Vicii

La orice varsta sistemul circulator poate produce afectiuni neasteptate. Dar pastilele pot trata aceste afectiuni si in acelasi timp sa produca alte afectiuni, precum imbolnavirea ficatului sau a stomacului. Da, ceva de genul asta mi-a spus un amic care este medic rezident, si desi oficial sustine medicina cu tot ce tine de ea, in particular, pentru tratamentele de lunga durata sau pentru prevenirea anumitor afectiuni, recomanda metode alternative, precum produsele naturiste sau mai usoare. Pentru afectiunile de care am pomenit la inceput mi-a recomandat pentru un alt amic Endolex, ajuta la functionarea naturala a venelor capilare si a vaselor limfatice si contribuie la mentinerea tonusului normal al peretilor vasculari.

Cum el este un impatimit al cafelei de dimineata si a tigarii de langa pentru ca altfel nu se poate, nu poate renunta de aceste vicii, sau nu vrea, pentru ca daca ai vointa orice se poate, eu pe principiul asta merg. Cu nicotina nu am probleme, dar cu cafeaua da, sau oarecum, adica beau zilnic sau aproape zilnic cafea, pentru ca mi se pare un mod foarte bun de a socializa dimineata cu colegele de camera acum ca m-am intors la camin si pentru ca la birou am momente in care simt cum imi obosesc foarte tare ochii, stand 8 ore in fata a doua monitoare, se simte, si pentur ca, desigur, aceiasi idee cu socializarea, imi place sa stau la o cafea cu seful dimineata la o vorba, vorba de munca sau vorba de “consum general”, ideea este ca este un mod de a socializa, si imi place, dar in acelasi timp desi beau zilnic sau aproape zilnic, am avut si momente, poate chiar saptamani intregi in care nu am baut cafea deloc, din lene in mod normal, pentru ca nu o mai am pe mami care sa imi faca dimineata cafeaua, la birou il mai “conving” pe sefu’ sa o faca el, iar la camin, o sa incer sa le “invat

 anul asta pe fetele din camera sa faca in weekend dimineata.

Mi-a mai recomandat pentru acel prieten si chiar si pentru mine, revisan cardio, aparent face bine daca ai mod haotic de a manca, sistemul imunitar scazut, pentru ca iti stimuleaza imunitatea si fortifica sistemul cardiovascular, care se “altereaza” repede din cauza cafelei si a tigarilor. 

Anul viitor nu ma ia prin surprindere

Recent v-am povestit despre tentativa noastra de a face cartofi prajiti in camin, da, da, aia cand am inceput la 10-11 si am terminat la 3 dimineata, si despre clatite v-am spus tot recent, da, cand dura cam jumatate de ora sa se faca 2 clatite. Care este ideea? Ca abia astept sa fac din nou asta, dar pentru la toamna ma pregatesc, nu mai stau 4-5 ore sa facem niste cartofi, nu, nu, nu. Plus ca anul asta eu nu am avut nici macar o oala la mine, fix nimic, dar de la toamna, pai de la toamna ma duc cu arsenalul dupa mine, nu de alta, dar sa fie acolo, in caz de orice, ca nu se stie cand iti trebuie o oala sa fierbi niste paste, niste tigai sa faci cartofi prajiti/ clatite/ orice altceva.

Si m-am hotarat ca pentru inceput sa imi aleg cam 2 seturi de oale de inox, email sau sub presiune, inca ma mai gandesc, sau poate de ce nu, unul cu unul. De ce? Pentru ca m-am informat inainte si am aflat ca una dintre cele mai raspandite ustensile de bacatarie este oala din inox care si-a castigat popularitatea datorita durabilitatii suprafetei non-poroase din care este realizata, este usor de intretinut, nu se zgarie si nu se deformeaza usor. Cu alte cuvinte si mai pe scurt, indeplineste toate conditiile pentru a fi utila si dorita intr-un camin studentesc. Adica sa fim seriosi, este nevoie sa nu se zgarie si deformeze usor pentru ca nu se stie prin ce locuri o sa ajunga, daca se intretine si curata greu cel mai probbail o sa fie folosita o data si dupa lasata asa pana in vara viitoare cand o aduc acasa si cand o sa tipe mama ca am stricat oala si o sa incerce ea sa ii redea infatisarea. Deci, in concluzie, oala asta este perfecta.

Si deja am gasit 2 seturi intre care sa ales, sau poate sa le iau pe amandoua, unul il iau in toamna la Bucuresti si pe celalalt il las acasa, asa, de rezerva, sa fie acolo ca nu se stie niciodata, nu? Primul este asta: 

Iar alternativa sau rezerva este asta:

Dar cred totusi ca le iau pe amandoua, sunt la reducere, de ce nu? Bine, nu o sa folosim noi toate oalele alea ca nu ne apucam de facut mancare gatita, asta e clar, pentru asta exista ziua de duminica sau altfel spus “ziua de pachet”.

Viata in camin

Despre primul an de facultate am povestit acum, la final, si am mai spus despre el si dupa primul semestru si pe parcurs, despre anul meu de stat in camin in schimb nu prea, trebuie sa remediez treaba asta, nu? O sa incerc sa rezum pe cat posibil ca sa nu va plictisesc prea tare.

Despre momentele in care aproape am cedat nervos si era sa recurg la manifestari primare si sa arunc cu pumni in stanga si in dreapta nu o sa povestesc.

Sa incepem cu ce? M-am acomodat relativ repede si am ajuns sa raspund la mesaje sau la telefon la intrebarea “ce faci?” cu “pe acasa” in loc de clasicul “prin camera” din primele zile/saptamani. Acum sunt acasa de miercuri seara si inca incerc sa ma reacomodez cu casa, mi se pare dubios sa nu mai fiu cu inca 2-3 persoane in camera permanent, dar se remediaza, nu e problema, si daca nu, iar nu e problema, ca peste 2-3 luni ma duc inapoi.

Am fost o persoana cuminte, pot spune, nu am facut prea multe tampenii in camin. Bine, de ziua mea, am facut party cu peste 20 de persoane intr-o camera de camin si pot spune ca m-am simtit bine atunci. Si au mai fost cateva petreceri aniversare la care am fost, 2-3, in rest nu prea am avut parte de petreceri in camin, iar eu am dat doar una. In plina sesiunea chiar, eu am avut examen luni, sambata am baut si luni am avut iar examen, fix nu a contat treaba asta, muzica de se auzea de la 2 camine distanta, bautura cat cuprinde, prieteni si voie buna, a fost perfect.

In serile de vineri ma uitam cu E. la Romanii au talent online si injuram cand se pierdea conexiunea de la internet si se bloca. Ne uitam la filme horror, mai beam cate o bere-2 seara. O faza funny de la un film horror a fost cand ne uitam noi ce ne uitam, filmul era destul de chill pana spre final, nimic de speriat, nu prea parea horror, era linistit asa, si spre final incepe sa devina horror, incepe sa prinda actiune, in camera intuneric, lumina stinsa, noi in pat, si cand in film incepeau sa iasa din pereti statui care prindeau viata, cu muzica din aia tipica filmelor de groaza, intra M. in camera si aprinde lumina brusc.

Altceva...oh da, cand am baut vin. De ziua mea am primit cadou printre altele si doua sticle de vin, unul alb si unul rosu. Am desfacut intr-o seara sticla de vin alb, a fost totul ok si frumos, nu aveam tirbuson normal, am indesat dopul cu cutitul in sticla, a sarit pe langa, normal, dar a sarit relativ ok, destul de putin chiar. Interesant a fost cand am deschis a doua sticla, cea de vin rosu. Eram pe modul atunci, am reusit sa indesam dopul in sticla cu cutitul, a sarit, normal, nu foarte mult, a fost relativ ok, din nou, dar nu am pus imediat in pahare si s-a facut presiune, s-a ridicat dopul si s-a blocat, nu puteam sa punem in pahare. Oook, hai sa il impingem iar in jos si sa bem. Pare simplu, nu? A fost penal. Cand am apasat pe dop care era perpendicular pe gura sticlei, a sarit atat de mult vin incat a “pictat” tot peretele alb in picatele  rosii si mie mi-a sarit fix in ambii ochi cate o picatura. Nici cand am plecat nu am reusit sa scoatem vinul de pe perete, am zis ca il lasam asa, e cu model.

O alta faza fix din filmele cu prosti a fost cand asteptam sa trec strada, semaforul nu mai merge si afara plouase. Si stiti filmele alea cu prosti, sau desenele alea amuzante cand sare apa pana peste cap unuia dintre persoanje? Fix asa am fost eu...a trecut o masina cu o viteza incredibila pe splai si nu am apucat sa ma intorc si sa ma dau mai in spate ca deja aveam numai apa pe mine, pe fata, in cap, peste tot, efectiv peste tot.

Dar nebunia mea a inceput sa se manifeste de vreo 2 luni de cand am inceput sa ies cu An., Ch si E.  aproape in fiecare seara. Asta a fost momentul care a declansat totul. Pana la ei am fost relativ un copil cuminte in camin, de cand am inceput sa ies cu ei...hai sa va povestesc asa cateva episoade, ca am spus ca il facem doar rezumat, nu incep sa povestesc >60 de seri, nu?

Ideea este ca fiecare seara incepea cu “ies, dar nu stau mult” si ajungeam acasa la...nu mai spunem ora.

Intr-o seara am vrut sa facem cartofi prajiti, ne-am strans cam 10 persoane, 5kg de cartofi, 6 oua si un kg de carnati, se prajea la 2 tigai, si la final am bagat-o si pe a 3-a. Si acum normal, cat poate sa dureze sa prajesti 3-4 kg de cartofi? Ca nu i-am prajit pe toti, am mai facut si la cuptorul cu microunde a doua zi( si surprinzator chiar au iesit, asta a fost un soc pentru mine) . Ei bine, sa spunem doar ca ne-am apucat de ei pe la 10 jumatate- 11 si am mancat la 3 dimineata. Normal ca a fost putina mancarea pentru 10 persoane, dar am mancat toti si tot. Ideea a fost insa ca ne-am distrat destul de bine in seara aia, cat asteptam sa se faca mancarea normal ca nu stateam degeaba, mai o discutie, mai o barfa, mai o gluma, mai o bere, mai una alta si s-a dus seara si s-au facut si cartofii, am mancat si dupa toata lumea la ei acasa, nu de alta, dar dimineata majoritatea aveau ore destul de devreme.

Am facut si clatite, Ch. S-a chinuit destul de mult la ele, pentru ca aceiasi poveste ca si la cartofi....plita electrica. Dar a meritat asteptarea si in cazul asta, cam in timpul colocviilor, dar a fost ok, nu a fost asta o problema.

Oh si poate ati vazut pe facebook, cei care ma aveti la prieteni, multiplele checkinuri de la pub 21. Da, am fost cam des la pub 21, dar bere ieftina, pizza buna si ieftina, deci perfect pentru noi. Si cum am spus, serile incepeau cu “ies, dar nu stau mult” si continua cu “dar stam si noi pe aici, pe dambovita, nu mergem sa cheltuim bani” si ajungeam normal, la 21. Si ce beam la 21? Bergenbier pentru ca “prietenii stiu de ce”. Si pentru ca era mereu funny cand ne lua comanda, pentru ca: “ce doriti sa comandati?”

“un bergenbier”

“doua”

“hai sa fie trei”

Si tot asa, si saraca scria numarul, taia, iar scria, iar taia, si tot asa. Si dupa s-au invatat si ele si noi si eram ceva gen “bergenbier, dar nu scrie momentan cate”.

Si hai ca deja articolul asta a depasit 1000 de cuvinte, o sa mai revin la subiectul “camin” si o sa mai povestesc, dar momentan ma opresc aici ca probabil v-ati plictisit suficient. Si inchei cu imaginea asta, nu de alta, dar pot spune doar ca...majoritatea pozele de pe studenti din provincie ne reprezinta, deci...

Ce ii poti cere?

Ieri a fost duminica, ziua aia in care de obicei se termina mancarea din pachet, dar cand nu e problema pentru ca oricum tot duminica vine noul pechet. Nu ma regasesc de multe ori in situatia asta, de obicei am suficienta mancare, si prin suficient ma refer ca imi ramane pana luni-marti saptamana viitoare chiar daca primesc duminica alta. Ieri insa m-am cam regasit. De ce spun asta? Pai pentru ca la micul dejun am mancat ciorba, da, era 11 jumatate cand m-am trezit, dar era totusi dimineata pentru mintea mea proaspat trezita. In timp ce imi incalzeam mancarea primesc un mesaj de la C., da, s-a gandit sa schimbam iar mesaje

C.: ce faci?

Eu scriam cu ochii adormiti si cu gandul ca voi manca, da, chiar imi era foame nu stiu de ce: mananc

C.: nu e rau, ce mananci?

Eu: ciorba

C.: aaa e clar, ai ramas fara mancare, nu?

Da, imi fac reclama naspa cu mana mea povestind asta, dar asta e adevarul. In prima luna cand m-am mutat mancam saptamanal ciorba, si acum mananc in mare, dar o las pe sfarsitul saptamanii, atunci, in octombrie, mancam in fiecare joi ciorba. Da, joia era zi de ciorba, veneam de la facultate la 6-7 seara si mancam ciorba, acum mananc orice vad ca are mai multa carne joi. Da, e post, stiu, dar nu am cum sa imi iau mancare de post la pacheti si in plus nu mai pot tine postul...imi este foarte greu daca nu mananc carne si/sau ciocolata, imi scade destul de repede glicemia mai ales daca si invat

Dilema

Nu stiu sigur daca sa-mi cataloghez papagalul ca fiind destept sau diabolic sau enervant. Cred ca e putin din toate. Are un obicei domle…daca e lumina aprinsa si/sau muzica pornita(nu conteaza volumul) si el vrea sa doarma…pai tipa atat de tare incat ii stingi lumini si ii opresti muzica pentru ca altfel nu te poti intelege cu el. Acum aproximativ o luna aveam eu de lucru foarte mult si stateam pana tarziu sa termin…2-3 dimineata…si normal ca lasam lumina aprinsa ca altfel ajungeam cu funduri de sifoane la ochi, bine, se presupune ca oricum ar trebui sa port ochelari, dar nu o fac…si imi lasam si muzica sa mearga, asa pe fundal, nu tare, dar te intelegi cu nebunul? Nu te intelegi, normal ca nu! Si dupa 12 incepeai si ne auzeai cum tipam unul la altul. Da, ce, eu nu am voie sa innebunesc sau cum? El tipa sa-i sting lumina, eu tipam la el sa taca, el tipa mai tare la mine, eu tipam iar la el sa taca si tot asa...zici ca eram doi retardati. Dupa aproximativ 3-4 nopti din astea in care ne certam ca prostii care tipa mai tare mi-am pus castile pe urechi sa nu-l mai aud ca tipa, pentru ca da, tot tipa din cauza ca era lumina aprinsa.

De ce va spun asta acum si le legatura are cu dilemea mea cu care am inceput articolul? Pai, da, incep o fraza cu pai! Aseara am avut din nou o noapte din asta mai lunga, gen am stat pana pe la 3 jumatate-4 fara ceva dimineata sa termin ce aveam de facut, mi-am pus castile pe urechi si mi-am vazut de treaba, apropo are cineva idee cum au putut castile mele sa ajunga asa daca eu nu le-am facut ghem niciodata? Sau macar stie cineva cum le pot indrepta?

Revenind, am stat pana pe la 4 fara ceva cu lumina aprinsa, a mai tipat el, il auzeam si prin casti, dar nu l-am bagat in seama si surprinzator s-a linistit, nu a avut decat 3-4 episoade din astea in care a tipat. Dar ce credeti ca imi pregatea? Am adormit pe la 4 si jumatate....ghiciti la cat mi-a dat trezirea diabolicul meu Miky?  La 6 jumatate! Ma intreb daca nu cumva aseara, cand era el asa cuminte si nu tipa deloc, isi facea planul pentru cum sa mi-o intoarca. Si mi-a intors-o! El nu a dormit noaptea, eu nu am dormit dimineata. Asa ca revin...nu stiu daca este extrem de destept si diabolic sau doar enervant.

Vise ciudate

Gata cu bucuria, gata cu petrecerea, nu m-am lasat de blog si nici nu ma las, am avut doar o saptamana mai grea si mai incarcata, zilele astea o sa incerc sa recuperez tot ce am pierdut pe blogurile voastre si o sa incerc sa-mi revin si eu cu activitatea pe blogul meu…adica sa mai postez si eu. Si nu, articolul nu are nici o legatura cu treaba asta, asta a fost doar asa ca o introducere.

Subiectul despre care vreau sa va povestesc eu se regaseste si in titlu…”vise ciudate”…si acum urmeaza reactiile gen “ce biiiip vrea sa spuna cu asta?” . Vreau sa spun ca in unele seri am niste vise extrem de ciudate…si nu ma refer neaparat la ideea visului…alea sunt mereu cam ciudate. Ma refer la faptul ca visez foarte realist uneori. Adica visez si parca simt atingerea sau lovitura sau vantul sau orice. Si si mai ciudate sunt unele dimineti dupa astfel de vise. De ce? Pentru ca si deoarece…sa dau un exemplu mai bine. Sa zicem ca am visat ca era un jaf, eu in vise sunt si mai si ca in realitate si sar in sus, incerc sa evadez si d-astea…si sarim peste niste episoade si ajungem la partea in care primesc un glont in coaste. Nu ma trezesc din vis, nu mor in vis, visul ori isi schimba brusc firul ori gasesc eu o cale miraculoasa cum numai in vise se poate intampla, logic, si rezolv totul si raman si in viata. Partea ciudata este dimineata cand ma trezesc cu vantai exact in locul din vis…in exemplul asta dimineata ma trezesc cu o vataie in zona coastelor fix in zona in care in vis am incasat un glont, pe aceiasi parte, in exact acelasi loc. Si nu am idee cum. Da, mi s-a mai zis cand am deschis subiectul asta cu diverse persoane ca ma uit la prea multe filme de actiune…total fals…ma uit aproape numai la romance, comedie si ocazional horror. Altii imi spun ca ma lovesc in somn…si uneori e credibil adica ma trezesc cu vanatai pe picioare sau maini sau parti din astea mai usor de lovit in somn, dar coastele? Sau pe lateral, undeva tot in zona coastelor, dar mai sus. Si nu inteleg in ce m-as putea lovi, daca m-as lovi. Ca am doar o noptiera langa pat, care e in dreptul capului…si e destul de mica.

Visul asta pe care l-am dat ca exemplu l-am avut acum cateva zile…si a fost culmea si din ala in care parca simteam. Adica inaite sa ajung in zona care urma sa fie jefuita am mers pe afara unde era foarte frig si imi inghetasera urechile si nasul si simteam cum vantul ma da pe spate.

Stiu, am niste vise tare ciudate intr-o maniera clar ciudata, dar n-am ce le face…unele sunt chiar placute ca snt realiste. Adica am si unele vise in care apare…cine nu trebuie…si e plcut cand pot simti atingerea, parca, e placut asa realist…dar tot e ciudat, si plus ca asta a fost doar o data…in fine, raman la ideea ca e ciudat si tot nu inteleg cum de ma trezesc asa dupa anumite vise…

Deja?

Ori am imbatranit eu prea rau si nu ma pot acomoda repede la reducerea orelor de somn ori relatia dintre mine si somn a ajuns la un nivel foarte inaintat si nu se poate obisnui cu ideea ca reduc din orele petrecute impreuna. Altfel nu’mi pot explica cum doar 3 zile de trezit dimineata si de scoala m’au obosit in asemenea hal. Adica totusi…ieri la ora 3 si jumatate n’am mai rezistat…la 3 si ceva imi cadeau ochii in gura, la 3 si 25 m’am pus in pat si am adormit instant…m’am trezit abia pe la 7 jumatate si atunci pentru ca’mi era foame. Si m’am culcat inapoi la 10 jumatate…Si dimineata ghici ce? Normal ca tot aveam un nivel foarte ridicat de oboseala…

Adica imi imaginam ca o sa fie macar ceva de genul :

Adica macar in prima saptamana sa ma trezesc si eu mai fresh, mai ok, dar din pacate se pare ca nu…

Altceva nu stiu ce sa va mai spun…va mai spun…va mai las cu o imagine care e foarte adevarata…  

Poate daca ma acomodez si scap de oboseala asta imi vine si inspiratia

Un ultim nou inceput?

Momentul ala ciudat cand realizezi ca este ultima ta prima zi de liceu

Un articol cam matinal, da…chiar prea matinal pentru mine, parca. Dar bine, recunosc, am scris articolul aseara, nu l’am programat, chiar m’am trezit la ora asta si am intrat si l’am postat. Pentru cei mai multi dintre voi stiu ca ziua de astazi este una din lunga rutina obisnuita, dar pentru mine ziua de luni redevine ziua aia enervanta care da startul unui nou maraton de 5 zile de trezit foarte matinal, ca si acum, sau chiar mai devreme…asta dupa ce 2 luni a fost o zi ca oricare alta.

Desi am mai pus melodia asta de vreo 2 ori pe aici…astazi este cam ultima data cand pot sa o pun si sa ma suprapun cu mesajul ei…pentru ca astazi este ultima mea prima zi de liceu, iar anul asta este ultimul meu an de liceu. Da, stiu ca pot sa repet clasa, dar chiar nu as vrea sa fac asta.

Si acum majoritatea, daca nu toti, o sa’mi spuneti cat de dor imi va fi de momentele petrecute in scoala, in liceu. Nu va contrazic, aveti dreptate, chiar o sa’mi fie dor la un moment dat si la sfarsitul anului, in vara anului 2014 defapt, probabil o sa’mi para chiar rau ca s’a terminat cu adevarat, dar in acelasi timp o sa ma gandesc la bacul ce o sa bata la usa, la admiterea ce se va lasa asteptata si la urmatorii 4 ani de facultate. Si da, normal, o sa ma gandesc si mai mult la faptul ca o sa plec de acasa si o sa trebuiasca sa iau lucrurile mai in serios pentru ca nu o sa mai fie mama care sa ma astepte cu masa pusa cand vin de la cursuri.

Da, am pomenit si de bac si de admitere. Le constientizez foarte bine importanta si chiar o sa incerc sa’mi dau silinta, dar asta nu o inseamna ca trebuie sa renunt la ceea ce’mi place, nu inseamna ca un an o sa’mi tin blogul pe pauza pentru ca am eu 2 examene. Daca stau sa ma gandesc bine examenele astea 2 nici nu se compara cu cele ce ma vor astepta din toamna viitoare in facultate. Trebuiesc tratate serios, constiincios si o sa treaca, cu bine, sper. Dar revin la ideea de mai sus: daca sunt a 12’a nu inseamna ca o sa renunt la activitatea mea zilnica de pe bloguri, nici de pe al meu si nici de pe ale voastre. Poate doar in perioada aia de o saptamana cu bacul si 3 zile cu admiterea o sa mai raresc putin activitatea, dar nici atunci nu o sa fie 0. Sa fim seriosi, nu trebuie sa comentez si eu undeva cat de rau m’au enervate subiectele sau cat de usoare…da, nu o sa se intample asta…sau cat de accesibile au fost?

Am precizat asta pentru ca cineva m’a compatimit saptamanile trecute ca incep liceul si trebuie sa renunt la blog pentru cel putin un an.

In fine…eu acum dorm pe mine(e scrisa azi treaba asta, inainte de a posta) si trebuie sa ma duc sa fac un dus, sa beau cafeaua si in acelasi timp sa ajung si la festivitatea de deschidere, care incepe la…8. Bun, ma uit la ceas si e cam tarziu pentru tot ce vreau sa fac, nu? Mai bine fug…

Life in pictures 2.20

Mai dormi daca poti...

El a prins chef de vorba iar si nu'i mai tace ciocul...te intreaba ce faci si te face urat printre multe altele pana te trezesti

Iar ele au inceput sa miroasa placut, dar foarte puternic

Mai multe gasiti si la Costin

Miercurea fara cuvinte (3)

Mai multe gasiti la Carmen

Liniste si pace

Daaaa, de o saptamana e liniste, liniste si pace. Usa sta la locul ei, in balamale, fara pericolul de a cadea, soneria este tacuta si nu, nu este arsa, se pare ca a scapat si ea intreaga, interfonul poate sta pornit fara pericolul de a fi spart sau ars. Ce bine e asa. Ohhh nu v’ati data seama despre ce vorbesc? COLINDATORI!!!! Nu am putut sa ma leg de acest subiect pentru ca au fost sarbatorile si nah…nu ma simteam bine sa fac asta desi aveam de gand sa arunc cu oale dupa unii.

Nu, nu am nimic cu colindatorii…ciudat, nu? Sa va explic …nu am nimic cu copiii care merg cu colindul din placere si care au bun simt. Cu ei chiar nu am nimic, dar cum sa nu imi sara creierii pe pereti prin urechi cand cineva bate in usa cu picioarele (asa se aude…ca si cand ar bate cu picioarele si cu batele) si in acelasi timp altcineva a ramas cu degetul lipit de sonerie. Si nuuu, nu doar atat…te uiti pe vizor si vezi o adunatura de negrotei, oke…nu faci nimic…ii lasi in pace si pleci…dar nu se opreste…si simti ca trebuie sa te indepartezi de usa pentru ca mai are foarte putin pana cand o sa cada peste tine, iar soneria este la un pas de a se arde sau de a face un scurt circuit care sa dea foc la tot blocul…ei bine atunci cand ai deja toti creierii imprastiati pe pereti si te gandesti ca poate usa ce o sa cada pe tine te va proteja in momentul in care blocul o sa sara in aer (ca in desene, stiti voi) abia atunci cu o fata de criminal in serie care se stapaneste sa nu iti ciuruiasca fiecare cm din corp te duci si deschizi usa inainte de a cadea si ce vezi? Acelasi grup de negrotei pe care l’ai vazut si pe vizor, dar de data asta iti zambesc si se uita la tine cu niste ochii atat de nevinovati si te intreaba daca primesti cu colindul si tu stapanindu’te le spui “nu”…atunci ei iti arunca o privire mai ucigasa decat a ta ca si gand ar vrea sa’ti arunce o bomba in casa, dar e ok, pana le vezi din nou fetele…atunci lasi nervii sa iasa…si ii dai dracu afara de pe scara. Ohhh dar nu, nu am spus bine…sau fie nu sterg tot acum, dar ca un “bonus” daca acesti negrotei mai au si peste 18 ani atunci clar ai combinatia perfecta pentru ati scoate toate armele posibile si imposibile si imaginare sa le zbori creierii pe pereti si sa ciuruiesti fiecare cm² din ei.

Ahhh ceva mai bine…dar, a trecut si n’am omorat pe nimeni cu bine. Pe bune acum…doar eu am avut parte de asemenea colindatori? Si sa nu uitam ca unii erau destul de matinali…la ora 10 a.m eu consider ca era dimineata si dormeam ca bebelusii neintorsi. Imi venea sa scot eu usa din balamale sa nu’i mai las pe ei sa se deranjeze atat si dupa sa’i urc pe ea si sa’i arunc pe balconul scarii, dar din pacate stau daor la 2 si probabil zburau ca Aladin pe covor…

Mersi Doamne ca s’a terminat!

3.12.2012

Ziua de azi, 3 decembrie suna cam asa: ma trezesc cu mare chin la 7 si 20 sa opresc alarma si ma intorc pe partea cealalta…dupa Miky face galagie si cand ma uit la ceas: 8 fara 25…ma dau jos din pat si cu ochii inchisi ma duc pana la baie…ma schimb si ma asez pe pat sa’mi beau cafeaua si imi iau telefonul sa intru putin pe net…mail, blog, facebook …asa sa arunc un ochi pe net in loc sa citesc presa in timp ce beau cafeaua…surprize surprize nu merge netul (wireless) nu dau importanta si las telefonul in pace…beau cafeaua si plec la scoala. Peste cele 5 ore de scoala sar si ajung la ora 1 cand ajung acasa si mananc mancare calda doar pentru ca am microunde si multa mancare facuta de ieri…pentru ca gazele au fost oprite in tot orasul pana pe la 10 p.m trebuia, dar vad ca le’au dat drumu mai devreme. Dupa pe la 1 juma sa deschid si eu calculatorul ca tot omul, nu? Dar ce vad? Lipsa net…vine mama si imi zice ca a incercat si ea sa intre pe la 10 si lipsa net…buuun…luam telefonul si sunam la aia de la net…”pentru siguranta bla bla bla”…bun e posibil sa’mi inregistreze apelul nu’i bai…dupa “momentan toti operatorii nostri sunt angajati in alte convorbiri va rugam sa ramaneti la telefon pentru a va pastra prioritatea in fata apelurilor” …astept…astept aproape 2 minute, dar incepe sa sune…suna de vreo 4 ori…nu avea chef sa’mi raspunda si mie, dar imi raspunde…si imi pune seria de intrebri idioate urmata de  “da…am facut o sesizare in care am notat tot ce mi’ati spus si in cel mai scurt timp posibil echipa care se ocupa de asta va incerca sa rezolve problema ”…ce onoare pe capul meu…stau…se face 2…mi’e somn…ma bag in pat..adorm…primesc mesaje…raspund la mesaje…adorm la loc…pe la 5 ma suna cineva…raspund…ma culc la loc…nu ma adorm…pe la 5 juma ma trezesc…inca fara net si fara gaze…deci fara caldura…Ma apuc sa fac ce n’am mai facut de cand eram in 1-4…fac teme la ora 5 juma-6 …eu in general scriu dupa ora 8 pentru ca pana atunci nu pot sa ma concentrez cum trebuie…pe la 6 jumate ma duc sa mananc pentru ca se pare ca avem gaze…7 juma…primesc un apel “Va sunam in legatura cu deranjamentul anuntat…sunteti acasa?” …buun…ajung baietii…se uita la calculator ca’n stele…nu stiu ce are…dau telefoane peste telefoane…pana la urma unu’ ramane sa se mai uite prin calculator si celalt se mai uita o data pe scara… se pare ca pe scara inca sunt probleme, dar in casa intre timp a pornit netul ca prin minune de s’au mirat amandoi…dupa s’a oprit…si iar a pornit…si iar s’a oprit dar intr’un final aproape de ora 8 am avut netul functional…asa ca iti multumesc echipa XXXXX pentru ca dupa cel putin 12 ore de net nefunctional te’ai deranjat sa te deplasezi pana in zona mea si sa rezolvi problema …desi cineva care sta chiar langa scara mea inca nu are net functional, dar nah…baietii poate s’au oprit la o tigara sa mai treaca timpul ca la 9 se incheie programul

Happy Weekend- editia 12

 Daca tot e weekend sa fie :

ooohhh so true... :(

Postarea participă la  jocul HAPPY WEEKEND! - Ediţia 12

Dimineata mea

Am primit leapsa asta de la Aniela

Dimineata mea…dat fiind ca  inca sunt la liceu trebuie sa ma trezesc destul de dimineata.

Pay…sa vedem…imi suna alarma de la telefon la 7:35 …o inchid  si ma intorc pe partea cealalta. Dupa ce ma fatai prin pat 5 minute…fara reusita de a tine ochii deschisi complet…ma ridic…imi iau blugii pe mine, tricoul/camasa pe umar si ma duc la baie…ma spal pe fata, pe dinti, imi dau cu cremele pentru dezinfectat fata si cosuri dupa care niste deodorant si imi iau si camasa sau tricoul pe mine. Ma duc intr’o stare de somnolenta la usa sa ma incalt…si pe la fara 10 plec la scoala...ajung acolo la fara 2-3 minute sau fix (depinde de starea de somnolenta, cat este de accentuata). Si continui cu ore pana la 14.

Asa arata o dimineata a mea in general…in timpul saptamanii…in weekend si in vacante se schimba treaba. Ce inseamna asta? Inseamna ca ma trezesc la minim 12 (in vacante…in weekend ma mai trezesc si pe la 10-11)…mai lenevesc in pat o jumatate de ora sau o ora in speranta ca poate mai adorm…dupa ma dau jos…ma duc fac dush…ma spal pe fata, pe dinti, imi dau cu cremele alea…dupa ma duc sa mananc (asta este motivul pentru care ma trezesc in general…ma apuca foamea) dupa care pierd orele la calculator.
Da stiu…asta nu prea e dimineata…dar eu daca ma trezesc la 2 si atunci ma salute cineva eu ii raspund cu “neata” pentru ca asta este pentru mine…dimineta…nu imi pasa ca “lumea s’a saturat de treaba deja” .

Vreau sa vad cum arata diminetile lor: Denisa, Ana, C.L.M, Alyz, Andrei, Emil . Cine mai doreste sa o preia este binevenit

Miky

Cum sa ai chef de ceva pe o vreme ca asta? Ploaie ploaie si iar ….exact…ploaie! Asta e facuta inainte sa inceapa sa ploua:

Clar ma motiveaza si imi da un extra plus de energie si chef de foarte multe.

Asa…cum nu am chef de nimic…nici prin minte nu’mi vine nimic in mod special…asa ca m’am gandit sa imi laud si eu putin papagalul si sa va povestesc despre el. Am zic ca am de gand sa’l laud pentru ca desi ploua si tuna destul de puternic nu se mai sperie…inainte doar daca fulgera sau tuna usor se speria si incepea sa zboare prin camera ca nebunu’ pana obosea si cadea pe undeva…si daca nu ma duceam eu sa’l iau…o lua usor pe jos “lipa-lipa” pana aproape de cusca…statea putin…si daca vedea ca tot nu’l iau se chinuia sa zboare in/pe cusca.

El este Miky…micul meu MARE stress.

In august face 2 ani…il am de cand a iesit din ou(productie proprie de la masa si tasu de pe balcon)… prima data nu mi’a pasat de el…dar dupa…dupa l’am luat la mine in dormitor…avea maxim 2 luni atunci…si de atunci sta cu mine in camera…

A plecat..(cap VI)

Ma uit cateva secunde la telefon..dupa care ii inchid..nu vroiam sa’mi strice stare pe care abia mi’o crease Marius. Dar ma suna iar…de data asta ii raspund..dar pe un ton care sa’l faca sa inteleaga ca nu ma bucur deloc ca ma suna…in schimb el pare foarte bine dispus si cu chef de vorba desi a inceput cu clasicul “ce faci?” …i’am raspuns sec si direct cu “bine”…chiar daca nu l’am intrebat si eu ce face el a raspuns…si mi’a povestit ca doar ce a iesit afara si ca vrea sa treaca sa ne vedem putin

-Nu pot..vezi daca nu vrea Marian

-Ce treaba are Marian? Nu’s gay sti asta…eu vreau sa ies cu tine…poate imi dai si raspunsul ala

-Credeam ca l’ai dedus singur dupa ce am vorbit azi

-Iar pariu ala…Rox nu intelegi ca n’am facut nici’un pariu? Eu chiar te vreau inapoi..