Se afișează postările cu eticheta greu. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta greu. Afișați toate postările

4 mai 2020

Odata incheiate toate procedurile cu banca, cu notari, cu toata lumea, ai un set nou de chei in mana. Ai cheile de la apartamentul tau. Dar cum apartamentul tau este intr-un bloc vechi garantat o sa vrei sau o sa fie necesar sa ii aduci imbunatatiri. Si vine marea intrebarea: platesti pe cineva sa faca asta sau le faci tu? Daca vrei sa se termine repede, iar tu nu esti 'dorel' de profesie, cel mai bine ar fi sa alegi pe cineva sa vina sa iti faca treaba. Dar pe cine? Ca sunt multi si unul mai scump decat celalalt. Sincer? Cred ca cel mai ok este in cazul in care alegi sa mergi pe mana unui profesionist sa alegi pe cineva recomandat, cineva care a lucrat la o cunostinta si a fost multimit de lucrare. Spun asta pentru ca sunt multi care vor doar sa iti ia banii cat mai repede, le fac cam cum le-ai face si tu, pe principiul "merge? merge, lasa-l asa". Dar cand stii ca dai un ban unui specialist, unui profesionist, nu vrei sa te multumesti cu "lasa ca merge si asa", vrei sa iasa bine, ca pana la urma, d'asta l-ai ales pe el si nu le-ai facut tu singur. 
Eu am ales sa ma transform in 'Dorel'. Am avut pe cineva care mi-a facut baia pentru ca acolo era mult de munca si complex. Adica a durat aproape 3 saptamani sa termine un profesionist, mie mi-ar fi luat vreo 2 luni si nu ar fi iesit chiar ok, dar asa cum am spus initial, am mers pe mana unei recomandari si pot spune ca rezultatul a fost ok mai ales ca a fost o lucrare destul de complexa, a fost refacuta de la 0, gresie, faianta pe 2 pereti, masca de faianta la cada, wc incastrat cu fateta imbracata in faianta, 2 pereti zugraviti, montat obiectele sanitare, masca de chiuveta, dulap oglinda, iluminator, spoturi, tencuit, gletuit...a fost destul de complex acolo, sa ramanem la asta.
Partea draguta incepe dupa, cand eu, in 9 degete, devin 'Dorel' pentru prima data. Ce implica asta? Pai am invatat sa pun parchet, sa smirgheluiesc peretii, sa zugravesc, sa schimb inrerupatoare. Chestii din astea, basic, dar facute prima data, mai ales de cineva declarat sedentar convins si cu 9 degete disponibile si unul care te doare si incurca, a fost foarte interesant. 
Dar per total, rezultatul a fost unul multumitor, a durat cam o luna sa fac toate aceste operatiuni, dar eu spun ca fost destul de decent, am iesit mult mai ieftin decat daca as fi avut pe cineva si sincer, la preturile care se cereau pentru ceea ce am facut eu, chiar ma bucur ca nu am avut mester. 
Partea cea mai grea a fost faptul ca nu m-a ajutat conditia fizica, aparent este destul de solicitant fizic, deci pe de-o parte inteleg de ce se cer preturile care se cer. Si al doilea lucru care mi s-a parut foarte greu a fost delimitarea la zugravit. Nu mi-a placut niciodata ideea de a avea toti peretii albi, imi place sa fie colorati, culori diferite in camere diferite, in sufragerie de exemplu chiar 2 culori. Partea grea la zugravit asta mi s-a parut, sa pun banda de scoci sa delimitez tavanul de pereti si peretii intre ei. Nu am foarte multe poze din perioada respectiva pentru ca m-am axat pe terminat efectiv ce aveam de facut si sincer nici nu credeam ca o sa ajung sa scriu aici despre asta. Am totusi cateva poze cu holul si sufrageria, poze facute sa le trimit cuiva, altfel nu ar fi existat nici alea. O sa le pun aici si desi operatiunea a fost de durata....adica a durat cate o zi zugravitul in fiecare camera, cam jumatate de zi parchetul si cam 2 sapamani smirgheluitul. Facute in weekend, seara dupa munca, a durat undeva la o luna operatiunea asta. De curatenia dintre smirgheluit si zugravit nu vorbesc, acolo nu am participat aproape deloc, am chemat-o pe mama sa ma ajute la partea asta, eu doar eu eliberat casa, am scapat de toti sacii de moloz pe care ii aveam, cutiile si toate astea, dar curatenia efectiva a facut-o mama pentru ca nu ma descurcam, efectiv eram in depresie cand intram aici, mi se parea fix un santier care nu o sa arate niciodata a casa, ei bine, mama in 2 zile l-a transformat din santier in apartament si am putut eu sa continui operatiunea parchet si zugravit. 
Cand spun santier, ma refar cam la asta, asa arata balconul, dar era fix la fel in aproape toata casa:

Holul in timpul procesului de smirgheluit:


Holul in timpul operatiunii de zugravit, lumina nu foarte buna, este o nuanta de peach neconventional. Toate culorile( albastru din dormitor, peach.ul de pe hol, galben verzui si gri in sufragerie sunt culori mixate de mine acasa, nu sunt premixate, deci slabe sanse sa mai aiba cineva culorile in casa sau oriunde fix la fel ca ale mele) 


Sufrageria unde am mers pe 2 culori( 3 daca punem si tavanul alb) cei 2 pereti pe lungime galben verzui( nu era lumina prea buna cand a fost facuta poza asta) si ceilalti 2 pereti, pe latime, gri, iar parchetul de asemenea nuanta de gri, plinta urma a fi prinsa dupa terminarea procesului de zugravire 


Iar eu, ca un profesionist adevarat, deloc cu febra musculara, aratam cam asa: 


Aveam un video, dar cumva nu vrea sa ma lase sa il incarc asa ca am facut doar un screenshot, ca idee. Si da, cam asta ar fi. Ca idee, daca nu ai foarte multi bani si vrei sa economisesti putin ca sa poti sa investeti in altceva( mobilier de exemplu) si nu te grabesti foarte tare, le poti face si singur, pentru mine a fost pentru prima data la nivelul asta si pot spune ca nu a fost chiar fizica cuantica, nu a fost nici usor, dar nici imposibil. Daca dispui de bani suficienti si/sau vrei sa termini mai repede, mergi pe mana unui profesionist pe care ti l-a recomandat cineva, nu gasit pe google. Cand faci singur nu ai pe cine da vina daca nu a iesit ce iti place, decat pe tine, poate este si asta un aspect de luat in calcul pentru anumite persoane.
Desigur, mai raman aspectele de a alege mobilier, usi, parchet, electrocasnice( aici chiar o poveste amuzanta) O sa detaliez si astea intr-un articol 

20 decembrie 2014

Stiti ce e interesant? Momentul ala aiurea cand se intampla ceva neplacut in viata ta, te afecteaza pe moment, dar apoi realizezi ca...nu e prima oara, stii sigur ca nu o sa fie nici ultima, si dupa un timp destul de scurt pur si simplu nu te mai afecteaza, devi imun. Si treaba asta se intampla fara sa iti planifici, pur si simplu dupa un punct subconstientul tau ia atitudine si te transfora intr-o persoana imuna la acele gesturi pentru ca in loc sa iti imprime in creier lucrurile pentru care ar trebui sa treci cu vederea, cum s-a intamplat de fiecare data, iti transmite niste impulsuri fara o tinta anume, este pur si simplu nimic.
Poate e bine, poate e rau, nu stiu, pentru ca am ajuns la punctul ala de imunitate se pare, desi pe moment m-a afectat foarte tare, dar orice usa inchisa in nas inseamna o alta usa deschisa pe care sa poti intra linistit si fara probleme.

Nu prea are sens, nu? Stiu, nici pentru mine nu prea are. Nu, nu are. Nu prea imi pot explica chestiile astea, dar...se inampla cu sau fara voia mea se intampla. Pe de-o parte cred ca era timpul ca subconstientul meu sa ia atitudine, pe de alta parte incep sa cred ca nu face o treaba prea buna daca ma lasa sa constientizez totusi treaba asta, nu? 

22 noiembrie 2014

Posted by Zdwuby | File under : , , , , , , , , , , , ,
Exista momente cand cedezi din diverse motive si vrei sa faci un lucru pe care apoi l-ai regreta, stii ca vei regreta, dar totusi vrei sa o faci, simti ca ar putea exista cumva o “minune”, chiar daca esti constient ca nu o sa fie nimic diferit si apoi o sa regreti. Dar exista si momente in care acele regrete de dupa acel telefon sau dupa acea discutie in care spui ca ajunge si ca nu mai vrei si blochezi numarul, blochezi facebookul, blochezi tot ce se poate, stergi numere, stergi tot. Apoi exista din nou acele momente de slabiciune si incerci sa le rezisti, dar cedezi, esti slab, apoi observi ca nu ai cum sa suni, nu ai pe ce, numarul deja nu mai este salvat in memoria ta, nici in memoria telefonului, nici in istoricul apelurilor, nici in istoricul mesajelor, nici in nimic, pur si simplu nu mai e nicaieri. In momentul ala nu stii daca sa te urasti sau sa te bucuri ca ai avut un moment rational suficient de puternic incat sa faci pasul respectiv. Iar intr-un final ajungi din nou la un moment rational si iti spui ca ai procedat corect, trecutul e trecut si trebuie sa ramana trecut si punct. 

30 mai 2014

Posted by Zdwuby | File under : , , , , , , , , , , , , ,
De 20 minute stau cu wordul deschis si nu stiu ce sa scriu, in mintea mea se ingramadesc cuvintele, dar fara a contura fraze sau sintagme coerente. Am vrut ca articolul asta sa fie pe sentiment, dar nu stiu cum sa fac asta. Stiu ca o sa-mi lipseasca mult anumite persoane, stiu ca o sa-mi lipseasca sa stau jumatate din zi, 5 zile din 7 cu ele. Si acum ce sa fac, sa insir aici amintiri? Nu ar avea farmec, sa fac un pomelnic cu persoanele care o sa-mi lipseasca? Nici asta nu ar avea farmec…
O sa spun totusi ca in 4 ani de liceu mi-am facut prieteni noi, am intarit prietenii vechi, cu anumite persoane sunt in aceiasi clasa de 12 ani, cu unii chiar de la gradinita, dar ce e drept la gradinita nu eram in aceiasi clasa, unele legaturi le-am pierdut, am iubit, am suferit, am ras, am plas, m-am schimbat, m-am maturizat…hai ca aproape m-am crezut si eu cu maturizarea.
O sa-mi lipseasca foarte multe chestii, da, stiu, am telefon, au telefon, am facebook si au facebook, dar nu o sa mai fim cate minim 6 ore pe zi in acelasi loc. Nu o sa ne mai plangem ca facem 10 ore de mate pe saptamana, nu o sa ne mai certam cu profa de info, nu o sa mai facem auditie muzicala in aproape fiecare ora de dirigentie cu domnul director, nu o sa mai fim clasa de suflet a domnului director, adica o sa fim, dar nu o sa mai fim prezenti, o sa vorbeasca despre noi la trecut,nu o sa se mai faca glume bune sau idioate in ore, nu o sa ne mai stresam unii pe altii si toate astea…
A trecut si liceul, se presupune ca am crescut, ca ne-am maturizat…si pentru ultima data pentru ca c'est fini la comedie


Ani de liceu,
Cu prietenii pe viata,
Scumpii ani de liceu
Ti-i vei aminti mereu.

8 aprilie 2013


In plictiseala’mi cea de toate zilele incep sa “explorez” diverse si diverse site’uri cu imagini…site’uri de care dau complet intamplator de cele mai multe ori. Ideea e ca mai ajung si pe cateva pagini de facebook sau bloguri sau site’uri ce permit si comentarii. Si acum sa zic ce’mi activeaza mie piticul de pe creieras ca doar nu as putea eu sa fac un astfel de articol fara sa zic ca ma enerveaza ceva, nu? Normal ca nu…daca as face probabil ati crede ca e un guest-post sau ca cineva mi’a “spart” blogul…Buuun…sa trecem la subiectul dezvalui inca din titlu…cum e si la comentariile literare, nu? “tema central a operei este dezvaluita inca din titlu” si dupa vine multa vrajeala….Ce ma mai lungesc si nu ajung odata sa spun ca ma enerveaza prea tare persoanele care nu mai stiu sa aprecieze talentul…Am gasit desene, picture, schite foarte bine realizate si in speranta ca o sa gasesc ceva detalii sau macar numele autorului ma uit sub imagine si dau inevitabil de comentarii si ce vad acolo? Imposibil sa nu fie cel putin 5 idioti care sa zica “photoshop”….sau nu poti sa fi un fotograf bun care stie sa foloseasca toate functiile aparatelor de fotografiat profesioniste si sa faci o poza de milioane care sa’ti evidentieze talentul pentru ca evident o sa gasesti pe cineva care sa zica “photoshop”.
De ceva timp nu ma mai uit la comentarii, dar sunt site’uri care ti le baga pe gat…ori nu este necesar sa folosesti scroll ca imaginea ocupa mai putin si iti apar comentariile imediat sub…ori unele site’uri au adoptat moda facebook de a pune comentariile in partea dreapta…si iti sar pur si simplu in ochi …si nu e unul…sunt multi…Ce concluzie sa trag? Ca nu mai exista nimeni talentat si ca toata lumea isi masoara talentul in photoshop? Sau ca devenim din ce in ce mai ignoranti si penibili ignorand talentele? Si inca o chestie…astia care comenteaza cu photoshopul….oare stiu sa lucreze in el? Aveti idee cat de complex este photoshopul asta? E foarte complex…acum cativa ani am invatat si eu sa lucrez in el…dar invatasem doar o mica parte din toate functiile pe care le are si sa stiti ca nu mi s’a parut usor deloc…da, poti sa faci lucruri incredibile cu programul asta de editat poze, dar nu oricine poate sa lucreze in el…si din photoshop ies imagini incredibile din pagina alba…fara sa pornesti de la nimic poti sa scoti niste imagini care nu’ti vin a crede ca au o alta imagine la baza…scoti forme si efecte incredibile daca sti sa le asezi in pagina, dar nu…nimeni nu vede asta. Dar vai scuzele mele...esti cool daca ironizezi talentul pe net cand tu nu esti in stare sa tragi o linie dreapta pe foaie…Incerc sa ignor comentariile, chiar si pe ceva care imi sunt bagate cu forta pe gat pentru ca imi distrug tot cheful de frumos si nu mai pot aprecia talentul real al multor persoane. Multi probabil din acest motiv nici nu’si posteaza operele pe net…din cauza asa zisilor heitari…dar pe bune ca nu este heitar daca comentezi la toate pozele “photoshop” esti doar penibil…

7 octombrie 2012

Posted by Zdwuby | File under : , , , , , , , , , ,
Mai multe gasiti la Costin