Cu sau fara...telefon?

De dimineata aveam in plan sa scriu despre ceva, dar sincer acum nu am nici cea mai mica idee despre ce era vorba asa ca am intrat pe telefon pe notite…pentru ca da, mi’am facut o notita pe care o tin special pentru “inspiratie de moment” dar de dimineata nu stiu cum sau de ce am uitat sa fac asta…probabil din cauza somnului exagerat ca in fiecare dimineata…in fine…o sa abordez azi mai multe subiecte…printre care si faptul ca un anume site ma uimeste rau de tot…si in acelasi timp normal ca deranjeaza. Sa va lamuresc…stiti ca v’am zis eu ca am facut o comanda in china…pentru o husa de telefon..ei bine husa a venit fara probleme si altele asa ca m’am gandit sa’mi cumpar si niste folii pentru telefon ca aia veche se cam zgariase si intru pe google sa caut pentru ca stiam ca la magazinele din oras nu are special pentru telefonul meu, au doar din alea universale si nu’mi place sa stau eu sa o decupez ca pe prima. Pe google gasesc folii care cu tot cu transport sunt mai scumpe decat husa…si il intreb pe frate’miu daca stie ceva mai rentabil decat 30 lei 2 folii…si imi zice ca da…ca el si’a luat din Germania de pe cunoscut ebay 6 folii cu 7 lei…opaaa suna mult mai bine 6 folii 7 lei decat 2 folii 30 lei, nu? Si intru repede sa caut…gasesc si fac comanda…si atunci nervi peste nervi ca sa vezi domle cardu’ meu nu e bun…nu le place lor de cardu’ meu si nu ma lasa sa platesc cu el…de ce nu, nu am nici cea mai mica idee pentru ca bani am pe el, dar platesc de pe contul (cardul) lu’ frate’miu si se rezolva…acum cam o saptamana-doua primesc un mail in care imi spun ca pachetul meu a fost returnat producatorului ca n’au gasit adresa destinatarului…raman putin masca…intru sa fac iar comanda si iar nervi ca nu’mi accepta cardu’ asa ca ma enervez si ii las in pace. Azi, cand vin acasa ma uit in cutia postala…3 plicuri…ma gandeam “ce dracu e azi, zi de plata?” si pe scari ma uit la plicuri…unu pentru tata, unu pentru frate’miu…ambele de la banci cu extras de cont mai mult ca sigur (si asa au si fost) si ciudat…unul de la prority prioritaire luftpost…ce dracu e asta?

Te'ai gandit?

Ca sa-ti dai seama cat valoreaza un an, intreaba un student care a picat examenul.

Ca sa iti dai seama cat valoreaza o luna, intreaba o mama care a nascut prematur un copil.

Ca sa iti dai seama cat valoreaza o zi, intreaba pe cineva nascut in 29 februarie.

Ca sa iti dai seama cat valoreaza o ora, intreaba doi indragostiti care abia asteapta sa se intalneasca.

Ca sa iti dai seama cat valoreaza un minut, intreaba un om care a pierdut trenul.

Ca sa iti dai seama cat valoreaza o secunda, intreaba un sofer care tocmai a evitat un accident.

Ca sa iti dai seama cat valoreaza o viata, intreaba-te ce simti cand pierzi pe cineva drag.

Si de la chestia asta am ajuns eu sa ma intreb niste lucruri…adica cum ar fi viata daca anumite lucruri nu s’ar fi intamplat, daca n’am fi cunoscut anumite persoane si asa mai departe…

De exemplu…

Te’ai gandit vreodata cum ar fi fost viata ta daca te’ai fi nascut in alt oras sau in alta tara?

Te’ai gandit vreodata ce s’ar fi intamplat daca nu ai fi intarziat la o anume inltanire?

Te’ai gandit cum ar fi fost daca nu ai fi spus anumite cuvinte?

Te’ai gandit cum ar fi fost daca in viata ta inca ar fi o anume persoana?

Te’ai gandit cum ar fi fost daca nu ai fi intalnit niciodata o anume persoana?

Te’ai gandit cum ar fi fost daca actionai mai devreme/tarziu?

Te’ai gandit vreodata ce s’ar fi intamplat daca o anume persoana nu te suna sa’ti povesteasca ceva?

Te’ai gandit vreodata ce s’ar fi intamplat daca nu ai fi povestit ceva unei anume persoane?

Te’ai gandit vreodata cum ar fi fost daca acea persoana ti’ar fi spus numai ce voiai sa auzi?

Te’ai gandit vreodata cum ar fi fost daca nu ti’ar fi raspuns la telefon?

Te’ai gandit cum ar fi fost daca nu ii raspundeai la mesaj?

Te’ai gandit vreodata ce s’ar fi intamplat daca o anume persoana ar disparea din viata ta fara niciun preaviz?

Te’ai gandit vreodata cat de importanta a fost acea zi din viata ta? Daca nu s’ar fi intamplat?

Te’ai gandit vreodata la toate astea? Si la multe altele…

Articol fara sens, care te pune putin pe ganduri…

El sa fie?(cap IV)

Am ramas cateva minute fara sa reactionez..dupa care am plecat usor spre casa. Am ajuns sus mult mai confuza decat atunci cand am plecat. Am mers la mine in camera si am intrat pe mess cu speranta ca ceva sau cineva o sa’mi distraga atentia….pentru ca nu puteam sa ma gandesc la nimic altceva inafara de ce se intamplase...o multime de intrebari in invadau mintea…de unde stia Alex de Marius?...oare ne’a vazut cand ne’am sarutat?...chiar e gelos?...daca ar sti ca m’am sarutat cu Marius ar mai vrea sa ne impacam?....ar trebui sa ma impac cu el?...oare Marius ce ar zice daca ar auzi ca m’am impacat cu Alex?...sa’i acord o sansa lui Marius?...oh!! ce de intrebari idioate la care nu am raspuns…

Pe mess Cata ma baga in seama…si dupa clasicele “buna ce faci”…ma intreaba de Marius.

-Subiect mai bun in momentul asta nu cred ca gaseai..

-Ironie?

-E atat de evident?...am fost afara cu Alex mai devreme

-L’ai sunat pe Alex dupa ce te’ai combinat cu Marius?

-Nu m’am combinat cu Marius…si nu l’am sunat eu…el m’a cautat si chemat…vrea sa ne impacam

-Deci esti cu 2?

Nu mai inteleg(cap III)

Am ajuns sus…ma schimb si merg sa fac un dush…cand ies gasesc un mesaj..”ce faci? nu imi mai dai nici un semn de viata, m’ai uitat deja?..hai pe afara…te pup bleago:*:*:*” ..mesajul era de la Alex…l’am mai citit o data…imi era foarte greu sa cred ca este de la el…de cand ne’am despartit nu mai vorbisem deloc…probabil era vreo gluma sau ceva gen cum ii sta in caracter…asa ca ii raspund cu un mare nod in gat, ca nu cumva sa fac o greseala si el chiar sa vrea sa iesim in oras…”ai gresit numaru’?” …imi raspunde foarte repede ”normal ca nu…ce zici vi?”…wow…m’am uitat 5minute la cele 2 mesaje si inca nu realizam ca chiar sunt de la el…dar intr’un final ii raspund “sunt gata…in 10minute in parc?” …dupa ce imi zice ca e ok ma incalt din nou, ma imbrac…si ies in parc sa ma intalnesc cu el.

-Ai ajuns chiar mai repede decat ma asteptam, imi spune el cu un zambet larg pe fata in timp ce se apropia sa ma ia in brate.

          Se spune ca orice sfarsit are un inceput, ca orice poveste are un trecut si ca orice gluma e o parte dintr’un adevar. A’ti mai auzit vreodata asta? Unii ar spune e logic, altii ca nu e adevarat. De ce orice chestie aparent banala trebuie sa fie transformata in ceva filozofic?
             DA! Orice sfarsit e normal sa aiba un inceput, dar cand e sfarsitul iti mai amintesti de inceput? Cand mori te gandesti “ba ce fericit eram cand m’am nascut”? sau ala care te plange se opreste din plans si spune “ba ce fericit era cand s’a nascut” o sa’si aminteasca ce ai facut, cum ai facut, ce ai zis si cum ai zis  dar nu o sa zica nimic de inceput, dar inseamna ca nu ai avut?NU!
    Orice poveste are un trecut, nu e acelasi lucru ca mai devreme? DA, orice poveste are un trecut, dar are si un prezent si un viitor. Tu traiesti in prezent orice ai face nu ai cum altfel, dar poti trai un prezent bantuit de trecut, poti trai in prezent inlantuit de frica viitorului sau poti trai fericit prezentul, fiecare clipa asa cum iti vine pe moment. La ce te ajuta daca te gandesti in continuu la trecut?Poti sa modifici ceva?NU! doar iti intuneci prezentul si il afunzi in umbrele trecutului, la ce folos sa iti pierzi viata gandindu’te “si maine ce o sa fac?” , esti un tanc dar te gandesti deja la ce loc de munca vrei si deja iti pregatesti cv’ul, la ce bun toate astea? Traiesti in viitor pentru ce? Cand vine momentul pe care l’ai asteptat si planificat toata viata sa iti dai seama ca nu e asa cum vrei tu? Si realizezi ca viata a trecut pe langa tine si tu nici mancar nu ti’ai dat seama. Pentru ce toate astea? De ce? De ce cand poti sa traiesti in prezent, sa te bucuri de el? NU!! Nu trebuie sa uiti trecutul si nici sa fi indiferent la viitor, dar nu trebuie sa le lasi sa’ti domine prezentul! Trecutul sa fie amintit in treaca cu zambetul pe buze, viitorul sa fie un pas mai sus mereuJ. Orice poveste are un trecut, dar mai bine nu il dezgropi!
                  Orice gluma e o parte dintr’un adevar…atunci de ce o mai zici ca pe o gluma? Zi direct ce ai de zis, de ce sa o lungesti atat? Zici si dupa cand vezi reactia “aaa pay sti? Am glumit”, de ce atata lasitate? Ce se poate intampla daca zici direct? Nimic, doar termini mai repede si mai usor, de ce sa te ascunzi in spatele unei “glume” doar ca sa vezi o reactie?Si daca reactia aia nu e asa cum credeai tu dai inapoi, de ce? O gluma o spui ca sa razi, nu ca sa iti ascunzi tu lasitatea si frica.