Happy Weekend- editia 35

A venit si primul weekend, pardon, primul Happy Weekend din toamna anului 2013, si as spune ca o melancolie profunda ma apasa pe suflet si imi rascoleste sentimente de mult apuse ce stau sub presune gata sa izbugneasa in orice moment al existentei mele pragmatice. Hai ca asta a fost cel tare banc din toata postarea asta...eu imbracand o postare in cuvinte pompoase inca din primele randuri. Hai sa fim seriosi acum si sa radem putin, nu? Nu, nu e toata postarea poetica, filozofica, ambigua, interpretabila, pompoasa ca la inceput.

Sa va spun o mica poveste pe care am auzit’o. Cica un grup de turisti maghiari au venit intr-o excursie in Romania, prin Muntii Carpati.

La un moment dat au auzit un urlet infricosator: UUUUU-UUUUUUUUUUUUUUUUUUUU!!!

Speriati si curiosi si’au intreaba ghidul despre ce este vorba. Ghidul le’a explicat, desigur:

- La noi in Romania exista un trib de femei foarte frumoase si salbatice care atunci cand le vine timpul de imperechere se aduna intr-o "pestera" si isi inalta strigatul hormonal in asteptarea masculilor.

Peste 2 zile cel mai titrat ziar din Ungaria scria cu litere de-o schioapa: "15 barbati unguri au murit calcati de tren intr-un tunel din Romania. Toti erau dezbracati."

Dubioasa cunoastere

Stiti povestile alea spuse “de batrani” sau “din batrani”?  Cand se aduna toti la o barfa si povestesc diverse lucruri “de pe vremea…”. Frumos sentiment…ei bine eu azi vreau sa spun o poveste, nu, nu e poveste defapt…e adevarata…se numeste “Dubioasa cunoaștere”.

Zilele trecute din vorba in vorba, in ora de chimie am ajuns sa facem glume de tocilari de genul: Te duci la magazine si ii ceri un luciu de buze cu aroma de butirat de etil sau de formiat de etil (substantele astea dau diverse arome de fructe) . Si de aici am ajuns la o discutie care pe mine m’a amuzat destul de tare. Povestea cineva cum a fost la magazine (undeva la tara) si a cerut o cola…mare lucru…nimic ciudat, nu? Dar interesant este raspunsul primit de la vanzatoare “Nu avem decat Coca-Cola…va dau asa?” ...apoi ce sa zic…e bine si Coca-Cola, dar parca Cola era mai bine daca avea, nu? Saraca persoana ce sa faca? S’a multumit cu ce avea. Dar in alta zi au ajuns’o poftele…si s’a dus sa’si cumpere niste piscoturi. Ajunge frumos la magazine si cere ce vrea, dar vanzatoarea nu are habar despre ce vorbeste, ea nu stie decat limba romana in ce limbi straine se trezeste sa’i vorbeasca ei? A. ii explica cat poate…adica ce explicatie ai putea da la intrebarea “ce sunt alea piscoturi?”. …alea care se pun in loc de blat la prajituri, ca niste biscuiti, ca niste eugenii fara crema si ce a mai putut sa’i treaca si ei prin minte si sa semene, la care vanzatoarea “cred ca am gasit, astea sunt?” si ii da niste eugenii. Acum eu sincer cred ca e bine…adica ma gandesc asa cu mintea mea inceata ca ar fi tare interesant un tiramisu facut cu eugenii…sau un diplomat(bine…asta merge si fara)…sau orice alta prajitura. Trebuie testat, nu?

Oh si mai sunt si tipele pudice care in momentul in care te duci si ceri tampoane (nu, nu cred ca e un cuvant care trebuie cenzurat) cu o voce in soapta te cheama dupa ea pentru ca nu le tine acolo, le are in alta parte ca sa nu vada toata lumea. Aici e cu dus si intors, nu? Adica hai sa zicem ca unele persoane sunt mai pudice, dar ca vanzator parca nu da bine…Ma intreb cum e cand se duc la ea baietii (sau defapt si fetele) sa cumpere prezervative (nu, nici asta nu cred ca trebuie cenzurat).

Nu stiu daca toate astea sunt de ras sau de plans…adica e amuzant cand auzi astfel de situatii…pe bune ca e…dar ma gandesc totusi si la femeia respectiva sau defapt la persoanele din situatiile de genul…parca e putin si trist, nu?  Dar noi ramanem la partea de amuzament nu intram atat in detalii…poveste inspirata de trairile persoanei A. in Crunti (un sat din judetul Ialomita)

Recomand(9)

Pentru weekendul asta am o drama, o povete de dragoste care impresioaneaza. Pe mine m'a impresionat foarte tare si cu siguranta si pe voi...povestea dintre 2 tineri indragostiti care trec prin multe are un final surprinzator si cu adevarat romantic. Si chiar daca este drama ...mie mi se pare ca totusi are un final fericit
Este vorba despre "The Notebook"

Aprecieri false

Nu imi plac si prefer sa nu primesc deloc aprecieri decat sa primesc aprecieri false! Nu le agreez deloc si nici persoanele care le spun nu prea imi sunt pe plac. Toata lumea incepe cu linguseli cand are nevoie de ceva, unii mai au putin si iti spun ca esti idolul lor… si toate ca la sfarsit sa urmeze “am nevoie de …”/ “ajuta’ma cu…” . Pay bine mah omule…de ce nu intrebi sau de ce nu zici direct? Crezi ca daca am de gand sa’ti raspund “nu” iar tu inainte sa ma intrebi imi bagi un set frumos si lung de laude si tot felul de linguseli o sa’mi schimb raspunsul? Sa te ajut…NU…poti sa ma lauzi sa’mi spui ca sunt zeu/idol/cea mai suprema fiinta…daca raspunsul meu e nu…apoi nu ramane.

Da…eu iau chestiile aste in gluma de cele mai multe ori…dar cand se exagereaza deja devine stresant…apreciez omul care stie sa zica ce vrea direct nu pe ocolite cu “pay sa vezi ca mi’a murit pisica, purcelu’, catelu’ si peste toate astea am ramas si fara hartie igienica la baie in timp ce stateam pe tron”…(vai, dar ce m’ai impresionat)…si dupa ce imi bagi o poveste din asta extreme de lacrimogena impresionanta incepi sa’mi lauzi tot ce iti amintesti despre mine “esti cea mai desteapta, isteata, draguta, frumoasa, impresionanta,etc, etc, etc persoana pe care o cunosc”…(clar nu stii multe persoane, dar mersi m’ai flatat plictisit) …si dupa toata introducerea asta scuuurta in care imi poveste despre tragedia vietii tale si imi insiri un pomelnic de complemente incepi ce vroiai tu sa’mi zici defapt “am nevoie sa ma ajuti si pe mine sa ….” . Pay bay omule…pana ajungi tu la partea asta cu “ am nevoie sa ma ajuti cu…” eu deja ori adorm ori te opresc si injur.

Cu ce dracu’ crezi tu ca ma incalzeste pe mine ca am aflat ca ti’a murit pisica, purcelu’ si catelu’ si ca ai ramas si fara hartie igienica pe tron? Cu nimic…nu’mi pasa de asemenea tampenii cand tu nu vrei decat sa’mi ceri ajutor pentru o chestier mai putin sau mai mult banala.

Imi faci complimente? Fa’mi …dar sa fie adevarate…daca incepi sa imi insiri un asemenea pomelnic de calitati si abilitati pe care nu le am nu’mi dovedesti decat ca esti tembel. Ma amuzi…da…dar daca nu te si opresti si deja o dai in fantasme imi stergi zambetul care se transforma din ras puternic in nervi…nervi ca esti tembel si nu stii sa te opresti…nervi ca esti idiot si nu stii nici macar ce sa spui ca sa para veridic.

Apreciez critica(pe aia constructiva, nu pe aia din invidie)…o astept…apreciez complimentele (pe ALEA REALE)…si detest din ce in ce mai mult lingusitorii care sunt prea redusi sa te intrebe direct sau sa’ti ceara ajutorul direct si intai au nevoie de o introducere pompoasa cu o ditai tragedia din viata lor inexplicabil de grea si de un pomelnic universal de calitati pe care ei le apreciaza la tine si complimente fara numar. 

Marius povesteste(cap XII)

Ma gandeam incontinuu la ce a zis Alex. Are sens si asa se explica multe, dar eu ce fac acum? Ce o sa se intample acum?

-Heeeey? Ma asculti sau esti plecat in lumea ta cu parasute?

Si ma loveste usor dupa care pune boticul ala simpatic. O strang mai tare la mine la piept dupa care ma uit putin in ochii ei si o sarut. Nu’mi vine sa cred cat de repede m’am atasat de ea…si acum cat de frica imi este sa nu o pierd, dar de ce sa o pierd? Cand se uita la mine vad in ochii ei ca si ea ma iubeste, cand o sarut simt atata pasiune, iar cand ma strange in brate simt ca nu ar vrea sa’i dau drumul niciodata.

-Bine, acum imi spui si mie la ce te gandesti? …si ma saruta usor dupa care se uita rugator in ochii mei.

-La cat de tare de iubesc si cat de fericit sunt ca sunt aici cu tine, la ce credeai?

-Sigur?

Imi place cand incepe sa se alinte, a invatat asta de la mine dar nu mai conteaza.

-Nu..glumeam si eu

-Ce’ti mai place sa ma tachinezi…(si ma impinge usor dupa care se cuibareste la loc in bratele mele)…ce te gandeai?

-Te iubesc

Ma saruta cum nu a mai facut’o niciodata dupa care imi sopteste usor la ureche “si eu te iubesc iubire”. E prima oara cand ma alinta..imi place.

Doar ei 2(cap XI)

“nu s’au batut stai chill…cand am iesit eu oricum aveau de gand sa intre…se intalnesc maine….da’ nu stiu unde” . Minunat…exact asta imi doream sa aud…mai bine imi spunea ca s’au imbrancit putin in seara asta decat sa’mi spuna ca o sa se intalneasca maine singuri. Dar tot nu inteleg ce vrea Alex? De ce vrea sa vorbeasca cu Marius? …Si Marius?...el de ce accepta?...si nu apuc eu sa’mi pun toate sutele de intrebari in minte ca ma suna…dar nu Marius…

-Ai ajuns bine acasa?

-Da…de ce, te intereseaza?

-Bineinteles

-Ce vrei de la Marius?

-S’a dus deja cu para? Nu vreau nimic…doar sa vorbim…stai linistita nu ti’l umplu de sange si vanatai

-Sau el pe tine…oricum…explica’mi si mie

-Nu e nevoie…e o treaba intre noi..hai ca mai vorbim voiam sa vad daca ai ajuns bine

Cadou(cap X)

Parfum imi parea foarte cunoscut…era parfumul lui…iar dupa chicotele care se auzeau…eram sigura ca este el…dar nu am spus nimic…vroiam sa’l fac sa creada ca inca sunt suparata…ca doar imi inchise’se telefonul in nas nu? Daca a vazut ca nu am de gand sa raspund s’a intors…fara sa’mi ia mainile de la ochi…si m’a sarutat.

-Surpriza?

Nu am zis nimic doar l’am impins usor pe piept si dupa m’am cuibarit acolo pentru un timp...iar el ma tine strans …imi placea…mi’a fost dor de el

-Sa inteleg ca a venit mos Craciun mai tarziu la mine?

Si atunci a scos un ursulet de plus…- Vrei sa spui acelasi mos Craciun care mi’a zis sa’ti aduc asta?

Ne’am asezat la masa…si am inceput sa vorbim despre tot felul de chestii…iar intre timp Cata mi’a “furat” ursuletul, i’a dat jos funda mare si rosie…si i’a prins’o in par lui Marius…era asa de simpatic incat nu m’am putut abtine si l’am luat in brate…iar toti ceilalti au inceput sa’i faca poze

-Cata mi’a furat ursuletul…nu vrei tu sa vi sa dormi cu mine la noapte?

Nu ma mai joc!(cap VIII)

-Te ascult ce s’a intamplat?

- Nimic important..dar cand vorbesc cu tine uit de restu’ si ma simt mai bine.

Cand am auzit asta mi’a aparut instant un zambet urias pe fata. Si iar ne’am luat cu vorba si iar s’a facut aproape dimineata.

Vorbeam zilnic prin mesaje, pe mess si la telefon. Ma atasasem foarte tare de el, cand nu vorbeam simteam ma simteam ciudat..simteam un nod in gat si un gol in stomac. Iar el stia asta si a vrut sa profite “asa repede ti s’a facut dor de mine? Am lasat telefonul la incarcat de dimineata:*” …”nu mi’a fost dor deloc de tine..nici nu am observant…de ce? Tie ti’a fost?” …nu reusesc sa’l mint niciodata..deci evident si de data asta si’a dat seama…”si te astepti sa te cred?..mie chiar nu mi’a fost.” Si am continuat discutia asta pana cand “bine…daca tot o ti pe a ta ca nici nu ai observat si nu ti’a fost dor deloc de mine…hai sa facem un mic joculet..sa vedem cine rezista mai mult fara sa vorbeasca cu celalalt”…”ok…dar crezi ca o sa rezisti sa nu vorbesti cu mine mai mult de 1h?”…”ma subestimezi..hai sa vedem”.

Suntem impreuna(cap VII)

Ma uit repede la telefon…”ce ai vorbit atat cu el?..aveam si eu treaba cu tine si tu ai telefonul lipit de ureche…” …il mai citesc o data…e de la Cata evident…si intr’un final ii raspund “ce s’a intamplat? Ti’am zis ca daca e important sa ma suni!!” …”iti povestesc maine..acum m’am bagat in pat sa ma culc..” . Minunat…s’a suparat pe mine…off..ce am facut oare?...sau mai bine zis…in ce a intrat iar?...astept sa imi povesteasca mai bine…si ma cuibaresc din nou sub pilota sa adorm. //Urla foamea’n noi si cu ea urlati si voi..// Asta e telefonul meu…il iau..opresc alarma…il arunc…si ma intorc pe partea cealalta. Invat dupa’amiza..dar imi pun cesul sa sune la 10 ca sa ma asigur ca ajung la scoala la timp. S’a facut deja 10 jumatate pana m’am dat eu jos din pat. Dupa ce mi’am facut rutina de dimineata…baie..mancare(alarma e foarte sugestiva..cand ma trezesc imi este foarte foame)..deschid calculatorul si intru pe mess ca tot omul….Imi suna telefonul…il caut, dar pana il gasesc deja se oprise din sunat..

A plecat..(cap VI)

Ma uit cateva secunde la telefon..dupa care ii inchid..nu vroiam sa’mi strice stare pe care abia mi’o crease Marius. Dar ma suna iar…de data asta ii raspund..dar pe un ton care sa’l faca sa inteleaga ca nu ma bucur deloc ca ma suna…in schimb el pare foarte bine dispus si cu chef de vorba desi a inceput cu clasicul “ce faci?” …i’am raspuns sec si direct cu “bine”…chiar daca nu l’am intrebat si eu ce face el a raspuns…si mi’a povestit ca doar ce a iesit afara si ca vrea sa treaca sa ne vedem putin

-Nu pot..vezi daca nu vrea Marian

-Ce treaba are Marian? Nu’s gay sti asta…eu vreau sa ies cu tine…poate imi dai si raspunsul ala

-Credeam ca l’ai dedus singur dupa ce am vorbit azi

-Iar pariu ala…Rox nu intelegi ca n’am facut nici’un pariu? Eu chiar te vreau inapoi..

El e(cap V)

Initial nu am vrut sa’i raspund asa ca am lasat telefonu’ sa sune…a inchis…dupa cateva minute primesc mesaj…tot de la el…”sunt Ionut…trebuie sa’ti spun ceva..cred ca o sa o consideri o informatie utila dupa ce o sa o auzi” …Ionut era o cunostinta(nu pot sa’l numesc chiar prieten), cu care nu mai vorbisem de foarte mult timp…Iesisem de cateva ori in oras si cu el, fiind prieten destul de bun cu Alex. Nu’i raspund la mesaj…probabil incerca sa puna “pile” pentru Alex. Dupa cateva minute ma suna iar…il las sa sune putine, dar intr’un final ii raspund

-Da..

-Buna, sunt Ionut ce faci?

-Pierd vremea…tu?

-Eu vreau sa iti spun ceva despre Alex

Cum credeam..incearca sa puna “o vorba buna” la rugamintea prietenului lui…nu stiu daca are nevoie dar ..:

-Ascult..ce e cu el?

-A facut un pariu

El sa fie?(cap IV)

Am ramas cateva minute fara sa reactionez..dupa care am plecat usor spre casa. Am ajuns sus mult mai confuza decat atunci cand am plecat. Am mers la mine in camera si am intrat pe mess cu speranta ca ceva sau cineva o sa’mi distraga atentia….pentru ca nu puteam sa ma gandesc la nimic altceva inafara de ce se intamplase...o multime de intrebari in invadau mintea…de unde stia Alex de Marius?...oare ne’a vazut cand ne’am sarutat?...chiar e gelos?...daca ar sti ca m’am sarutat cu Marius ar mai vrea sa ne impacam?....ar trebui sa ma impac cu el?...oare Marius ce ar zice daca ar auzi ca m’am impacat cu Alex?...sa’i acord o sansa lui Marius?...oh!! ce de intrebari idioate la care nu am raspuns…

Pe mess Cata ma baga in seama…si dupa clasicele “buna ce faci”…ma intreaba de Marius.

-Subiect mai bun in momentul asta nu cred ca gaseai..

-Ironie?

-E atat de evident?...am fost afara cu Alex mai devreme

-L’ai sunat pe Alex dupa ce te’ai combinat cu Marius?

-Nu m’am combinat cu Marius…si nu l’am sunat eu…el m’a cautat si chemat…vrea sa ne impacam

-Deci esti cu 2?

Nu mai inteleg(cap III)

Am ajuns sus…ma schimb si merg sa fac un dush…cand ies gasesc un mesaj..”ce faci? nu imi mai dai nici un semn de viata, m’ai uitat deja?..hai pe afara…te pup bleago:*:*:*” ..mesajul era de la Alex…l’am mai citit o data…imi era foarte greu sa cred ca este de la el…de cand ne’am despartit nu mai vorbisem deloc…probabil era vreo gluma sau ceva gen cum ii sta in caracter…asa ca ii raspund cu un mare nod in gat, ca nu cumva sa fac o greseala si el chiar sa vrea sa iesim in oras…”ai gresit numaru’?” …imi raspunde foarte repede ”normal ca nu…ce zici vi?”…wow…m’am uitat 5minute la cele 2 mesaje si inca nu realizam ca chiar sunt de la el…dar intr’un final ii raspund “sunt gata…in 10minute in parc?” …dupa ce imi zice ca e ok ma incalt din nou, ma imbrac…si ies in parc sa ma intalnesc cu el.

-Ai ajuns chiar mai repede decat ma asteptam, imi spune el cu un zambet larg pe fata in timp ce se apropia sa ma ia in brate.

Care dintre ei?(Capitolul II)

Suna telofunul…mesaj…”hai la o cafea” de la Cata. Ma uit la ceas : 11:15…ma ridic repede din pat si fug sa fac un dush, dupa care ma imbrac sa plec la scoala. In timp ce imi faceam ghiozdanul ii raspund si lui Cata “nu mi.a sunat ceasu’ azi…nu mai am timp si de cafea…sper sa ajung la scoala”….cand eram gata sa ies pe usa “hellloooo e 1 decembrie…nu se face scoala…”. Dupa ce am citit am aruncat ghiozdanul de pe umar si o injuratura discreta mi’a scapat printre buze. “atunci…eu sunt gata…in cat timp esti la mine?”…Daca tot ma pregatisem sa plec… la scoala nu ma duceam…baiatul ma invita afara…de ce sa’l refuz? …”in juma’ de ora..vezi pe cine mai chemi”. Ok…juma’ de ora…in juma’ de ora ma plictisesc si adorm inapoi asa ca  mai bine deschid calculatorul si intru pe mess. Marius era on…intru si eu tot on, chiar daca initial aveam de gand sa stau pe invisible. Vad ca nu ma baga in seama…ei bine nici eu pe el…asa ca intru pe youtube si ma apuc sa ma uit la tot felul de videoclipuri ciudate/interesante/amuzante. “mai intarzii putin” de la Cata….in timp ce’i scriam un mesaj care “sa’l incurajeze” sa se grabeasca ma baga in seama Marius asa ca nu dau trimitere. Dupa banalele “buna/cf?” a inceput baiatul sa’mi povesteasca cat de bine s’a simtit el aseara..cum nu a putut sa doarma ca se gandea la mine…si multa, multa vrajeala ieftina de pe google. Intre timp mai primesc un mesaj de la Cata “sunt gata…pleaca de acasa si vin’o tu spre mine”…ii zic lu’ Marius sa astepte putin…timp in care eu inchid calculatorul, dar intru pe mess de pe telefon…discutia parea mult prea interesanta ca sa o termin.

Ma intalnesc cu Cata, intre timp mai vorbisem cu Marius pe mess, dar inca nu terminase cu vrajeala de pe google. Ii arat si lu’ Cata si incepem amandoi sa radem. La un moment dat Marius ma intreaba daca nu vreau sa ies la un suc sau pe afara oriunde.

Inceputul(cap I)

S’a terminat si ziua asta..merci Doamne, ce bine ca maine stam acasa…pot sa dorm si eu bine fara sa ma trezeasca alarma aia idioata.

Ajung acasa si devorez ce mi’a pregatit mama, obisnuita fiind ca atunci cand eu vin de la scoala pot sa mananc si un cal. Nu termin de mancat ca deja simt telefonul cum vibreaza …il las in buzunar considerand ca e mesaj…dar nu..continua sa vibreze…ma suna…”cine ma suna cand eu mananc?” …Cata!! Raspund cu o voce care sa’l faca sa’si dea seama ca nu e cel mai bun moment

-Eu!!

-Stiu ca esti tu…hai afara.

-Mananc…doar am venit de la scoala nu prea am chef ..iesim maine, oricum avem liber

-Mananca si hai afara..am vorbit si cu restu’…si am inteles ca Leo vine cu un prieten..un tip  Marius.

-Nu cred ca’l stiu…in fine oke…termin de mancat si te  sun sa pleci de acasa sa vi la mine la colt..e bine asa?

-Perfect..hai grabestete.

-Aha..cum zici tu.

Am mancat…m’am schimbat…l’am sunat pe Cata sa plece de acasa si el…si pana am coborat eu a ajuns si el. Am mers destul …dar intr’un final am ajuns unde erau si restu’. Avea dreptate…e un tip nou aici…dar

Poveste

*Asta e o poveste fara inceput si cu sfarsit in desfasurare.*

O sa aleg niste personaje, numele vor fi complet fictive, orice asemanare va fi pur intamplatoare si imi cer scuzeJ: Clasa 11z , Miss Moartea(Miss M)J.

            Miss Moartea este profesoara de liceu si preda si la clasa 11Z din liceul Y din orasul Q. O ora normala de curs se desfasoara :

Miss M: S’a sunaaaat, pauza s’a terminaaaat. Linisteeeee

Clasa 11z face o liniste mormantala; toti dorm, insa pe fundal se aude un zgomot care nu te lasa sa dormi :

Miss M: Nu va maaai sporovoiiiiti. .Linisteeeeee.

In clasa inafara de un murmur al unui somnoros aproape treaz si vocea infricosatoare ce povesteste teoria vietii ei din tineretile de mult apuse nu se aude nimic. Cam asa decurge o ora de curs normala in care nici un elev nu da vreun raspuns impertinent sau deranjeaza ora, insa Miss M nu e multumita.

O ora normal, dar cu elevii active se desfasoara:

Miss M: S’a sunaaat, pauza s’a terminaaat. Linisteeee

Clasa 11z se revolta : Nu e adevarat inca nu s’a sunat!

Miss M: Uita’te la ceeeaas ca trebuia sa se suneee. In baaaanci.

Clasa 11z: Nu suntem toti, pentru ca nu s’a sunat!

Dupa 2 minute de cearta se aude si soneria

Miss M: V’am zis ca s’a sunaaaat? In baaanci, pauzaaa s’a terminaaat.

Clasa 11z: Abia acum s’a sunat!!

Un elev ratacit din pauza intra pe sonerie.

Miss M: Unde ai umblaat atat? Nu ai auziit soneriiaa?

Elevul ratacit: Acum s’a sunat!

Miss M: In bancaaa.

Urmeaza ca la orice ora normal salutul profesorului. Imediat dupa asta se aude un sunet care te zgarie pe urechi

Miss M: Daaa, la raspuuuns.

Clasa 11z: Cine?

Miss M: K

K se ridica si asteapta sa fie intrebat. Intre timp Miss M vorbeste si asculta pe oricine altcineva inafara de K iar la sfarsitul orei : K nu prea te’ai pregatit te ascult ora urmatoare. Ora urmatoare cu 5 minute inainte de pauza Miss M: daa K la raspuuuns. Dar pana sa apuce K sa zica ceva Miss M deja asculta pe altcineva pe alt subiect si cand isi aminteste de K se suna.

Miss M: daa cls 11z la raspuuns.

X: pay ….

Miss M: pay pay pay ce aveti toti cu pay?

P: …*raspuns detaliat*…

Miss M: daaa, P zi

P: pay ti’am zis

Miss M: Cum? De cate ori sa va zic sa nu mai folositi pay?

Miss Moarteaaaa? W din 11z vrea sa va zica ca moartea va cauta pe acasa ce cautati la scoala??

Tantii cu coasa am un pont pentru tineeee!!!! Miss Moartea asta te asteapta la scoala Y din orasul Q!!!

          Se spune ca orice sfarsit are un inceput, ca orice poveste are un trecut si ca orice gluma e o parte dintr’un adevar. A’ti mai auzit vreodata asta? Unii ar spune e logic, altii ca nu e adevarat. De ce orice chestie aparent banala trebuie sa fie transformata in ceva filozofic?
             DA! Orice sfarsit e normal sa aiba un inceput, dar cand e sfarsitul iti mai amintesti de inceput? Cand mori te gandesti “ba ce fericit eram cand m’am nascut”? sau ala care te plange se opreste din plans si spune “ba ce fericit era cand s’a nascut” o sa’si aminteasca ce ai facut, cum ai facut, ce ai zis si cum ai zis  dar nu o sa zica nimic de inceput, dar inseamna ca nu ai avut?NU!
    Orice poveste are un trecut, nu e acelasi lucru ca mai devreme? DA, orice poveste are un trecut, dar are si un prezent si un viitor. Tu traiesti in prezent orice ai face nu ai cum altfel, dar poti trai un prezent bantuit de trecut, poti trai in prezent inlantuit de frica viitorului sau poti trai fericit prezentul, fiecare clipa asa cum iti vine pe moment. La ce te ajuta daca te gandesti in continuu la trecut?Poti sa modifici ceva?NU! doar iti intuneci prezentul si il afunzi in umbrele trecutului, la ce folos sa iti pierzi viata gandindu’te “si maine ce o sa fac?” , esti un tanc dar te gandesti deja la ce loc de munca vrei si deja iti pregatesti cv’ul, la ce bun toate astea? Traiesti in viitor pentru ce? Cand vine momentul pe care l’ai asteptat si planificat toata viata sa iti dai seama ca nu e asa cum vrei tu? Si realizezi ca viata a trecut pe langa tine si tu nici mancar nu ti’ai dat seama. Pentru ce toate astea? De ce? De ce cand poti sa traiesti in prezent, sa te bucuri de el? NU!! Nu trebuie sa uiti trecutul si nici sa fi indiferent la viitor, dar nu trebuie sa le lasi sa’ti domine prezentul! Trecutul sa fie amintit in treaca cu zambetul pe buze, viitorul sa fie un pas mai sus mereuJ. Orice poveste are un trecut, dar mai bine nu il dezgropi!
                  Orice gluma e o parte dintr’un adevar…atunci de ce o mai zici ca pe o gluma? Zi direct ce ai de zis, de ce sa o lungesti atat? Zici si dupa cand vezi reactia “aaa pay sti? Am glumit”, de ce atata lasitate? Ce se poate intampla daca zici direct? Nimic, doar termini mai repede si mai usor, de ce sa te ascunzi in spatele unei “glume” doar ca sa vezi o reactie?Si daca reactia aia nu e asa cum credeai tu dai inapoi, de ce? O gluma o spui ca sa razi, nu ca sa iti ascunzi tu lasitatea si frica.