Iar ies din decor

Recent cineva mi-a spus ca ar trebui sa incep sa scriu despre chestii mondene daca vreau sa am mai multi cititori, reactia mea de-a lungul conversatiei a socat acea persoana si nu stiu daca am reactionat eu prea dubios sau nu, asa ca am ales sa povestesc aici situatia si poate ma lamureste pe mine cineva, ca na, stiu si eu ca in general am o gandire foarte dubioasa, dar de data asta sunt in dubii, adica as oferii acelasi raspuns oricand, desi nu neg, nu tin minte foarte bine, poate am mai scris, dar daca am facut asta sigur am facut ironzand, dar din nou, chiar nu imi amintesc si nu o sa iau la rand acum toate postarile sa vad. Revenind la ideea de la care am plecat. Raspunsul meu a fost ceva de genul asta: Da, daca as scrie despre scandalurile din lumea mondena, despre cine a mai inselat pe cine si cu cine, cine ce masina/casa/bunuri si-a mai luat pe banii altuia etc etc etc, probabil, defapt mai mult ca sigur as avea mai multi cititori, dar, DAR, nu ar fi genul de cititori pe care ii urmaresc eu. In primul rand sunt foarte multe emisiuni si pagini care discuta despre toate treburile astea, in al doilea rand acei cititori nu vor revenii prea curand pe blogul meu, iar pe mine nu ma intereseaza asta, numarul este cu mult mai putin important decat este calitatea. Nu neg, as vrea mai multi cititori, dar, sincer acum, cine nu ar vrea? Dar nu asa, nu sunt genul de persoana care sa faca orice pentru vizitatori, sunt genul de persoana, de blogger, care scrie subiectiv si cauta sa isi faca prieteni, sa empatizeze si relationeze cu cat mai multi dintre cititori.

Ceva de genul am raspuns, desigur, nu a fost un monolog si nu am folosit exact exact aceleasi cuvinte, dar in marea ideea asta a fost. Iar la finalul discutiei, dupa cum am spus si la inceput, persoana a ramas putin cam socata si mi-a spus ca ma contrazic putin deoarece am afirmat ca vreua vizitatori, dar nu vreau sa abordez subiecte care i-ar atrage. Si mi-a mai spus ca ma contrazic si prin fapte: scriu si advertoriale. Da, fac asta, aici chiar nu pot nega, dar din nou raspunsul oferit de mine nu a fost cel asteptat de acea persoana, sincer nici nu stiu ce raspuns astepta defapt. Am raspuns ca da, scriu advertoriale pentru ca am nevoie de bani ca orice alta persoana, ca m-am angajat doar de o luna, pana acum singurii mei bani de buzunar proveneau din ce reuseam sa scot cu blogul si acele sume nu erau deloc foarte incurajatoare, dar de fiecare data cand am scris un advertorial nu am scris o poveste frumoasa doar pentru bani, am scris un articol ca oricare altul, am povestit ceva, am facut un articol subiectiv, personal, exact ca toate celelalte doar ca am inserat si 1-2 linkuri si de aceea articolele platite de pe blogul meu se diferentiaza de cele simple doar prin prezenta linkurilor, nu si a continutului. 

Si cam asta e in mare dilema mea. Iar am inceput sa filozofez prea mult si sa am o gandire mult prea dubioasa si diferita de a celorlalti? Daca da, sa stiu sa ma adaptez si eu, macar prin a-mi tine gandurile astea dubioase doar pentru mine. 

Si la 70 de ani

Oficial se presupune ca asta este ultima mea saptamana ca si copil …OFICIAL…si cu siguranta doar atat…doar oficial. Da, stiu ca am inceput de saptamana trecuta sa va spun despre asta, dar ar trebui sa va pregatiti pentru ca o sa mai urmeze…de ce? hai sa va las un fragment dintr’o discutie de pe mess

A. : stii ce-mi place mie la tine

Zdwub: ce anume?:”>

A. : de fiecare data de ziua ta

A. : esti mandra de anii pe care ii implinesti

A. : :)))

Zdwub: bineinteles:)))

Zdwub: sunt anii mei :)))

A. : :))

Persoane si persoane

Fiecare este diferit in felul lui…sunt tot felul de persoane, de tipuri, de caractere, etc etc…si interactionezi zilnic cu tot mai multe tipuri de persoane…cu unele te imprietenesti imediat, cu altele nu chiar atat de imediat, cu altele deloc.

Ei bine…eu sunt clar o persoana complet diferita de ceilalti…si fizic, si psihic si din toate punctele de vedere cel mai probabil, dar evident si eu interactionez cu tot felul de oameni si ajung sa ma imprietenesc( sau nu ) cu ei. Si vine momentul ala in care te plictisesti si te uiti in lista de mess, facebook, agenda telefonica si vrei sa vorbesti cu cineva…ei bine aici eu intampin 2 categorii: persoane cu care discutiile nu se mai termina…si persoane cu care nu pot trece de banalele “buna ce faci? Bine tu? Bine si eu” . Bine…intr’un final mai depasesti si partea asta, dar trebuie sa te straduiesti, dar sunt si situatii in care te blochezi acolo pur si simplu…ce e de facut intr’o astfel de situatie? Recent chiar am intampinat problema asta…vorbesc in paralele sau nu…unul dupa altu’ cu 2 persoane…si cu una vorbesc de ma doare mana(fie ca scriu, fie ca tin telefonul la ureche) si subiectele se deschid parca singure si discutia merge foarte lejer…si cu cealalta ma blochez dupa “buna ce faci?” …si mai incerci sa scoti ceva din raspuns, dar ce sa scoti dintr’un “bine?”.

Sunt persoane si persoane…asta sa fie explicatia…sau sunt eu de vina? Probabil mai intampina si altii problema asta…si tind sa cred ca nu e vina mea din moment ce cu multe alte persoane discutiile merg natural....asta este una din dilemele mele…oare are cineva o solutie pentru asa ceva? 

dictionar de terminologie feminina

” 5 minute ”

    - interval de timp intre una si trei ore folosit la aranjarea parului, pensarea sprancenelor, datul cu rimel, creionarea buzelor rujate, aranjatul in oglinda;

    -expresie folosita cu predilectie de ea, cand tu te grabesti la o intalnire cu ora fixa, pe care ai fost destul de tantalau sa o divulgi.

     ''RIMEL''

    - un fel de smoala pentru gene, care se aplica cu o ustensila tirbusonoidala, prin scarmanarea fiecarui fir de geana in parte; in caz de ploaie, smoala se prelinge pana intre dinti, facand mimica faciala a ei, mult mai interesanta decat in mod normal; daca este waterproof (rezistent la apa) nici atata bucurie nu ai.

     ''OGLINDA''

    - dispozitiv de belit ochii in el, care reflecta gingasia si frumusetea ei si daca nu o reflecta e vai si amar de curu ‘ tau, ca ii scoti par alb in cap cu stilul tau de magar, si o imbatranesti intr-un an cat altii-n zece; porcule!  

''LACRIMA''

    - unealta diabolica ce implica eliberarea de cantitati apreciabile de apa si sare prin orificiile oculare; debitul constant este asigurat de o punga apoasa, cu un volum intre 1 si 2 litri, amplasata in lobul frontal al craniului; unealta este folosita fara nici o discriminare, ca argument in orice discutie contradictorie sau rugaminte.

    “DISCUTIE''

    - bazait cu o cadenta de 10.000 de cuvinte pe ora, numai pe note acute, ce intervine dupa ce ti-ai cumparat o undita, placa video, faruri noi la masina sau orice altceva de care ea nu se foloseste;

     ” POSETUTA''

    - ditamai tolba de 5 kilograme pe care ea o poarta cu o lejeritate herculeana, de care nu ai crede-o in stare cand iti spune pisicoasa ” tati, nu ma ajuti cu painea asta, ca imi rupe mainile…”; in respectivul sac fara fund se gasesc o sumedenie de dispozitive de neinteles pentru noi dar deosebit de utile pentru ele (medicamente pentru toate bolile pamantului, oglinda de belit ochii in ea cand deschizi din intamplare sacul, gloss de buze, agenda goala, zece perechi de chei, inclusiv de la casa lu bunica care s-a daramat in 79′, fiecare cu doua brelocuri, multe pixe in caz ca odata si odata are chef de scris in agenda goala, portofeluri, telefonuri, crema de maini de zi si noapte, crema de picioare de zi si noapte, crema de corp de zi si noapte, o pereche de chiloti de schimb, doua sutiene pentru urgente, mini-trusa completa de machiaj, parfum, apa de toaleta si deodorant, servetele umede si uscate, colectia de pispirici primiti de la colegele de servici, o pisica mica si un clopotel argintiu ca sa aiba pisica mica cu ce se juca.