlu…sau defapt nu…nici macar din titlu ca nici pe ala nu l’am mai citit vreodata la multe dintre paginile alea care sustin ca imi plac.

Se pare ca din cand in cand e bine sa’mi mai parcurg si prorpia pagina de facebook pentru ca si aici aflu lucruri care nici macar eu nu stiam ca’mi plac, nu? Eh, am facut o triere frumooooaaaasa si am ramas la filme, muzica si pagini de divertisment . Da, imi place sa vad poze funny si sa citesc bancuri…eu asta fac pe facebook. Intru pe pagini cu poze funny si grupuri de bancuri nu stau sa vad ala cu cine mai e, ala ce poze isi mai pune si d’astea…da, ma mai uit si la asta, dar dupa ce ma uit la pozele funny, dar NU, nu intru pe profilul cuiva sa ma uit la poze…ma uit la ce’mi apare la noutati…daca iti apare poza acolo si imi place dau chiar si like. Si acolo chiar dau eu like’ul…inca n’am vazut sa dea facebook’ul like singur la poze…sau ba da, cand dau telefonul cu contul meu de facebook logat…atunci se intampla sa apreciez pozele persoanei careia i’am dat telefonul fara sa stiu, dar acolo e ok nu ma deranjeaza pentru ca evident cunosc persoana ca doar nu dau telefonu’ la tot poporu, nu? 

6 in 1

Aici o sa fie mai multe lepse, pentru ca am cam ramas in urma…sper sa nu se supere nimeni pe mine pentru ca am intarziat

Incep cu 2 lepse sociale de la Aura

I. LEAPSA FACEBOOK

1. Exita un profil (sau mai multe) care te caracterizeaza?

Da, cred ca ma incadrez la “Pragmaticul”

2. Ce alte tipologii de utilizatori Facebook crezi ca mai exista?

Crede ca mai sunt destul de multe categorii…o sa spun si eu doar cateva pentru ca nu imi vin in minte acum pe moment toate. Pay ar fi cei foarte plini de ei, care isi apreciaza toate comentariile, fotografiile, statusurile, etc, ar mai fi si “atotstiitorii” care se baga in seama cu toata lumea si apparent au raspunsuri pentru orice, mai sunt si glumetii, cei care isi fac profilul stric cu scopul de a rade de altii in mediul online(da, doar online pentru ca majoritatea in viata de zii cu zi sunt tocilari, lipsiti de curajul de a deschide gura in fata oricum), si mai sunt destul de multe categorii

3. Cati prieteni FB aveti?

Am 239…nu foarte multi, dar sunt persoane pe care le cunosc cat de putin

4. Din cate grupuri Facebook faci parte? Poti sa le enumeri?

Din 5 grupuri: “LinkExchange pentru bloggeri”, “Cercul BlogurilorJ!”, “Grupul bloggerilor din Romania”, “Bancuri”, “Slobozia-IL.”

5. Ai vreun grup creat/administrat de tine pe FB?

 Nu am, pentru ca nu m’a pasionat atat de tare facebook’ul

II. Leapsa BLOG-ROLL

1. Cat de des cititi blogurile din blog-roll?

Zilnic, nu am un blog-roll foarte mare asa ca pot sa le citesc zilnic pe toate…pe unele chiar de cateva ori pe zi

2. Pe cati dintre bloggerii din blog-roll i-ati cunoscut si in offline?

In offline doar pe 2…pe care ii cunosteam dinainte sincer…in rest…am mai socializat cu cativa pe mess, facebook

3. Care este criteriul dupa care va ghidati cand treceti un blog in blog-roll?

Nu am niste criterii standard dupa care ma ghidez…adica daca cineva ma intreaba de un schimb de link’uri nu stau acum sa analizez fiecare virgula lipsa de pe blogul respective, nu ma apuc sa’i caut pozitii in Zelist sau pagerank, alexarank si etc. Intru pe blogul respectiv, citesc cateva articole si daca imi place cum scrie sau ce subiecte abordeaza accept schimbul (sau il propun eu).

4. Este bine sa tii in blog-roll un blogger care nu mai scrie de mult timp pe blog?

Nu stiu cat este de bine sau de rau, eu sincer am in blog-roll si 2-3 bloguri care nu au mai scris de mult, persoane care scriu rar, dar nu am in gand sa le sterg curand…probabil au si ei problemele lor si nu pot sa acorde suficient timp blogului

5. Cat de des ar trebui sa scrie un blogger ca sa fie considerat un blogger bun pentru blog-roll-ul tau?

Fiecare scrie cat ii permite timpul si/sau imaginatia nu? Nu am un criteriu fix in aceasta privinta, dar cred ca ar fi de preferat in fiecare zi un articol cat de mic sau la 2 zile.

Leapsa cu lacrimi

Am primit aceasta leapsa de la Denisa si de la Alyz…ms frumos:*>:d<

Se pare ca trebuie sa spun cateva filme care m’au impresionat pana la lacrimi…ei bine nu prea plang la filme, dar o sa zic filmele care m’au impresionat foarte tare si eram aproape de lacrimi

Hachiko, a dog story

Filmul asta pot sa va spun sincer ca daca mai dura jumatate de ora reusea sa’mi desprinda o lacrima. M’a impresionat foarte tare povestea si il recomand celor pasionati de drama...mai ales ca este inspirat dupa o poveste reala

Beastly

Nu m’a adus in pragul lacrimilor, dar m’a impresionat foarte tare povestea. Daca sunteti fani romance va recomand acest film si pe urmatoarele

If only, Sweet November, A walk to remember(si lista aici poate continuat cu multe)

Aceste filme sunt foarte impresioante…If only…sacrificiul facut m’a impresionat foarte tare…Sweet November..este mai trist…in sensul ca nu are un final fericit, dar si la el m’a captivat povestea foarte tare…A walk to remember cred ca este unul dintre clasice, dar daca este cineva care nu l’a vazut ii recomand sa intre pe un site de filme online sau pe un site de unde sa’l descarce si sa’l vada…si aceasta poveste de dragoste m’a impresionat

Toate aceste filme plus muuuulte altele(ma uit la destul de multe filme) le recomandar celor care vor sa fie intristati, dar in acelasi timp impresionati…eu consider ca aceste filme chiar merita vazute…

Dau leapsa mai departe catre toti cei care doresc sa o preia