Se afișează postările cu eticheta bunici. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta bunici. Afișați toate postările

17 octombrie 2016

Aseara cineva mi-a pus o intrebare foarte...interesanta, care m-a pus mult pe ganduri. Intrebarea este aparent simpla, suna cam asa: “ce iti lipseste cel mai mult din trecut, din copilarie?”
Intrebarea asta m-a blocat pe moment. Normal, m-am gandit ca imi lipsesc prietenii pe care ii aveam atunci, dupa m-am gandit ca imi lipsesc eu, eu din copilarie, as da orice sa mai pot scoate copilul ala la iveala mereu si sa nu para dubios. Dar apoi mi-am dat seama ca nu asta este raspunsul, raspunsul este altul defapt... unul poate banal pentru multi, dar semnificativ pentru mine: cel mai mult imi lipseste sa privesc cerul instelat noaptea tarziu. Da, suna banal, dar mereu cand eram la bunici ma duceam undeva la poarta, pe un gardulet, si ma uitam la stele si in fiecare seara in acelasi loc era o stea, imi placea sa ii spun steaua mea, era cea mai luminoasa stea de pe cer si ma fascina mereu, nu stiu de ce, dar pierdeam minute bune privind spre acea stea. Si la un moment dat, acum vreo 6 ani si ceva poate chiar 7 aveam un fel de pact...vorbeam cu cineva din alt oras si pentru ca ne vedeam foarte rar aveam treaba asta...in fiecare seara ne uitam la steaua aia si asa mai trecea putin din dor, era un lucru pe care il aveam in comun. Desi ce e drept nici acasa nu se vedea chiar asa bine, dar totusi se vedea. In bucuresti, am incercat in seara asta sa ma uit dupa steaua mea si nu am reusit sa vad nici macar o stea, d’apoi pe aia care trebuie...
Si da, suna dibios, dar de asta imi este cel mai dor din copilarie, de noptile la bunici in care puteam sa stau si sa privesc cerul instelat....era un sentiment pe care incerc sa il descriu acum in cuvinte, dar zau ca nu reusesc, era linistitor, era fascinant, era placut, era perfect, desi practic nu era nimic, da, exact, era nimic, dar in acelasi timp era totul....nu are nici un pic de logica, nu? Poate e doar in capul meu logica, dar stiu ca exista undeva acolo, pentru ca sentimentul ala era real, era acolo... si chiar imi lipseste, mi-am dat seama acum ca as vrea sa pot sa vad din nou cerul instelat cum il vedeam acum 9-10 ani cand am descoperit pentru prima data cum ma poate fascina ‘steaua mea’ ....

16 septembrie 2015




Mai multe detalii gasiti la Carmen

14 noiembrie 2013

Cand s-a facut joi? A trecut prea repede timpul saptamana asta, serios. Bine, eu defapt de luni aveam impresia ca e deja marti…adica luni seara pe la 8 eu ma gandeam ceva de genul “sa’mi bag picioarele mai am de scris la mate si in juma de ora incepe masterchef”. Da! Ma uit la Masterchef. Apoi imi zice mama ca emisiunea e maine defapt…si eu ma revolt “cum sa fie maine? Azi e. Nu e azi marti?” …abia dupa realizez ca e abia luni. Marti am pierdut’o cu scoala pana la 3, putin somnic si teme, seara masterchef, apoi iar niste teme si somnic. Miercuri a trecut fara sa realizez. Am ajuns acasa la 2 si ceva…aveam niste planuri care s’au anulat asa ca pe la 4 fara ceva, mai mult 3 jumatate cam asa…intru sa’mi descarc un episode dintr’un serial…The Originals. Imi descarc frumos episodul si realizez ca subtitrarea pentru el nu e gata. Ieeei. Si ba da, stiu engleza sa ma uit la el cu subtitrare in engleza sau dupa sonor, dar nu’mi place…e mai comod cu subtitrare…asa imi e mie mai comod. Si intru eu frumos pe un site pe care se fac subtitrari, ma alatur traducerii…era aproape 2% cand am intrat. Si incep si traduc si traduc…surprinzator, dar da…am contribuit destul de mult la o traducere si are o gramada de descarcari deci e ok. Asta e un lucru mare pentru mine pentru ca engleza mea este cam de balta, dar lucrez la ea…asta este unul din modurile in care lucrez la ea…si chiar functioneaza…adica e un mod placut de a invata engleza…nu gramatica, engleza in general. Asaaa si pe la 6 si ceva vine mama la mine sa ma intrebe ce vreau sa mananc si cand. Ma uit la ceas…nu’mi venea sa cred cum a trecut timpul…tradusesem pana la 90 si ceva %. Dupa baga fizica si mate si uite asa s’a facut 11 jumate…hai repede un dus si la somnic.
Si uite asa ma trezesc eu ca azi e deja joi si eu mi’am petrecut saptamana facand nimic…si cu toate ca nu am facut nimic interesant nu am avut nici timp de nimic…nici de blog dupa cum se observa…
Dar asta a fost doar o introducere lunga. Eu voiam sa ajung defapt la 2 articole mai vechi de pe alte 2 bloguri. Este vorba despre oglinda lui Elly si despre modul interesant de a iti aranja parul prezentat de Mona.
De ce articolele astea? Pai intrati si cititi si o sa intelegeti. Dar sa fac si eu o mica legatura. Elly se intreba cum ar fi daca nu am avea oglinzi, iar Mona ne prezinta cativa pasi pentru aranjarea parului LUNG intr’un anumit mod. Si am realizat si atunci, am si comentat pe blogurile lor, si realizez din nou acum ca eu nu prea am nevoie de oglinda pentru a-mi aranja parul. Adica toata ideea e ca avand parul scurt si facandu’mi aceiasi freaza de 2 ani ( hmm…prin iarnuarie-februarie se fac 2 ani de cand am aceiasi freaza) pot sa aranjez parul si fara oglinda. Bine, nu fac asta, dar daca ar fi cazul as putea sa o fac. Si am facut’o de mai multe ori. De exemplu imi amintesc si acum foarte bine ce freaza frumoasa facuta printre sirele de paie si de ciocani mi’a stricat ploaia de paste. Hai sa va detaliez putin. Cei care ma cititi mai de mult poate va amintiti ca de Paste, aproape ca in fiecare an, am fost la tara cateva zile, inclusive in noaptea de inviere. Si cum eu de acasa plecasem cu dubii, adica stau sau nu stau de inviere acolo…nu mi’am luat la mine cine stie ce. Haine aveam, parfum aveam, deodorant aveam, dar fixativ sau spuma nu aveam. Si cum parul meu daca nu e spalat o seara da-una nu se ingrasa de zici ca nu m’am spalat 2 luni trebuia sa’mi fac baie. Si am sperat ca o sa’mi ramana asezat. Adica stiti voi, daca parul ti se usuca intr’un anumit fel, ridicat in cazul meu, ramane asa pana te speli din nou orice i’ai face tu. Doar ca aveam parul cam mare si nu voia sa ramana sa se usuce cum il aranjasem eu deloc. Ce sa fac ce sa fac…dau un sms “spune’mi ca ai fixativ la tine”…primesc raspuns destul de repede “da, am” …ieeeeei. Si persoana asta care m’a scos din impas este o foarte veche prietena, Ana, o cheama…sau mp3, cum vreti voi sa’si spuneti. Si bunicii ei au curtea in spatele curtii bunicilor mei. Nu stiu cum sa explic asta mai bine…ideea e ca intre curtile bunicilor nostri este un singur gard, gard comun. Si vine Ana acolo, imi aduce fixativul si imi zice sa ii dau sms cand termin cu el, eu ii zic sa stea cateva minute ca sunt gata imediat. Se uita cam dubios la mine cand i’am zis…cand a vazut ca incep sa’mi dau cu fixativ in par si sa’mi aranjez parul asa in aer fara sa ma uit nici macar in telefon se uita si mai ciudat si la un moment dat a inceput sa si rada. Si culmea este ca normal freaza mi’o aranjasem si bine. Dar cand am plecat la ivniere m’a cam plouat si s’a cam dus freaza mea… Deci da, eu pot sa ma aranjez sumar si fara oglinda…imi fac freaza frumos oriunde daca imi dai un fixativ sau niste spuma, sau amandoua. Si nici nu am nevoie de foarte multi pasi.

Hai ca ajunge cu freaza mea, fug sa mai fac niste fizica pentru ca am meditatii azi si mai am cateva exercitii de rezolvat.

14 octombrie 2013

Posted by Zdwuby | File under : , , , , , , , , , , , , , ,
Astazi am vazut in frigider lapte de vaca langa branza de oaie si asta mi’a amintit de momentul ala din copilarie cand tata radea de mine pentru ca nu stia exact sa’mi raspunda la intrebarile mele filozofice de copil mic, curios sau pentru ca pur si simplu i se parea funny nu stiu. Ideea e ca eu am crescut la tara pana la varsta de 5 ani si acolo umblam dupa tataia peste tot. Se ducea sa duca vaca dimineata, ma ducea cu el, o aducea seara acasa, ma duceam cu el, mulgea vaca, stateam langa el. Ii venea randul la stana, la lapte, ma duceam cu el. Si da, se poate spune ca am facut anumite lucruri acolo care sunt mai …Dar hai fie, va povestesc si despre asta. Cand era la rand tataia la lapte, normal ca ma duceam cu el…si acolo intram sa dau oile la rand. Nu stiu cati ati fost vreo data la stana sa vedeti cum sta treaba exact acolo si eu nu stiu sa va explic prea exact, dar ideea e ca ciobanii stau la muls, 2-3 cati sunt si oile sunt undeva in spatele lor, intr’un tarc. Si tarcul ala e mare, iar oile trebuiesc directionate spre “usile de muls”, acolo unde le dau drumu ciobanii cand e nevoie, dupa ce termina de muls o oaie, dau drumu sa mai intre una si tot asa. Ei bine, mie imi placea sa stau acolo intre toate oile alea cu un bici sau un bat ciobanesc in mana si sa le alerg sa se duca la muls. Si poate oacazional…imi placea sa le calaresc…. Dar trecem peste si revenim la povestea mea. Asta era cand oile erau la stana, dar toamna le dadeau acasa, iarba inca era, asa ca oamenii din sat faceau cu randul, la fel si cu vacile dupa ce plecau vacarii. Nu m’am dus cu tataia cu randul nici cu oile nici cu vacile, pentru ca sigur m’as fi plictisit o zi intreaga, dar ma duceam dimineata cand aduna oile. Cand nu era randul lui era al altcuiva, dar seara oile trebuiau alese si bagate in curte. Dupa cateva zile oile se invatau si se alegeau singure. Deci eu, copilas de 5 ani, crescut pana atunci intre animale stiam de unde vine branza si cum se face, si aia de vaca si aia de oaie. Stiam de unde vine lapte si asa mai departe. Dar cand am venit la oras am constatat ca desi nu avem nici stana, nici oi, nici capre, nici vaca, branza nu lipseste din frigider si nici laptele. Si nu intelegeam cum, de unde e acolo daca noi nu mai aveam animale care sa le produca? Si apoi il mai vedeam pe tata ca vine cu lapte si in punga si mi se parea si mai ciudat. Asa ca tata mi’a spus ca avem si noi animale, ca avem o vaca pe balcon care da lapte si o capra la subsol care da branza. Desigur, mi’a spus ca nu le pot vedea pentru ca daca le vad nu o sa mai dea nici lapte nici branza.
Mi se parea extrem de dubios, dar stiu ca initial mi se parea credibil, aveam 5 ani, nu aruncati cu pietre! Si mai tarziu, la un moment dat ma duc cu tata la magazin si el cumpara si lapte. Opa, ceva dubios…asa ca in mijlocul magazinul eu l’am intrebat ce s’a intamplat cu vaca de pe balcon, nu mai da lapte? Eu vreau lapte de la vaca noastra de pe balcon! In mijlocul magazinului eu zic ca vreau doar lapte din ala si punct! Tata incearca sa’mi explica si ma imi spune ca vaca noastra se mulge singura, imi mai spusese asta si mai imi spusese ca si capra la fel, face singura branza, revenind la lapte, vaca noastra minune de pe balcon care nu trebuia mulsa si nici dusa la iarba sau sa i se dea de mancare sau apa se mulge singura, ambaleaza laptele si il trimite si la magazin. O vaca de vaca ce sa mai…

Si abia atunci a inceput mie sa mi se pare extrem de ciudata treaba asta, dar se poate spune ca am copilarit cu o capra minute la subsol ce in loc de lapte dadea cantitai mari de branza de OAIE si cu o vaca minune pe balcon ce isi ambala singura laptele si il teleporta in rafturile magazinelor. 

23 septembrie 2013

Posted by Zdwuby | File under : , , , , , , , , , , , , ,
Oboseala e inca mare, chiar foarte mare. Da, o sa’mi spuneti ca a fost weekend de ce nu am dormit…v’am spus din postarea anterioara, cea pentru Happy Weekend, apropo multumesc frumos Ellypentru ca m’ai inscirs in tabel. Pentru cei care nu au citit acolo…nu m’am odihnit nici in weekend pentru ca am fost din nou la tara, la cules via. Si in loc de odihna m’am ales cu o durere incredibila de spate si febra musculara, dar nu la fel de mare ca cea de la porumb…acum am la aproape toti muschii, dar nu atat de mare, cel mai tare ma doare umarul stang, cel pe care am carat, dar parca e mai bine decat de la porumb cand nu am putut sa’mi folosesc picioarele cu adevarat decat dupa o saptamana cand au inceput si ele sa se mai relaxeze…nu e placut sa stai aproape o saptamana cu febra musculara de absolut toti muschii de la ambele picioare.
Asa…subiect dupa cum v’ati dat seama nu am, asa ca am aberat si eu putin si o sa mai aberez putin.
De exemplu sa va arat ce am gasit eu in vie cand culegeam, statea acolo aproape camuflata perfect :
Nu va arat si poze de la cules sau de cand faceam vinul propriu-zis pentru ca am doar cateva si alea nu foarte reusite…si la oboseala din momentul respectiv…

Dar v’o arat pe flocosenia asta mica, poate va era dor de ea, mie sigur mi’a fost…mereu imi e dor de ea. A mai crescut si ea…si va garantez ca nu a stat asa mai mult de 5 minute…nu in pozitia asta, dar sa stea jos, linistita, nu…ea a participat la tot procesul …ba plangand pe la usi si porti pentru a fi si ea primita in spate, unde era toata lumea treaza la munca, ba alergand printre picioarele noastre si sarind pe noi sa o bagam si pe ea in seama…ar fi trebuit sa o mangai putin cu mainile asa lipicioase, nu?  

18 septembrie 2013

Mai multe gasiti la Carmen

10 iunie 2012

Posted by Zdwuby | File under : , , , , , , , , , , , ,
Daca tot am fost la tara am zis sa fac si eu cateva poze




Mai multe gasiti la Costin

8 iunie 2012

Am primit leapsa de la Vienela 

1. Ce vârstă ţi-ai da dacă nu ai şti câţi ani ai?

Daca m’as uita in oglinda …probabil in jur de 19…daca legat de modul cum gandesc in general 15, dar daca e legat de modul cum gandesc cand ma comport serios…+20

2. Ce e mai rău: să eşuezi sau să nu încerci?

E mai rau sa nu incerci decat sa esuezi…de ce? Pentru ca merita sa risti indiferent de situatie, chiar daca aparent esecul este asigurat…mai bine sa sti ca ai facut tot ce tinea de tine decat sa regretii mereu ca nu ai avut acest curaj

3. Dacă viaţa e atât de scurtă, de ce facem multe lucruri care nu ne plac?

Pentru ca nu avem de ales…nu ne placa sa mergem la scoala/facultate, dar trebuie pentru ca altfel nu vom reusii nimic in viata…nu ne place sa mergem la serviciu, dar trebuie pentru ca altfel nu vom avea venituri. Daca nu avem venituri => murim de foame, frig, etc. Si sunt multe alte situatii in care trebuie sa facem ce nu ne place

4. Când ţi se pare că s-a vorbit şi s-a făcut totul, ţi se pare că ai vorbit mai mult decât ai făcut?