Bucurestiul la pas

Cine ma are la prieteni pe facebook sau urmareste pagina de facebook a blogului o observat probabil ca am tot postat niste poze si chestii cu hastagul #bucurestiullapas. Cum a pornit... nebunia asta. Intr-o pauza la munca vorbeam cu E. ca eu nu am fost de mult intr-un parc, E. imi spune ca nici ea si ca ar fi o treaba sa mergem in cismigiu dupa munca, dar ca nu prea are bani si ca sa mergem pe jos, ca oricum nu e asa departe. Si cum ne plimbam noi prin parc ne-am gandit ca suntem in bucuresti de 2 ani si noi inca nu am vazut tot bucurestiul, ca nu ne-am plimbat, ca nu am facut multe chestii. Dupa ne-am oprit pe o banca prin parc si ne-am gandit la anul asta, la ‘varsta de 21 de ani’ si am ajuns la concluzia ca si pentru mine si pentru ea varsta asta a fost cea mai faina, ca am facut cele mai multe lucruri interesante, nebune, noi si tot asa, si am zis ca sa continuam, cu un fel de mini ‘bucket list’. Am plecat dupa din cismigiu pe calea victoriei si dupa inapoi in regie, si unul din obiectivele de pe bucket list a fost: sa luam bucurestiul la pas. Si in 3 zile am ajuns sa facem 26km pe jos. In prima zi am fost regie-cismigiu-calea victoriei-regie, in a doua zi am fost regie- parc drumul taberie- regie si in a 3-a zi am fost regie-strada xenofon- regie. Insumand, cum am spus si mai sus 26km de mers pe jos. O sa las si niste poze, normal selfie-uri pentru ca E. a facut multe si inca nu stie ca am pus toate pozele astea, asa ca...daca nu mai auziti de mine sa stiti de ce...

Dupa cum am spus, a fost cel mai intens an si pentru mine si pentru E., am facut foarte multe lucruri noi, iar eu personal am pe bucket list un lucru in plus. Pana anul asta am evitat pe cat de mult posibil sa merg in costinesti, anul asta inevitabil am ajuns acolo 3 zile, mi-a placut, m-am distrat, a fost ok, am zis ca am rezistat vitejeste pana acum, acum am facut-o si pe asta, am scapat de ea, mai imi ramane doar sa vad titanicul si am promis, dar mai ales mi-am promis ca o sa vad titanicul pana la sfarsitul anului sau macar pana la sfarsitul lu' ianuarie, la 21 de ani o sa fac cele 2 lucruri pe care le-am evitat in ultimii multi ani: sa merg in costinesti si sa vad titanicul, unul e deja bifat, mai ramane unul si cum am zis...o sa o fac si pe asta, o sa va anunt cand o sa se intample. 

Dezamagitor

Dupa ce v-am povestit despre mini experimentul meu din metrou o sa va mai povestesc un altul. In prima jumatate a anului sa spunem ca am iesit mai des in oras decat de obicei, plus ca am avut cea mini chestie cu colega de camera dat fiind ca nu prea aveam timp de stat acasa, daca va mai amintiti am ajuns la un acord si aveam ‘iar e luni’ si in fiecare luni ieseam, dupa era si marti si miercuri si joi si tot asa. Si uneori observam persoane iesite singure in oras, sa manance sau sa bea un suc/bere ceva. Si mereu ma intrebam cum e treaba asta, niciodata nu am facut asta, adica da, uneori se intampla sa ajung cu cateva minute mai devreme, dar asta nu se pune. Si m-am decis intr-o zi dupa sala sa merg sa mananc inainte sa ma intorc la munca, doar eu. Cum a fost? Interesant. As repeta? Cel mai probabil nu. Adica da, mi s-a parut interesant, dar trebuie sa recunosc ca m-am cam foarte plictisit. Adica am stat continuu pe telefon pana mi-a venit comanda, asta dupa ce chelnerul s-a uitat dubios de cateva ori la mine, am mancat si dupa am continuat sa stau continuu pe telefon pana mi-am terminat bautura si mi-a adus nota. De ce mi s-a parut interesant? Pentru ca a fost ceva nou pentru mine, dar cam atat, nu mi s-a parut ceva suficient de interesant incat sa repet experienta asta, e chiar destul de plictisitor, si nu, nu recomand altora sa incerce asta...adica nu e nimic fun, nu e nimic intrigant, nu e nimic interesant la a sta singur la o masa, mai ales daca nu aveti baterie la telefon ca sa aveti totusi un mod de a umple timpul clar un mare nu.

So... rezultatul experimentului: o dezamagire totala clar de nerepetat.

Da, da, da...e semn de independenta si bla bla bla, dar mie personal mi s-a parut foarte plictisitor si clar nu ceva pentru mine, poate altii apreciaza acest lucru altfel, eu am ajuns la concluzia ca daca vreau sa mananc in oras si nu am cu cine sa ies mai bine comand si stau acasa, m-as plictisi mai putin. 

La metrou

Dat fiind ca toata vara eu am stat in dristor si munceam in grozavesti in fiecare dimineata si in fiecare dupa-amiaza trebuia sa folosesc metroul, cam un drum de 30-35 de minute cu totul, cu mers pe jos si mersul efectiv cu metroul. Cam 2 saptamani am facut un fel de mini experiment sa ii spun asa. Nu aveti idee cat de aglomerat poate sa fie, este dezastruos la cel mai propriu mod cu putinta. In unele dimineti abia aveam loc sa intru in metrou efectiv si stateam atat de inghesuiti incat putea soferul sa puna cate frane vrea el, sa ia cute curbe vrea, ca nu se misca absolut nimeni nici macar cu un centimetru, atat de unul in altul stateam. Pe la 5 juma sau 7 cand ieseam eu( in functie daca ma duceam la sala sau nu) era ceva mai acceptabil, era normal tot foarte aglomerat, dar mai aveai loc sa te misti cat de cat. Eu de obicei uit sa imi scot castile din ghiozdan ca sa ascult muzica si in metrou nu mai stau sa le caut si raman asa, ma joc de obicei sau ma uit pe 9gag. Vreo 2 saptamani cam asa, am stat in metrou cu telefonul in buzunar si fara casti.

Mi s-a parut extrem de interesant cate lucruri am observat despre comportamentul oamenilor in aglomeratie sau nu. In cele aproape 40 de minute merse zilnic cu metroul( dus-intors) am observat fata care isi bifeaza in carnetel task-urile indeplinite in ziua respectiva, doamna stresata ca intarzie la munca, biatul emotionat de probabil prima intalnire sau una din primele intalniri care isi verifica parul si barba si gulerul de la camasa o data la cateva minute si ceasul si mai des ca nu cumva sa intarzie, fata care tine in mana un trandafir ca si cand ar fi cel mai important lucru din viata ei, fata care aproape plange in timp ce scrie mesaje, baiatul stresat in asteptarea unui apel sau a unui mesaj care isi verifica telefonul la cateva secunde si care bate insistent si stresat din picior, parintii foarte extrem de mega ultra rabdatori care explica de fiecare data copiilor de ce o voce anunta de fiecare data ‘atentie se inchid usile’ sau ‘urmeaza statia x’ si de ce de fiecare data urmeaza o alta statie, de ce se opreste metroul si ei nu coboara, parintii rusinati de comentariile copiilor lor la adresa altor persoane din metrou, dar in acelasi timp rabdatori le explica situatia. Da, poate nu a fost frumos din partea mea sa ma uit la toate lucrurile astea, dar mi s-a parut foarte interesant cum toata lumea este in filmul lor si stau cu ochii in telefon sau cu muzica in urechi si ignora totul in jurul lor. Dar in acelasi timp mi s-a parut interesant cum toata lumea observa semnele distinctive. Din cauza anumitor circumstante intamplate in aceasta vara pentru o perioada am purtat un semn distinctiv pe haine( nu dam detalii aici) dar in acea perioada am observat cum 70% din persoanele din jurul meu observau si imi aruncau pe furis priviri pline de mila si apoi isi mutau rusinati privirea, din nou mi s-a parut foarte interesant acest comportament al oamenilor, deranjat pentru mine personal, dar foarte interesant. Cred ca o sa mai repet acest experiment. 

De ce nu?

Recent am vazut cel mai stupid “experiment” posibil, cu cele mai stupide comentarii in articol. Se pare ca cineva, genial de altfel, se plictisea si s-a gandit sa fiarba un iphone 6 in coca cola. Citat din articol “telefonul care costa in jur de 700 de euro a fost testat astfel de catre cei de la TechRax - in mod surprinzator, cei de la Apple nu au creat o protectie in cazul unui astfel de experiment”

Serios, cei de la Apple sau de la orice alta firma de smartphone’uri nu s-au gandit ca exista cineva care vrea sa isi fiarba telefonul in cola de plictiseala? Sau defapt nu e de plictiseala, este de dragul stiintei.

Alt citat din articol: “Dupa 10 minute in care s-a aflat in Coca Cola in timp ce aceasta era fiarta, telefonul a explodat. Curatat dupa acest experiment, telefonul arata destul de bine - carcasa din spate a putut fi curatata iar logo-ul Apple este vizibil”  Din nou, perfect logic, dupa ce telefonul a explodat arata destul de bine, logic, doar a explodat. Cel mai important este desigur ca logo-ul Apple era inca vizibil. Asta imi aminteste de reclamele alea cu “coafura rezista”, cam asa au fost si ei...”logo-ul Apple rezita”. Cam asta a fost tot articolul, nu am ce citate sa va mai pun, dar ati prins ideea.

Mie inca nu imi vine sa cred, sincer, ca nimeni, dar absolut nimeni, din toata compania aia imensa nu s-a gandit ca exista si persoane care vor sa isi fiarba telefonul, si nu oricum, vor sa isi fiarba telefonul in coca-cola. Da, perfect logic, ce mai pot adauga? Pun si filmuletul cu acest “experiment”, pe mine m-a facut sa rad, nu neaparat filmulet cat ideea in sine de a-ti fierbe telefonul doar asa, sa vezi ce se intampla

Articolul din care am citat se gaseste pe pagina debarbati.ro cu titlul “ce se intampla daca fierbi un smartphone in cola”

La multi ani, Corina

Nu stiu cine este Corina, dar ii urez la multi ani. Mi s-a parut foarte dragut gestul prietenei ei si am decis sa scriu despre el. Aseara eram in Afi, ma plimbam, ma uitam prin magazin, din astea, si la un moment dat am lasat persaona cu care eram in magazine si am iesit putin afara. M-am dus sa ma asez pe o bonca sa nu stau in picioare, ma dureau picioarele, asta este unul dintre motivele pentru care am vrut sa ies afara, si chiar cand am ajuns langa banca vine la mine o fata si imi spune ceva de genul “este ziua prietenei mele, Corina, si vreau sa ii fac un filmulet cu 100 de persoane care ii spun la multi ani, vrei sa ma ajuti, te rog?”

Nu era chiar cea mai buna zi a parului meu sau a expresiei mele faciale, cearcanele erau la ele acasa ca de obicei, dar nu m-am gandit la asta, doar i-am zambit si i-am zis ca da, ca mi se pare super faina ideea. Mi-a explicat ca trebuie sa ma filmeze in timp ce spun la multi, i-am zis ca mi-am dat seama, dar se pare ca unii au refuzat cand au auzit partea asta.

Inca o data, super faina ideea, super tare prietena, Corina sper ca apreciezi aceste persoane din jurul tau si...la multi ani , din nou, Corina! Oricine ai fi.