Marea decizie

La un moment dat pentru anumite persoane, pentru mine inclusiv, apar niste ganduri despre a face pasul cel mare si a te aseza la casa ta, la propriu, nu la primarie, apare instinctul acela romanesc, simtul de proprietate, sa ai proprietatea ta, chit ca este casa sau doar un apartament. Este acel moment cand incepi sa te gandesti la viitor, cand incepi sa pui in balanta avantajele de a plati lunar o suma de bani catre banca si a avea locul tau sau a plati lunar o suma de bani catre un proprietar si a ramane chirias. Si atunci incepi sa iti evaluezi optiunile, incepi sa calculez ce bani ai pusi acolo, bine, la saltea, cati bani ai putea sa (mai) pui si in cat timp, pentru ca desi credit, prima casa sau ipotecar, tot ai nevoie de niste bani, pentru avans, 5% sau 15%, pentru taxele notariale, pentru taxele bancare. Iei in calcul si cam pe la ce suma ai vrea sa se invarta apartametul tau, cu o marja de 5-10 000 euro sau pe acolo, dar iti faci o idee de un prag maxim peste care nu ai vrea sa treci sau peste care nu poti trece, poate acel prag setat de tine este plafonul maxim pe care ti-l poate da banca prin programul prima casa, poate este mai mic, in functie de venituri si desigur, in functie de rata pe care te gandesti ca o vei avea lunar. 

Dar odata intrat in mintea ta acest gand si desi poate nu ai in totalitate banii care ti-ar fi necesari, incepi sa cauti anunturi pentru apartamente de vanzare sa vezi cam pe la ce preturi se invart apartamentele de configuratia dorita de tine, 2 sau 3 camere sau de ce nu, 4, decomandat sau semidecomandat, intr-o zona anume si tot asa, fiecare cu criteriile setate. Si atunci vezi daca bugetul pe care ti l-ai stabilit se potriveste cu piata imobiliara. 

Vorba clasica si batraneasca "socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ". Asa a fost in cazul meu, bugetul stabilit initial de mine nu a fost cel care era cerut pentru apartamentele compartimentate cum imi doream eu. In momentul ala am mers la banca sa imi fac o simulare de credit, sa vad suma maxima pe care o pot lua de la ei ca sa stiu cu cat as putea sa mai cresc bugetul meu 'ideal'. 

Dupa ce mi-am schimbat filtrul de buget si mi-am refacut calculele pentru cat ar insemna un avans la suma respectiva si cat timp mi-ar lua sa completez si sa ajung la suma respectiva am inceput cautarea. Timp de 4 luni am tot cautat si am tot comparat apartamente si preturi, dar doar in online, nu am fost la nici o vizionare in perioada asta, eram in stadiul de 'studiu', studiam piata. Am gasit intr-un final cateva apartamente care mi-au atras atentia, le-am salvat intr-un excel cu mai multe criterii importante pentru mine precum: pret, zona, etaj, suprafata, anul constructiei, distanta fata de metrou, daca este vandut de agentie sau de proprietar, semidecomandat/decomandat/circular, daca vine cu extra'uri precum mobilat/utilat, loc de parcare etc, si desiguri mici comentarii. Pe parcurs, la un moment dat arata cam asa:

Pe durata procesului de studiat piata am observat ceea ce era firesc, apartamentele se vand, nu ma astepta pe mine. Asa ca mi-am luat inima in dinti, telefonul in mana, geaca pe umar, ochiii de soim la purtator si am plecat la drum. Am inceput efictiv procesul de vizionare. Sunat proprietarii sau agentii care nu percepeau comision la cumparator, ci doar la vanzator, stabilit zi/ora de vizionare, mers efectiv si vazut apartamentul. Aici este din nou partea interesanta, inainte de a merge efectiv la vizionari am vorbit cu persoane care si-au cumparat in ultimii ani apartament, cat de cat recent, sa aflu la ce s-au uitat, ce au descoperit dupa ce l-au luat si ar fi putut observa la vizionare si imi facusem o lista cu 'aspecte de urmarit' precum:

- daca nu are centrala proprie sa nu fie capat de coloana la radet(dureaza cu orele pana ajunge apa calda daca esti primul care face dus, indiferent de etaj) 

- tevile "de apa"( chiuveta si caloriere) sa nu fie de pexal 

- instalatia electrica sa fie pe cupru

- cat de denivelati sunt peretii, daca exista o diferenta foarte mare de nivel este clar ca nu pot fi indreptati doar din glet, ar trebui tencuit sau poate chiar placat cu rigips, deci mult de munca si mai ales pierdut din suprafata

- urme de inflitratii in pereti, de la vecini, de la coloana de tevi sau de afara

- sa nu fie peretii fisurati( revenim la punctul anterior) 

- apartamentul sa corespunda cu schita RLV, sa nu existe sparturi/extindere neoficiale 

Si desigur ce mai parea evident cand inspectam apartamentul. Dar desigur sunt anumite aspecte pe care nu le poti observa la vizionare. In cazul meu: tavanul in anumite camere are huma pe el. Ca sa iti dai seama de asta trebuie ori sa 'scojesti' putin peretele ori sa'l uzi sa observi daca se umfla, dar evident niciun proprietar sau agent imobiliar nu o sa te lase sa faci asta la vizionare

Pentru ca da, intr-un final am gasit "apartamentul meu", stiu ca suna dubios sa spun asta, dar cand am venit la vizionare am avut o senzatie ca 'bai, eu as putea sa vin zilnic aici de la munca, cum am facut astazi, si sa ii spun acasa' 

Am analizat apartamentul, am revenit cu un amic la vizionare si desi ii vazusem minusurile, stiam ca o sa am de munca la el( minus partea cu huma, asta a fost una dintre surprizele descoperite ulterior) dar cu toate astea am decis ca aici o sa fie acasa pentru mine si am inceput procesul de negociere, un proces de negociere care a durat cam 3 saptamani, timp in care am mai fost la vizionari, dar niciunul nu era ca asta, imi ramasese fixat acest apartament si cumva comparam tot ce vedeam dupa cu el. Din fericire, negocierea mi-a iesit si am reusit sa trec la pasul urmator....notar si banca....dar despre asta povestesc in alt articol

Review cu recomandare

Sa ai o afacere de marketing in online e destul de greu in momentul de fata. Dar sa ai o astfel de afacere de 10 ani si sa fie si una de succes este si mai greu. Am avut si am onoarea de a colabora cu o astfel de compania: Danco Vision. Si recent si-au updatat site-ul(http://www.dancovision.ro/), acum acesta este si mai usor de folosit, desi este unul foarte complex este in acelasi timp ingenios si interactiv, este foarte user-friendly.

Adica normal cand intri pe un site care ti se blocheaza din 5 in 5 secunde si dureaza 20 minute pana se incarca pagina pe care vrei tu sa ajungi nu este chiar o ‘experienta’ placuta, nu? Stiu ca pentru mine clar nu este, si nici daca este nevoie sa trec de 5’spe mii de alte pagini ca sa ajung unde vreau. Un site ca sa fie unul bun, profesionist, dar mai ales practic dupa pararea mea trebuia sa indeplineasca anumite criterii, o sa enumar doar cateva, pe care le consider eu extrem de importante:

·         Sa fie cat mai usor de navigat, sa poti sa ajungi cat mai usori pe toate paginile principale, dar la fel de usor si pe cele secundare

·         Sa fie totusi profesionist, adica nu poti sa faci un site si gata, e site-ul unei companii, nu, trebuie sa arate profesionalismul pentru ca pana la urma este oglinda afacerii si oglinda modului in care acestia lucreaza.

·         Cum am spus si mai sus, sa se miste bine, sa fie rapid si resposiv, nu sa stai 2 ore pana se incarca si sa iti mai si blocheze eventual browser-ul de 4 ori pana deschide o pagina

Cei de la Danco Vision indeplinesc aceste criterii, pe langa asta design-ul noului site arata foarte bine, nu este foarte incarcat, dar nici simplist, nu este obositor vizual, imbina bine culorile, continutul este bine structurat astfel incat este usor sa navighezi si sa ajungi direct la elementele care te intereseaza. Si dupa experienta mea avuta cu ei, site-ul lor arata exact ceea ce trebuie stiut despre ei din punct de vedere profesional: sunt seriosi, foarte responzivi si dau dovada de profesionalism pe tot parcursul colaborarii, raspund promt la mesaje si ofera toate detaliile necesare. Sincer faptul ca au ajuns sa sarbatoreasca 10 ani de prezenta la nivel de online in domeniul de web design si marketing digital avand la activ peste 400 de clienti atat nationali, cat si internationali nu ma surprinde deloc. Nu pot decat sa le urez la cat mai multi ani inainte, cat mai multe colaborari. Ah si sa nu uit, in cazul in care aveti ocazia sa colaborati cu ei sa nu stati deloc pe ganduri, ii recomand cu toata increderea, pentru mine au fost si sunt cea mai serioasa colaborare din acest domeniu. 

"Nu'mi bat capul"

Luna trecuta va spuneam despre esecul meu in incercarea de a intrat pe piata muncii vara asta si tot atunci va spuneam despre oferta unui amic de a lucra cu el la o agentie web, la agentia lui mai exact. Doar ca problema era ca eu nu stiu sa fac asa ceva…nu am nici cea mai mica idee cu ce se mananca treaba asta, stiu extrem de putin html si absolut deloc java. Recent m’a cautat din nou, citise articolul si apoi mi’a spus ceva de genul “pai bine ma, tu ai blog de 2 ani de zile, blogul este un site la urma urmei, un site care trebuie ingrijit, un site care are nevoie de optimizare seo”. Si da, are dreptate, doar ca eu nu prea fac asta sau daca o fac o fac inconstient, involuntar si in niciun caz cu gandul la optimizare. Si mi’a mai spus si de web design, ca un blog are nevoie de asa ceva si vede ca al meu a avut pana in prezent cateva si toate destul de ok. Da, singura problema este ca au fost luate aproape integral de pe net, eu facand niste modificari mult prea minore pentru a fi luate in considerare. Dar nu s’a oprit, stie ca eu anul asta o sa dau bac, stie ca sunt la mate-info intensive info si atestatul este obligatoriu in cazul meu, stie ca o sa trebuiasca sa pregatesc ceva solid pentru acest atestat pentru ca asa imi sta in caracter. Si aici are dreptate, doar ca de cand am intrat la liceu speram ca in momente ca astea sa fac un program-program, adica stiu ca acum 4-5 ani cand a dat frate’miu atestaul el a facut un program de redare media, ceva gen winamp si din plictiseala combinata cu pasiune a facut pentru el si un program de socializare, un chat, ceva gen messenger, desigur cu mai putine functii, dar functional si ok. Si ma asteptam sa am si eu sansa sa pot face ceva de genul, dar mie mi s’a taiat tot elanul cand profa a spus de nu stiu cate ori anul trecut ca la atestat facem html pentru ca html e in programa si nu vrea sa’si bata capul. Si m’am resemnat cu ideea asta, o sa fac html un an intreg si la atestat o sa ma prezint cu o pagina web. Si apoi o sa astept sa intru la facultate pentru a putea invata ceva practic, util si care sa fie mai pe placul meu. Dar pana atunci poate ma mai joc eu pe acasa, in nebunia mea incercand sa invat tot felul de programe. 

Azi + 1 an

Ma uit in calendar, defapt in dreapta jos pe bara de la windows, si vad ca e 22, 22 iulie, in perioada asta, saptamana asta defapt, se dau examenele de admitere pentru UPB, Universitatea Politehnica Bucuresti, si ma apuca un gand: la anu’, pe vremea asta, nu o sa mai stau in fata calculatorului scriind articole pe blog despre tot felul de aberatii care o sa’mi bantuie mie prin cap, nu, o sa fiu in Bucuresti, stresandu’ma pana aproape de maxim sau poate chiar pana la maxim cu gandul ca din clipa in clipa o sa am in fata o foaie de hartie care’mi va asigura sau nu viitorii 4 ani. Spun din clipa in clipa pentru ca nu stiu exact cand vor fi examenele. Anul asta de exemplu s’a dat astazi prima proba si maine se da a 2’a, dar nu se da in fiecare an in aceleasi zile, asa ca mai general si sigur: saptamana asta.

Si pana termin eu cu inscrierile si toate formalitatile astea(formalitati pe naiba) o sa imi fac cerere de camin pentru ca da, acolo vreau sa stau. Dar cu siguranta o sa vina unii si o sa zica ceva de genul “de ce sa stai la camin? Sunt atatea apartamente/garsoniere cu chirie buna sau cu pret de cumparare bun, o agentie imobiliara te pot ajuta sa gasesti un apartament bun din punct de vedere calitate-pret si intr’o zona buna” sau altii care o sa sara si mai si  “Cum sa stai la camin domle’ cand eu stiu cea mai cea agentie imobiliaraBucuresti care iti ofera mai multe oferte decat ai cere?” Si lista poate continua, evident, dar eu o sa ma incapatanez sa raman la camin pentru ca mi se pare o experienta inedita ce trebuie traiata macar 1-2 ani.

Dupa terminare celor 4 ani cu siguranta o sa trebuiasca sa imi caut un apartament sau o garsoniera pentru ca garantat 100% nu ma intorc in oras sa stau cu mama si cu tata, de la anu’ ma mut si inapoi nu ma mai intorc sa stau. Adica sa fim seriosi pana la urma, nu? Cine s’ar intoarce din Bucuresti intr’un oras cum e al meu? Nimeni.

Dar oricum, toate astea sunt momentan doar in mintea mea pentru ca pana atunci mai e 1 an. Si intr’un an se intampla multe si 1 an nu trece chiar atat de usor. Desi, fiind ultimul an de liceu, este posibil sa treaca destul de repede, dar perioada din mai pana in iulie nu o sa treaca repede deloc.