Miercurea fara cuvinte(5)

Mai multe gasiti la Carmen

Tabara vietii 2.1

Continuarea am zis ca o reprezinta timpul liber din saptamana petrecuta la mare, da?

Hai sa vedem cum sa incep. Incep si eu cu ziua de marti, nu? Sau hai sa nu le iau chiar pe zile ca nu’mi mai amintesc exact ordinea, dar incerc. Ideea e asa, in prima seara am plecat la o teresa sa manacam pentru ca nu aveam mancare de la cantina in seara respectiva, am mancat, ne’am dat in TIRIBOMBE, cum se spune in teleorman, la mine li se spune comedii, ne’am uitat putin la meci, si apoi in jurul orei 11 cred, a inceput sa ploua, ca ne’a picurat putin pana in tabara. Ploaia s’a oprit undeva in jurul orei 2. Cum de unde stiu? Pentru ca nu, nu dormeam la ora aia…toata tabara am dormit in jur de 4-5h/noapte, iar in ultima seara mi se pare ca am dormit undeva in jur de 3h juma si alea in 2 schimburi, dar mai e pana la ultima seara. Asaaa…revenim la prima, dupa ce s’a oprit ploaia am mai stat, ne’am facut prieteni noi din mai multe zone si undeva in jur de 3 juma ne’am dus la somn. Pana atunci, am fost pana pe plaja cu D. pe la 2 si ceva, batea vantu’ al naibii de tare acolo, ne’am jucat la aparatele de fitness de acolo, noi la 2 si ceva dimineata dadeam jos caloriile si dupa ne’am intors la restu’ si am stat pana in jur de 3 juma cum am mai spus. A 2’a zi a fost cum a fost cu trezirea, ideea e ca ne’am trezit. Dupa amiaza am plecat impreuna cu A. sa ne plimbam prin Eforie Sud, in timp ce le’am lasat pe D. si I. impreuna cu profa la plaja. In plimbarea noastra ne’am oprit la vreo 2 terase pentru cate o bere, ne’am uitat de suveniruri, am mancat gogosi, am gasit o teresa cu o priveliste de milioane, am facut si cateva poze, am plecat pe la 2 si ne’am intors undeva pe la 5 juma. Mai departe, noaptea asta a fost una interesanta. De ce? Pentru ca normal nu ne’am bagat la somn devreme, iesisem pe afara, ne’am dus la noii nostri prieteni si am pierdut vremea pe acolo. Pe la 2 si ceva ne luase un frig teribil si ne’am dus si am ciordit cateva cearsafuri din camera baietilor si ne’am invelit cu ele afara, pe bancute.

Acasa sau...?

Acasa…sau nu. M’am intors din cutreierat tara, dar tot nu sunt acasa. Am stat 2 zile acasa, dar am fugit 2 si la tara, dar parca totusi nu ma simt eu bine daca nu mai scriu ceva si aici. Asa ca m’am gandit sa va povestesc repede pana plec la tara despre mica…sau marea…mea plimbare. Defapt plimbarea asta a fost o simpla incurcatura. De ce spun asta? Pai stiti doar ca eu sunt sofer de putin timp, nu? Si cum sunt incepator, la liceu am profil de real, deci cu geografia putin mai pai, si uite asa eu defapt am vrut sa ma duc la mare, dar cum in ziua in care am stabilit plecarea eu eram deja in Bucuresti, m’am pierdut. Din Slobozia stiu sa ma duc pana la mare si inapoi, dar din Bucuresti pana la mare mi’am pierdut complet simtul orientarii si m’am dus si eu tot inainte si am ajuns intr’un final la mare. Dupa vreo 5 zile de drum, dar am ajuns si am stat si acolo 5. Ce am facut 5 zile pe drum cand de la Bucuresti la mare fac 3-4h maxim? Pai sa vedeti…m’am dus drept, dar putin stramb, m’am dus pana unde se agata harta in cui. Am fost la Sighisoara la zilele Sighisoarei, desi nu mi s’a parut cine stie ce…apoi m’am dus in Targu Mures si am tot urcat pana am ajuns la Sapanta(cu opririle de riguare). La Sapanta m’am dus la cimitirul vesel si am citit o gramada de poezii populare, dar cred ca cimitirul ala era facut doar pentru 2-3 famili…adica aproape pe toti ii chema Pop si Stan. Pe una am gasit si numele meu si pe altele derivate ale numelui meu. Nu pun aici pozele pentru ca sunt destul de multe si am ales sa fac un album pe facebook, un album public, nu trebuie sa ma aveti la prieteni ca sa’l puteti vedea, special pentru voi l’am lasat asa. Sa va las si linkul catre albumul CIMITIRUL VESEL. 

Sunt multe, sunt foarte multe

Asa, acum sa zic si eu ceva despre Eminescu? Nu prea mai am ce pentru ca a povestit foarte bine tanara din video despre Domnul Mihai Eminescu si al sau bun tovaras Domnul MIHAI Creanga
Daaar in incheiere vreau sa va las cu poezie pe care o stie toata lumea inca de la varste fragede

Stilul meu

Pentru a putea scrie pe un blog trebuie sa ai un limbaj elevat, sa folosesti numai neologisme si sa vorbesti numai prin figuri de stil descriind imagini artistice.

Simpla ta dorinta de a transpune in cuvinte gandurile eului interior sau problemele existentiale fizice nu este suficienta, este necesar sa pictezi un tablou sobru sau radiant, care sa exprime aceste trairi interioare sau exterioare ale fiintei tale pragmatice.

In cazul in care traiesti o drama emotionala este necesar sa’ti canalizezi energia si intraga fiinta catre locutiunile si expresiile adecvate ce o sa ofere substratul necesar dorintei tale de exprimare a refacerii cuplului adamic, a endogenezei primordiale.

Daca ceea doresti tu sa transpui reflecta un conflict, interior sau exterior, trebuie sa dezvolti prin folosirea multiplelor figuri de stil marul discordiei si sa analizezi atat de profund evenimentele astfel incat la finalul redactarii cititorul sa ramana profund marcat psihic.

Pe bune? Si cine m’ar mai citi pe mine (e vorba stric despre mine) daca as scrie in stilul de mai sus? Adica de ce as mai vrea sa am un blog daca pentru fiecare articol ar trebui sa ma gandesc ce structuri sa folosesc astfel incat sa fac un text pe baza caruia sa se faca o analiza mai profunda decat pe poeziile lui Eminescu? Sunt complet de alta parere…eu, repet EU, dupa cum foarte bine se observa ma exprim foarte colocvial…asta e stilul meu de a spune/scrie ceea ce simt, de a’mi exrpima punctul de vedere. Si nu, nu am un limbaj filozofic, nu vreau sa am un astfel de limbaj…ma bat destul cu el la liceu, in orele de romana…nu vreau sa scriu articole pe care voi sa trebuiasca sa le analizati cuvant cu cuvant, fraza cu fraza pentru a intelege ce am vrut sa spun…am un lucru in minte? Exact asa il zic aici..sa inteleaga toata lumea la ce ma refer nu sa fie de genul : “si prin structura xyxyxjfd a vrut sa exprime drama interioara ce se reflecta printr’o oboseala existentiala….” . Daca cineva este interesat de cunostintele mele in limba si literatura romana cu siguranta nu o sa gaseasca asta aici, il invit in privat, de preferat chiar fata in fata si sa discutam despre imaginatia(sau realitatea) lu’ Stefan Gheorghidiu, despre mintea bolnava a lui Ion, despre motivele romantice din operele lui Eminescu si asa mai departe.

Aici, aici, este locul meu…locul unde ma descarc, unde spun ceea ce gandesc ca si cum as vorbi cu cineva sau ca si cum as vorbi cu mine…si intr’o conversatie cu cineva, sau cu mine, nu folosesc cuvinte mari, nu folosesc neologisme, nu analizez de 10 ori un lucru inainte sa’l scriu…asta gandesc, asta spun.

Sunt intr’adevar blogurile mari, care au o nisa, un sector strict despre care vorbesc, cei care stiu ce fac…eu nu fac parte din ei…eu sunt un simplu nimeni care isi ocupa timpul liber, DE PLACERE, strict doar de placere pe blog.

Da, pot spune ca mi’am schimbat stilul de a ma exprima de cand scriu aici, dar asta dintr’un simplu motiv: cresc, ma schimb, unii spun ca ma maturizez…si mi’am schimbat modul de a vorbi si de a ma exprima in general, nu doar aici…aici se reflecta consectinta schimbarii mele in gandire si exprimare, desi sincer sunt destul de mici aceste schimbari…poate chiar neobservabile.

Rezumat

Si uite ca am ajuns si pe 31 decembrie 2012. S’a mai dus un an…ma rog se duce peste cateva ore…si stau si ma gandesc ce am facut eu anul asta? Pe bune ca mi se pare ca a trecut repede si am zis sa’mi pun creierasul la munca sa’si aminteasca ce am facut eu in 2012 si sa fac un rezumat. Sa vedem…anul asta de ziua mea am primit cea mai geniala urare , o poezie de suflet si de la voi o multime de premii

Mi’am facut prieteni noi pe aici prin  blogsfera, am incheiat(macar pe blog…ceea ce este un pas spre marea incheiere) un capitol important pentru mine (ma refer la seria “…” ) , am inceput sa scriu o poveste pe care vad ca am lasat’o complet in aer…poate pentru ca si povestea reala din care este inspirata a ramas exact la fel…in pom si pomul in aer…sau poate nu stiu.

M’am intalnit cu ursul la propriu, m’am plimbat destul de mult vara asta , am fost si in tabara o saptamana la mare, am intrat in a 11’a …am terminat primul semestru de a 11’a…m’am  hotarat sa nu ma decid deloc si sa dau admiterea la doua facultati , am facut cate un desen pentru unii dintre voi, am facut o rubrica “Recomand” prin care in fiecare vineri recomand cate un film.

M’am revazut cu o persoana importanta pentru mine, zilele trecute m’am hotarat sa ma fac de ras (sa dansez) la un majorat si cel mai probabil o sa fac asta si de revelion.

Si cred ca cam asta e tot…cam asta a fost 2012 pentru mine pe scurt…a trecut repede si n’am facut mai nimic, nu?

Planuri pentru 2013?

Facem lista cu –

-sa invat sa dansez pana la majoratul meu sa nu ma fac de ras chiar atat de tare
-sa am un majorat la care sa se distreze toata lumea

-sa iau carnetul

-sa ma angajez acolo unde mi s’a promis o vorba buna

-sa ma duc la mare cu prietenii

-sa castig o tabara de o saptamana la mare

-sa reusesc sa’i arat lu’ tata ca o sa conduc bine si sa’mi dea si mie masina din cand in cand

-sa ma plimb cel putin la fel de mult ca vara trecuta

-sa reusesc ce incerc de ceva timp sa uit pentru ca acum am inceput sa fac progrese, dar vreau definitiv

Si probabil mai sunt, dar nu’mi vin mie prin minte acum…

Ne auzim la anul asa ca sa fac si clasicele urari chiar daca sunt banele si probabil deja v’ati plictisit de ele.  Fie ca noul an sa va aduc tot ce va doriti, sa va implineasca toata dorintele astfel incat sa zambiti in fiecare clipa a vietii pentru ca un zambet este cea mai puternica arma si cel mai bun medicament. Si restul lucrurilor pe care eu nu prea ma pricep sa le spun (motiv pentru care cei care aveti numarul meu si il am si eu pe al vostru o sa primiti un mesaj simpatic si dragut preluat de la tovarasul gogu. …bine, pe unii o sa va mai si sun si o sa mai trimit si cateva mesaje original, dar majoritatea(inclusive cei de mai sus…pentru ca nu degeaba am pus ”si’ acolo) o sa primiti si un mesaj de pe net)

La multi ani 2013

Life in pictures(14)

Mai multe gasiti la Costin

Urare

Am primit azi o urare mai "speciala"...si cel care mi'a facut'o...mi'a zis ca se supara foarte tare daca nu o pun aici...nu pot sa zic ca nu'mi place pt ca imi place...asa ca o sa'i fac pe plac lui CRISTY(ca nu vrea sa ramana anonim) si o sa'i pun urarea aici impreuna cu poza pe care tot el mi'a dedicat'o

Eu de la distanta pentru tine tip

Ca n.am bani nici de bip..

"La multi ani" iti spun toti

Si tu incepi sa te alinti

Eu NU VREAU sa.ti spun la fel!!

Vreau sa.ti fac o urare printr.un biletel:

Sa traiesti un catralion de ani

Ca sa te uiti la altii cum sunt tineri

Si arunca cu bani

In timp ce tu o sa ai numai retineri!!

Acum un 4x4 drept cadou sa primesti

Ca oricum permis N.AI!!

Deci poti doar sa.l privesti

Si sa te gandesti cum aratai

La volan daca erai..

Sa ai un iubit

Precum "Bred Pit"

Sa fie mereu de fete asaltat

Si sa nu vrea sa fie salvat

Inchei aici ca mi.a fugit

Inspiratia care nici n.a venit

Stiu ca sti ca stiu ca ma iubesti

Dar eu vreau sa primesti

Absolut tot ce iti doresc

Si cu un "amice, te iubesc"

Sa.mi multumesti

Multam bay

Asa cum este , ea este ea ,

O personalitate diferita ar spune lumea

Diferita sau nu , ea este ea ,

Arta locului ei nu ar fi fost cum era.

Chip parca in gheata cioplit

Inima ei plina de viata inca ar mai fi copilarit

Desi fuge cand ceva nu-i place

Are puterea mereu de a zambi , ma face .

Zvelta , obtimista , ganditoare dar totusi realista

Unele vorbe sau ganduri ar fi trebuit trecute in revista

Ridica pana si cel mai dezamagit moral

Dintr-un lucru banal ea il face frumos si anormal.

Cutreieram impreuna, adesea ,uliti si poteci.

Imi striga mereu in urma " Nu vreau sa pleci!" ,

Ea este mereu acolo pentru a ma sculta

Indrugam numai prosti dar ea gandurile rele mi le alunga.

Parca-mi aduc aminte si acum ...

Eram doar niste copii .. vreau sa spun

Ea este ea mereu , orice ar fi fost

Nici o zi in amurg pentru ea nu s-ar sfarsi prost.

Acum doar niste randuri pe care le stie ,

Pe derost .

Candva o amintire , vesnic vie

Ea este ea , asa ar fi trebuit sa fie

In prapastia vietii

Culoarea tineretii

Sufletul copil, gandirea matura , atuul frumusetii.

Merci Ana