Se afișează postările cu eticheta recompensa. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta recompensa. Afișați toate postările

25 mai 2017

Cumva youtube-ul mi-a recomandat melodia asta
  Si m-a pus putin, mai mult, pe ganduri. Doua dintre versuri suna cam asa:
“Și te tot minți că pe chipul tău
Anii n-or să se vadă”
Oh da, la mine chiar e asta! Arat exact la fel, si nu imi da nimeni varsta pe care o am, bine, unii au inceput sa imi dea undeva la 18 20, ca cica riduri, cearcane si din astea, dar exagereaza ei, adica helloooo cine nu are cearcane, cine are timp sa doarma suficient?
Dar tot melodia asta m-a dus cu gandul la faptul ca bai timpul trece mult prea repede... adica serios acum.. “Copilărie,
Nu știu când ai trecut
Unde sunt anii de demult
Zi-mi când ai trecut”
Si da, am ascultat melodia asta de vreo 10 ori pana acum, nu pot spune ca imi place, nu sigur nici cine este tipa care canta, adica e ceva 'cunoscuta' ca eu nu cred ca am mai auzit de ea, dar nici nu imi displace, evident, dar nici wow nu mi se pare, dar imi da o stare dubioasa, de bine si de rau in acelasi timp. Si de cand o tot ascult pe fundal nu imi pot scoate din minte niste intrebari absurde, ca de exemplu:
- Ce ar crede copilul ce ai fost despre persoana care ai devenit? Ar fi mandru sau dezamagit? Ai avea curajul sa te uiti in ochiii lui( sau ma rog, ai tai) si sa ii spui ca totul o sa fie bine, ai avea curajul sa te uiti in ochiii lui si sa ii spui orice? Si daca da, ce i-ai spune? Si mai ales cum te-ar privi cand ii spui orice i-ai spune? Daca te-ar vedea random pe strada s-ar gandi ca esti a good person sau a bad person, in ce ‘tabara’ te-ar clasa?
Eu nu am raspuns la intrebarile astea si tare as vrea sa le gasesc, si mai ales tare as vrea sa fie ‘pozitive’.


Dar totusi stiu ceva, stiu ca imi e dor de copilarie, sau de fapt... e prea mult sa spun ca imi e dor de mine din copilarie, sau macar de momentele mele de copil? Adica da, inca ma mai alint din cand in cand, dar nu, nu cum o faceam candva, copilul ala mare care ma credeam si care consideram ca nu o sa dispara niciodata aparent a inceput sa intre in umbra din ce in ce mai mult, treptat, nu brusc, asta e clar, pentru ca sincer, cel mai trist mi se pare faptul ca, nu stiu sigur cand am pierdut copilul ala din mine, dar sper sa il regasesc intr-o zi...

19 ianuarie 2015

In anul 2013 s-a implementat in sistemul de invamant romanesc evaluari pentru elevii claselor a II-a si a IV-a. Aceste evaluari sunt asemanatoare testelor internatinale PISA, teste care pun accentul pe aplicarea cunostintelor acumulate, nu pe memorarea acestora.
De ce m-a interesat pe mine subiectul acesta? Pentru ca am un verisor care anul acesta este clasa a doua si o sa sustina aceasta evaluare, asa ca m-am interesat pe net pentru detalii si am aflat ca exista o platforma care ajuta atat copiii cat si parintii, pentru ca da, este necesara implicarea activa a parintilor deoarece elevii sunt destul de mici si au nevoie de tot sprijinul pe care il pot primii pentru a se familiariza cu schimbarile aparute. Am gasit un site care ofera simulari de teste pentru clasele intai, a doua, a treia si a patra, dupa modelele PISA, TIMSS si PIRLS. Astfel atat parintii, cat si copiii, vor stii la ce sa se astepte de la aceste testari nationale.
Pe platoforma e-istet, exista mai multe pachete pe care le poti achizitiona, eu i-am recomandat unchiului meu pachetul gold, care costa 57 lei pe trei luni. Lista de preturi este chiar ok, din punctul meu de vedere, raportat la ceea ce primesti. Abonamentul de bronz, cel pentru curiosi, costa 29 lei/ luna, cel de argint, pentru avansati, 24 lei/ luna si 48 lei pe doua luni, iar cel de aur, cel pentru isteti, 19 lei/ luna si 57 de lei pe 3 luni. Si toate abonamentele contin 96-144 teste pe luna, la care primesti pe loc rezultatul, ai acces total la evolutia copilului, si exista si un clasament national, sa vezi unde se situeaza copilul tau raportat la alti copiii de aceisi varsta.
Varul meu a parut destul de incantat de platforma, ii place faptul ca primeste recompense si ca intrebarile sunt formulate in asa fel incat au legatura cu viata de zi cu zi si prezinta tot felul de jucarii educationale
Intrebarile sunt de genul acesta:




Iar la final, primesti pe loc nota si recompensa 

4 noiembrie 2013

Posted by Zdwuby | File under : , , , , , , , ,
Stii momentul ala in care parintii te motiveaza cu chestii de genul “daca iei nota mare la scoala iti iau o ciocolata” ? Da…ei bine la mine nu e asa…singura data cand auzeam lucruri de genul era cand trebuia sa fac injectii…stiau deja ca nu le suport si fac urat, dar urat rau, adica dau din maini si din picioare si tip de zici ca ma taie nu inteapa… si atunci, inainte de fiecare injectie o auzeam pe mama “daca esti cuminte la toate injectiile si nu o bati pe vecina(asistenta care imi facea si inca imi face injectiile) iti iau jocul ala”. Stiu ca ultima data cand a mers faza asta am primit un joc de monopoly…apoi mi’au zis ca trebuie sa stau cuminte pentru ca sunt mare si nu trebuie sa astept nimic in schimb. Ieeei nu e asa? Acum in a 12’a unii parinti isi motiveaza odraslele sa invete cu sintagme si promisiuni de genul “daca iei bacul cu nota mare si intra la facultate la stat iti iau masina sau te las sa stai in Bucuresti unde vrei tu si cu cine vrei tu” …Nu, la mine nu e valabila nici asta, daaaar pe bune ca as cam vrea si eu o masina. Dar cica nu gasesti masini de vanzare pe toate gardurile…auzi tu la ei…cica nu poti sa te duci din poarta in poarta, din usa in usa si sa spui “nenea cumpar masina, ai de vanzare?” sau daca vezi pe sosea o masina care iti place nu poti sa duci la proprietar si sa’i spui “nenea domnu’ cu masina draguta vreau sa’ti cumpar masina” Nuuuu…trebuie sa cauti mult si bine pana gasesti. Si dupa trebuie sa te duci sa vezi masina sa vezi daca e ok sau nu, daca corespunde, daca proprietarul a bagat mai multa vrajeala decat trebuie si in realitate masina e varza… niste treburi din astea care te fac sa te lasi de vrut masina. Dar apoi te gandesti…”bai frate, eu sunt cetatean european si am drepturi”…a nu, stai asa, asta era placa pentru altceva…te gandesti asa “bai frate, eu traiesc in plina era tehnologica, ma duc sa’mi caut masina pe net”. Si te duci frumos pe google si te uiti ca vitelul la poarta noua ca nu stii cum sa cauti…scrii si tu auto poate poate…apoi iti amintesti ca ai mai auzit tu de niste site’uri, dar nu ti le amintesti exact…si stai ca desteptu’ cu google deschis si cu cuvantul “auto” scris…si apoi iti pica fisa… Autodel.ro asta era ma siteul ala pe care il aveai pe limba. Intri frumos, iti cauti masina…vezi multe si frumoase, mai vechi, mai noi, mai scumpe, mai ieftine…si apoi te duci frumos la taica’tu si ii spui “taaaatiiii am gasit o masina draguta si la un pret acceptabil” si auzi un raspuns de genul “foarte bine”. Si te duci inapoi la calculator si pastrezi site’ul pentu momentul in care ajungi pe salariu si iti permiti o masina…