Cel mai frumos sentiment posibil

Am stat o perioada si m-am gandit daca sa scriu sau nu despre treaba asta sau nu si intr-un final am zis ca da, o sa scriu pentru ca a fost un moment foarte intens si foarte important pentru mine, a fost cea mai tare chestie care mi s-a intamplat in ultima perioada. Stiu ca persoana in cauza o sa citeasca, dar asta este ceva de bine, desi a fost principalul motiv pentru care am zis sa nu scriu, apoi am zis ca au trecut cateva zile, e ok daca scriu.

Joi intre 2-3 pm eram in metrou si am pus o melodie pe facebookul blogului si in momentul ala persoanei de langa mine i se aude telefonul, dar fix in acelasi timp cand mi-a aratat mie 100%, adica melodia s-a postat, i-a sunat telefonul cu o notificare. La cred ca aproximativ 1 minut dupa treaba asta se uita la mine si ma intreaba daca eu sunt zdwub care scrie pe Just Words. In momentul ala imi venea sa sar in sus, era in mine ceva ce nu pot sa descriu, dar desigur m-am controlat si am raspuns destul de sec ca da, eu sunt. Apoi persoana respectiva mi-a spus ca mi-a citi o mare parte din articole si ca a observat ca am progresat in exrpimare si ca m-am maturizat in gandire, dar ca am inceput sa imi pierd din subiectivitate, ca in articolele mai vechi aveam o exprimare mai directa, mai subiectiva. Si atunci normal ca m-am intrigat, imi venea si mai tare sa sar in sus si sa dau din maini si picioare, o tentativa de dans, dar cum nu stiu sa fac asta ramanem la dat din maini si picioare. Mi-a spus ca m-a descoperit anul trecut si ca i-a placut foarte tare articolul care l-a gasit aici si a mai citit cateva si dupa a realizat ca a trecut destul de multicel timp de cand statea pe blogul meu si a mai revenit. Si inca o chestie tare mi-a spus ca ii pare rau ca mi-am pierdut ritmult in care scriam, ca pe langa faptul ca am redus din subiectivitate si m-am maturizat in gandire am inceput sa scriu foarte rar. Are dreptate, i-am spus si atunci asta si i-am mai spus ca o sa rezolv asta si incerc sa incep azi. Din pacate totul s-a intamplat in 3 statii de metrou, dar baaaai zau ca a fost cel mai tare moment posibil. Adica cum mai sa mergi cu metroul si cineva complet strain sa te recunoasca si sa iti spuna ca ii place ce aberezi tu pe net? Cel mai smecher sentiment posibil. Si da, desi am dat impresia ca nu este ceva wow faptul ca m-a recunoscut cineva, in minte mea era doar “ma recunoaste cineva, ma recunoaste cineva, ma citeste cineva, ma citeste cineva, nu mai ranjii ca vitelul la poarta noua, fii chill, chill, chill, calm, calm, calm” . Asa ca inca o data ii multumesc persoanei respective pentru ca mi-a facut ziua mai frumoasa, in ziua aia eram la facultate de la 8 si am dat si o lucrare in care am gresit ca prostii si muream de somn si asa mai departe, dar mi-am schimbat starea instant starea dupa intamplarea din metrou. Cea mai tare chestie posibila si cel mai frumos sentiment ever!!!!

M'am intoooors

Gata si plecarile din vara asta…cele pe termen mai lung desigur. Dupa 4 zile la mare si 4 la munte cu peripetii si intalniri prea apropiate si complet nasteptate pe care o sa le povestesc foarte curand ma intorc aici. Ma intorc acasa la mine unde recuperez cateva ore de somn…aseara am dormit in jur de 15 ore(putin peste, dar nu stiu exact cat asa ca las asa), ma intorc pe blogul pe care vad ca nu l’ati uitat si l’ati vizitat in continuare, ma intorc si pe alte bloguri de care mi’a fost dor si ma pun pe cat posibil la curent cu tot ce ati mai facut si scris si incerc sa comentez cat mai mult.

Chiar daca mi’a placut la mare(pe care am salutat’o si din partea voastra) si la munte parca tot mai bine e acasa… Poze nu pun acum pentru ca vara nu s’a terminat inca, o sa fac la sfarsit de august-inceput de septembrie un articol separat numai cu poze despre cum si pe unde mi’am petrecut eu vara

Pana atunci va salut si va spun ca mie mi’a fost dor de voi(si bloggeri si cititori) si  ca ma bucur ca m’am intors 

1 an

Stiu ca nu prea am fost pe aici in ultimul timp, dar am motiv…chiar si scutire (stiu ca a fost weekend, da r eu am scutire medicala pentru weekend) dar vorbesc despre asta mai tarziu…acum vreau sa va spun altceva…Vreau sa va spun ca astazi Just Words implineste 1 anisor….si vreau sa va multumesc tuturor celor care l’ati vizitat si(sper) il veti mai vizita. Pana in momentul asta (exact in momentul in care scriu asta) am 52,063 vizualizari…de prin toate colturile tarii,  pagerank 1 si sunt pe pozitia 3995 in zelist.

A trecut un an de la primul articol scris aici, dar blogul meu este mai micut …pentru ca recent a inceput sa fie si el cunoscut si urmarit de mai multe persoane si sper ca numarul lor o sa creasca. Pana in present pagina de facebook officiala are 32 like’uri.

Si inainte sa termin vreau sa’i multumesc unei persoane in mod special pentru ca imi urmareste blogul frecvent si este cititorul meu fidel inca de la inceput, de la primele aberatii, inainte sa fie cunoscut in blogosfera (nici macar cat este acum, era in anonimat complet) si nu avea nici macar 100 vizualizari pe zi.

Acum va las cu niste sampanie, chair daca eu nu pot , macar voi sa beti un pahar in cinstea micutului meu blog.