A venit si momentul ala. Momentul cand sunt mos
nicolae pentru prima data in camin. Da, asta e cu dus si intors, adica daca
privesti material ma costa mult mai mult decat acasa sarbatorile, acasa erau
daor 3 cadouri si pentru 2 puneam bani cu fratele meu, dar partea materiala
pentru mine este undeva in planul secund, chiar daca uneori recunosc ca mi-ar
face placere sa vad portofelul gros, dar in acelasi timp, nu pot sa il tin asa,
la fel ca acum...m-am dus in magazine si am fost mos nicolae si putin asa si
mos craciun, dar asta inca nu va spun ca e surpriza si lumea de pe aici mai
intra ocazional pe blogul meu, si am facut asta fara sa ma intereseze pretul, a
fost ceva gen: am vazut, mi-a placut, am luat in brate ca nu mai erau carucioare
si m-am dus la casa. Sarbatorile in sine reprezinta bucuria de a darui,
reprezinta magia momentelor petrecute alaturi de cei dragi, reprezinta
frumusetea, reprezinta prietenia, familia, totul. De asta imi si plac atat de
mult sarbatorile, de asta imi place iarna, ca tot nu intelege nimeni de ce imi place mie iarna
Afara e frig, da, e foarte frig, dar
cand ninge e si foarte frumos, si e un decor de poveste in care te poti plimba
cu persoana iubita sau pur si simplu cu prietenii sau cu familia. Sarbatorile
nu inseamna o grija in plus, nu inseamna “luna asta dau o gramada de bani pe
decoratiuni, pe cadouri si pe sarbatori”, nu, chiar deloc, sarbatorile inseamna
acel moment din an in care poti sa te relaxezi cu adevarat, poti sa te bucuri
ca un copilas de doi ani cand cineva iti daruieste o ciocolata, pentru ca
gestul conteaza, normal, nu spun ca iubita ta nu s-ar bucura daca i-ai luat
niste margele pandora de exemplu, sau ca iubitul tau nu s-ar bucura cand daca
ar primi ceasul pe care si-l dorea, dar nu ideea in sine este de a darui, nu
conteaza darul cat coteaza gestul. Asta e deviza mea de sarbatori.
