Cat noroc sa ai?

Fara discutii toata lumea are un prieten sau macar o cunostinta care are un noroc inimaginabil. Daca raspunsul o sa fie nu, probabil sunteti chiar voi acea persoana. Nu sunt nici eu exceptie, normal ca si eu cunosc o astfel de persoana, am cunoscut-o la facultate si in fiecare sesiune, la fiecare examen persoana asta avea cel mai mare noroc, ii picau fix subiectele pe care le invata sau daca nu, scria aberatiile pe care si le-a amintea vag de la subiectele pe care le stia si cumva trecea, la probleme nici nu mai are rost sa le aducem in discutie, normal ca nu invata formulele sau ceva, dar cumva pica fix pe subiect si acolo si luand-o pe numai ea stie ce principii si metode nimerea cumva sa ajunga la un rezultat si trecea examenul. Are atat de mult noroc incat de fiecare data intrebam daca a calcat in ceva pe drum spre facultate sau spre examen si dupa ii spuneam ca ar trebui sa isi ia bilete la loto romania. Adica... daca tot are atat de mult noroc, macar sa il expluateze, nu?

Serios acum, cum poate cineva sa aiba chiar atat de mult noroc? Cum sa inveti doar... mai putin de jumatate din subiectele de examen, cam o treime sa spunem, si sa iti pice fix din subiectele alea? Sau cum sa nu inveti deloc teorie, sa mergi doar pe probleme si sa pici fix pe cele 2 tipuri de probleme din 5 pe care le-ai invatat, si implicit din nou, sa treci examenul? Cum? Cine poate sa aiba atata noroc?

Zau ca daca isi ia bilet la loto sau daca doar spune numerele asa doar pe foaie, nu sa le si joace, o sa ma uit sau o sa caut rezultate loto si nu stiu de ce, dar am un sentiment foarte puternic ca o sa nimereasca numerele sau daca nu pe toate.... nu stiu, sa spunem ca o sa le nimereasca in proportie de... minim 90%, ca sa nu zic 95% sau 99% desi este mult mai probabil asa.

Dar presupun ca in primii 2 ani de facultate a functionat treaba asta: eu cel mai mare ghinion posibil, iar ea cel mai mare noroc posibil. Lucrurile frunctionau foarte simplu si frumos si elegant, la toate examenele stateam in banci apropiate, ne descurcam cum ne descurcam, doar ca norocul asta al ei nu se transmitea si la mine sub nici o forma. Sa vedem ce urmeaza in urmatorii 2 ani de facultate acum ca ne-am separat pe specializari si nu mai suntem in aceiasi grupa. 

Inca pot si eu

Daca in ultimul articol v-am povestit ce s-a intamplat in luna februarie, hai sa va povestesc si ceva mai recent, nu? Am un prieten foarte retardat, dar la modul placut, e retardat, dar e ok, ne place de el. Ce se gandeste el? Cum eu abia acum mi-am revenit cu picioarele pe pamant dupa o perioada destul de lunga s-a gandit sa profite de treaba asta si sa imi faca o propunere, sa mergem la masaj erotic. A mai incercat el cateva glume, dar cum eu in ultima cred ca aproximativ jumatate de an aveam oarecum ochelari de cal si nu vedeam prea multe in stanga si in dreapta ma concetram doar pe ce si cine nu trebuie, nu am bagat in seama cand primeam mesaje de genul “ am gasit masaj erotic bucuresti foarte fain”. Il intrebam, normal, ce vrea sa insemne mesajul, si el imi spunea mereu “ca sa iti revii, te mai destresezi si tu”, dar dupa ignoram, spuneam ca are chef de glume idioate si eu nu aveam dispozitie de asa ceva, eu le aveam pe ale mele. Acum de ce imi aminteste de asta? Explicatia lui, geniala de altfel: “nu stiu cand te mai prind asa, ca poate se intorc factorii externi si iar ajungi asa”. In momentul ala mi-am amintit ca prima data cand mi-a dat un mesaj de genul a zis explicatia de mai sus si l-am intrebat de ce sa mai mergem acum, ca mi-am revenit, nu trebuie sa ma mai destresez. Din nou replica geniala: “dar de ce sa nu mergem? Eu vreau la un salon masaj erotic, dar nu as merge singurel”. E o namila de om, are 1,90 si ceva, fost sportiv de performanta si e timid el, nu vrea sa mearga “singurel”, da, articulat si cu ghilimele pentru ca exact asa s-a exprimat el.

Azi ce m-am gandit eu? Nu am mai vorbit cu el de 2 zile, hai sa ii dau un mesaj si mi-am amintit de treaba asta, ca in ultima noastra conversatie erau replicile de mai sus. Cand am vazut asta, am zis ca nu ii mai spun ce voiam sa ii spun, ca si asa nu era important, voiam doar sa vad ce face, am inceput sa fac misto de el. I-am zis ca m-am gandit mai bine, ca ar merge, ca nu stiu ce si nu stiu cum. S-a cam pierdut baiatul, i-au trebuit 5 minute sa raspunda la mesaj dupa ce l-a citit. Si daca am vazut ca e pe din astea, am intrat repede pe google “salon masaj erotic bucuresti”, nu de alta, dar sa vorbesc in cunostinta de cauza. Cand am inceput sa ii dau si nume de salon, si adresa, ba chiar i-am zis ca avem si rezervare pentru seara asta cand iese de la munca, sa se destreseze ca am vrut sa ii intorc favorul, el a vrut sa ma duca pe mine pentru ca nu eram chiar in cea mai buna forma a mea si voia sa ma “destresez”, am zis si eu ca el e prea ocupat in perioada asta la munca si sa il ajut sa se destreseze. S-a pierdut complet, doar citea mesajele si nu stia ce sa raspunda, ca aparea in continuu ca scrie si sterge, scrie si sterge. Dupa ce i-am zis si asta cu rezervarea nu a mai raspuns, dar in 2 minute m-a sunat, panicat tot, cu o voce uimita, speriata, tremurand, de toate. Eu aveam vocea mea serioasa, normal, si am continuat, i-am zis ca am cautat mai multe, dar asta unde am facut rezervarea este cel mai cel. Cu cat ii dadeam mai multe detalii cu atat se panica mai tare si nu stia ce sa spuna. Si la un moment dat a inceput sa rada si ma intreaba daca fac misto de el, si i-am zis ca nu, normal ca nu, ca ii trimit poza cu rezervarea daca vrea. Cand a auzit asta i s-a dus tot cheful de ras, nu stia cum sa o dea la intors ca sa vezi si sa nu crezi, ca el avea deja planuri pentru seara asta si nu crede ca poate sa le anuleze si tot asa.

Intr-un final i-am spus ca glumesc, ca nu am innebunit inca atat de tare ca sa fac asa ceva, si l-am intrebat daca mai are chef sa ma ia pe mine la misto cu din astea, si a zis ca ba da, am innebunit rau de tot, dar ca ok, nu o sa mai fac glume din astea niciodata daca am de gand sa i le mai intorc asa. 

Lasa-ma

Ai avut dreptate si imi pare rau ca nu te-am ascultat atunci. Ai avut dreptate si iti multumesc ca ai incercat sa imi arati calea. Ai avut dreptate si iti multumesc ca ai ramas langa mine chiar daca te-am indepartat. Ai avut dreptate si iti multumesc.

Nu credeam ca o sa vina ziua in care sa te aud spunand “imi pare rau ca am avut dreptate de data asta”. Dar desi e greu, eu iti multumesc ca ai avut dreptate si ca ai avut rabdare sa ma lasi sa imi dau si eu seama ca ai dreptate.

Dar chiar daca ai dreptate, chiar daca ai avut dreptate de la inceput, chiar daca stiu ca ai dreptate, lasa-ma, lasa-ma sa mai gresesc o data, pentru ultima data. Lasa-ma sa mai incerc o data. Lasa-ma sa imi dovedesc mie ca e final de drum. Lasa-ma sa imi dovedesc asta in felul meu, chiar daca asta inseamna sa gresesc din nou. Lasa-ma sa mai gresc doar o data, asta e tot ce iti cer. Te rog, nu pleca nici de data asta de langa mine, dar lasa-ma, lasa-ma sa mai gresesc doar inca o data. Asta este modul meu de a pune punctul final, inca o greseala a mea, atat, e ultima, promit.

Lasa-ma sa fac asta, nu incerca sa ma opresti, nu incerca sa ma incurajezi, doar lasa-ma pe mine, lasa-ma sa mai gresc o data, pentru ultima data, te rog.

Stiu, o sa arzi pe interior de dorinta de a ma opri, de a imi spune ca gresesc, dar stiu deja asta. O sa ma intrebi si atunci de ce o mai fac, daca stiu ca gresesc. Pentru ca am nevoie sa mai gresesc o data ca sa pot sa termin totul. Lasa-ma sa fac asta, nu intervenii in niciun fel, nici macar nu deschide subiectul, doar, doar lasa-ma sa mai gresesc o data si promit ca e ultima data. Indiferent de rezultatul pe care o sa il obtin la finalul acestei ultime greseli, stiu ca totul o sa fie bine, pentru ca eu o sa fiu bine, cu adevarat de data asta, si pentru ca tu o sa fi acolo pentru mine, dar acum, acum lasa-ma sa mai gresesc o data. Daca o sa fie in van ce o sa fac, o sa iti dau din nou dreptate si atunci, dar cand o sa fac asta, eu, o sa fiu din nou eu. Daca se intampla acea sansa de 0,1% si nu o sa fie in van, o sa iti dau si atunci dreptate, dar o sa imi dau dreptate si mie.

Ai avut dreptate inca din prima zi, ai avut dreptate dupa prima luna, ai avut dreptate ieri, ai avut mereu dreptate, ai dreptate azi si o sa ai dreptate si maine si la finalul saptamanii viitoare, si iti multumesc ca ai dreptate si ca totusi ai ramas. Ramai si de data asta, dar intai, intai lasa-ma, lasa-ma sa mai gresesc o data.

Multumesc A.

Unul dintre cele mai naspa momente sunt alea in care atingi o limita si consideri ca trebuie sa inchei cumva asta. Te gandesti ca cei dragi tie pot fi afectati din cauza ta si apoi cand atingi limita aia consideri ca cel mai bine ar fi sa te retragi usor usor, nu complet, dar suficient cat sa nu mai fie afectati cei de care iti pasa si la care ti. Cum treci peste momentul asta extrem de naspa? Tu nu crezi ca treci, nu vrei sa treci, vrei sa duci pana la capat ce ti-ai propus, dar apoi apare un prieten care nu te lasa sa cedezi, in cazul meu apre A. si ma face sa imi dau seama ca nu ar fi cea mai buna solutie cea pe care o gasisem eu si ma face sa am din nou incredere si imi da metaforic doua palme care ma trezesc la realitate si ma fac sa imi amintesc ca am langa minte niste persoane adevarate ca doar nu degeaba tin atat la ele, nu? Si si ele tin la mine si asta este un sentiment foarte placut si linistitor.

Stiu, v-am obisnuit ca A. sa va distreze de obicei, dar astazi am vrut doar sa-i multumesc ca a fost mereu langa mine in prostiile mele si stiu ca o sa mai fie. Aaaah, dar da, am si o secventa de mesaj care ii este specific.

Oh si inca o chestie mica....A.? Fara stres ca trece tot! 

Se spune ca

Se spune ca dragostea trece prin stomac. Asta e adevarat, mai ales daca barbatul e mai plinut, dar recent eu am descoperit ca se aplica mai mult “dragostea trece prin masina lui”. Serios, incep sa cred ca masina e mai importanta, cand ii mai dau si eu cate un mesaj sa-l intreb ce face imi raspunde ba ca se plimba cu masina, ba ca e la masina, ba ca e cu masina in service ca-i mai pune nu stiu ce prostioare pe ea. Devine stresant, zau. Nu merge nicaieri fara masina lui si are grija de ea mai ceva ca de o persoana, cainelui uita sa-i dea mancare, dar masina nu uita sa o spele, mie uita sa-mi raspunda la telefon, dar masina nu uita sa o lustruiasca. La un moment dat i-am spus ca nu mai vreau sa vina cu masina pentru ca eu deja sunt in plus, masina e suficienta pentru el, m-a calmat, intai mi-a spus ca am innebunit, dar dupa m-a linistit si acum e ok, masina e inca foarte importanta pentru el, dar acum nu conteaza unde si ce face, cu sau fara masina, imi raspunde la telefon si la mesaje, inca putin si o sa-si aminteasca sa hraneasca si cainele zilnic.

Partea mai problematica este ca vine ziua lui peste cateva saptamani si eu inca sunt in dubii cu cadoul. Zilele trecute ma tot gandeam ce sa-i iau, ce sa-i iau, si apoi am zis ca daca ii cumpar ceva pentru masina o sa fie in extaz, dar apoi ma gandeam ca o sa fie prea in extaz, daca revine la vechile obiceiuri, dar mi-am luat inima in dinti si m-am apucat sa caut pe net chestii pentru masini, dar ce? Daca scriu pe google “chestii interesante pentru masini” nu gasesc mare lucru, da, am incercat deja. Si incep sa-l intreb pe X si pe Y, chiar si pe Z si toti imi spun altceva. Si incep eu sa caut frumos pe net si ajung de la una la alta. Ce am facut intr-un final? Simplu, am achizitionat ceasuri plasma de aici. Cred, dar mai ales sper, ca o sa-i placa. Eu am scapat de mersul in magazine auto, si dupa cum am vazut la locco.ro se pare ca acest aspect nu este pe placul nici celor pasionati, iar comanda ajunge inainte de ziua lui, ceea ce este mai mult decat perfect. Toata lumea e fericita, eu am spus de ce + o sa-i ofer cel mai frumos cadou anul asta, iar el pentru ca, ei bine, primeste cel mai frumos cadou si mai ales il primeste de la mine. 

E deja joi?

Cand s-a facut joi? A trecut prea repede timpul saptamana asta, serios. Bine, eu defapt de luni aveam impresia ca e deja marti…adica luni seara pe la 8 eu ma gandeam ceva de genul “sa’mi bag picioarele mai am de scris la mate si in juma de ora incepe masterchef”. Da! Ma uit la Masterchef. Apoi imi zice mama ca emisiunea e maine defapt…si eu ma revolt “cum sa fie maine? Azi e. Nu e azi marti?” …abia dupa realizez ca e abia luni. Marti am pierdut’o cu scoala pana la 3, putin somnic si teme, seara masterchef, apoi iar niste teme si somnic. Miercuri a trecut fara sa realizez. Am ajuns acasa la 2 si ceva…aveam niste planuri care s’au anulat asa ca pe la 4 fara ceva, mai mult 3 jumatate cam asa…intru sa’mi descarc un episode dintr’un serial…The Originals. Imi descarc frumos episodul si realizez ca subtitrarea pentru el nu e gata. Ieeei. Si ba da, stiu engleza sa ma uit la el cu subtitrare in engleza sau dupa sonor, dar nu’mi place…e mai comod cu subtitrare…asa imi e mie mai comod. Si intru eu frumos pe un site pe care se fac subtitrari, ma alatur traducerii…era aproape 2% cand am intrat. Si incep si traduc si traduc…surprinzator, dar da…am contribuit destul de mult la o traducere si are o gramada de descarcari deci e ok. Asta e un lucru mare pentru mine pentru ca engleza mea este cam de balta, dar lucrez la ea…asta este unul din modurile in care lucrez la ea…si chiar functioneaza…adica e un mod placut de a invata engleza…nu gramatica, engleza in general. Asaaa si pe la 6 si ceva vine mama la mine sa ma intrebe ce vreau sa mananc si cand. Ma uit la ceas…nu’mi venea sa cred cum a trecut timpul…tradusesem pana la 90 si ceva %. Dupa baga fizica si mate si uite asa s’a facut 11 jumate…hai repede un dus si la somnic.

Si uite asa ma trezesc eu ca azi e deja joi si eu mi’am petrecut saptamana facand nimic…si cu toate ca nu am facut nimic interesant nu am avut nici timp de nimic…nici de blog dupa cum se observa…

Dar asta a fost doar o introducere lunga. Eu voiam sa ajung defapt la 2 articole mai vechi de pe alte 2 bloguri. Este vorba despre oglinda lui Elly si despre modul interesant de a iti aranja parul prezentat de Mona.

De ce articolele astea? Pai intrati si cititi si o sa intelegeti. Dar sa fac si eu o mica legatura. Elly se intreba cum ar fi daca nu am avea oglinzi, iar Mona ne prezinta cativa pasi pentru aranjarea parului LUNG intr’un anumit mod. Si am realizat si atunci, am si comentat pe blogurile lor, si realizez din nou acum ca eu nu prea am nevoie de oglinda pentru a-mi aranja parul. Adica toata ideea e ca avand parul scurt si facandu’mi aceiasi freaza de 2 ani ( hmm…prin iarnuarie-februarie se fac 2 ani de cand am aceiasi freaza) pot sa aranjez parul si fara oglinda. Bine, nu fac asta, dar daca ar fi cazul as putea sa o fac. Si am facut’o de mai multe ori. De exemplu imi amintesc si acum foarte bine ce freaza frumoasa facuta printre sirele de paie si de ciocani mi’a stricat ploaia de paste. Hai sa va detaliez putin. Cei care ma cititi mai de mult poate va amintiti ca de Paste, aproape ca in fiecare an, am fost la tara cateva zile, inclusive in noaptea de inviere. Si cum eu de acasa plecasem cu dubii, adica stau sau nu stau de inviere acolo…nu mi’am luat la mine cine stie ce. Haine aveam, parfum aveam, deodorant aveam, dar fixativ sau spuma nu aveam. Si cum parul meu daca nu e spalat o seara da-una nu se ingrasa de zici ca nu m’am spalat 2 luni trebuia sa’mi fac baie. Si am sperat ca o sa’mi ramana asezat. Adica stiti voi, daca parul ti se usuca intr’un anumit fel, ridicat in cazul meu, ramane asa pana te speli din nou orice i’ai face tu. Doar ca aveam parul cam mare si nu voia sa ramana sa se usuce cum il aranjasem eu deloc. Ce sa fac ce sa fac…dau un sms “spune’mi ca ai fixativ la tine”…primesc raspuns destul de repede “da, am” …ieeeeei. Si persoana asta care m’a scos din impas este o foarte veche prietena, Ana, o cheama…sau mp3, cum vreti voi sa’si spuneti. Si bunicii ei au curtea in spatele curtii bunicilor mei. Nu stiu cum sa explic asta mai bine…ideea e ca intre curtile bunicilor nostri este un singur gard, gard comun. Si vine Ana acolo, imi aduce fixativul si imi zice sa ii dau sms cand termin cu el, eu ii zic sa stea cateva minute ca sunt gata imediat. Se uita cam dubios la mine cand i’am zis…cand a vazut ca incep sa’mi dau cu fixativ in par si sa’mi aranjez parul asa in aer fara sa ma uit nici macar in telefon se uita si mai ciudat si la un moment dat a inceput sa si rada. Si culmea este ca normal freaza mi’o aranjasem si bine. Dar cand am plecat la ivniere m’a cam plouat si s’a cam dus freaza mea… Deci da, eu pot sa ma aranjez sumar si fara oglinda…imi fac freaza frumos oriunde daca imi dai un fixativ sau niste spuma, sau amandoua. Si nici nu am nevoie de foarte multi pasi.

Hai ca ajunge cu freaza mea, fug sa mai fac niste fizica pentru ca am meditatii azi si mai am cateva exercitii de rezolvat.

Pe facebook

-Cine e ala care e langa x?

-Nu stiu, cred ca e coleg cu x si sta pe undeva pe langa z, dar nu garantez.

-Mai bine mergel sa vorbim cu ei.

Nu, nu e bine, update:

-Cine e ala care e langa x?

-Aaaa, cum nu stii? E w q pe facebook. Are xx ani, invatala la yy, e la qq, e intr’o relatie cu ww, dar vor sa se desparta pentru ca pana ieri era intr’o relatie complicate, iar azi si’a updatat statusul si e intr’o relatie deschisa. …etc etc etc

-Cred ca o sa’i dau si eu o  cerere.

Ce a vrut sa fie asta? Nu stiu sigur, o paralela cred…ceva gen: inainte si dupa facebook. Au fost atatea si atatea situatii in care ieseam la scara, in parc sa ma joc cu prietenii si venea si cineva “nou”, pe care nu’l cunosteam si daca intrebam pe cineva imi spunea ce stia daca stia si erau chestii generale, nu stiam sa’mi spuna unde a mancat aseara si ce a manca, la ce ora s’a culcat si cati au mai fost in patul in care si’a dat check in’ul de noapte buna.

Nu spun ca treaba asta este complet aiurea, pentru ca nu este, are si facebook’ul partile lui utile, poti regasi un prieten vechi si poti afla ce a mai facut in timpul in care nu ati vorbit.

Dar mi se pare aiurea cand intrebi pe cineva “cine e?”  sa primesti numai raspunsuri “e xy de pe facebook” . Ok, nu ma intereseaza cine e pe facebook, voiam sa stiu cum il cheama pe el, nu cine e pe facebook. Da, o sa sariti sa’mi spuneti “si numele de pe facebook nu e numele lui?” Nu mereu, dar nu asta era ideea, ca poate coincide numele de pe facebook cu numele real, dar nu ma intereseaza facebookul lui pentru ca daca ma interesa te intrebam dupa “si are facebook?” . Da, toata lumea are facebook, sau aproape toata lumea, dar din nou deviem de la ideea de la care am vrut sa plec si acum : acum esti x y de pe facebook. Dar intrebarea mea este: Daca nu ai facebook sau nu mai ai ca te’ai gandit sa il dezactivezi nu o sa stie nimeni cine esti?

Adica daca pe strada o sa vezi pe cineva fara facebook si o sa te intrebe altcineva “cine e?” desi sti cam cum il cheama, dar nu ii sti tot numele, de exemplu ii sti doar prenumele sau ii sti porecla ce o sa faci? O sa spui “nu stiu, nu are facebook” sau “e x, dar nu se stie nimic sigur pentru ca nu are facebook”?

Interesant mod de abordare…si da, aveam mai multe in minte, dar ma opresc aici  mai bine…

Cautari

Astazi din lipsa de inspiratie am zis sa pun si eu cateva cautari dupa care se ajunge pe blogul meu…nu sunt ele funny, dar sunt mai …mai diferite cred…

mirela amuzante – nu m’am prins…mirele e amuzante neamule? Sa vina Salam ca i’am gasit urmatorul hit de hit

cum reactioneaza daca afla ca e inselat in functie de zodie – cu siguranta nu reactioneaza prea bine, dar totusi poti sa ai incredere intr’un horoscop! Adica helllooo daca spune ca o sa fie extrem de calm clar asa o sa si fie, nu e logic?

de unde iau cartela cu numar de cosmote cu 078 – cu siguranta google nu are sa’ti vanda…incearca la un magazine cosmote sau librarie

fete blonde americane – dar ce ma? Romancele nu’ti mai plac bagabontule

cum reactioneaza un geaman cand ii place o fata – nu stiu…probabil ca un om normal, dar evident cum tu esti un geaman special ai nevoie sa’ti spuna google cum sa cuceresti o fata…ai totusi grija sa nu ajungi asa: