Just do it

Titlu?

Da, nu stiu ce titlu sa pun articolului asta, defapt nu stiu despre ce sa fie articolul asta, am pur si simplu o stare nasoala, fara un motiv concret si am zis sa incerc sa il pun pe "hartie", dar vad ca nici asa nu prea vrea sa iasa, e un sentiment foarte incapatanat, dar bagam niste muzica si poate trece, nu? 

Incep sa cred ca starea mea are legatura cu vorba aia tampita " daca o prietenie dureaza mai mult de 3 ani o sa dureze mereu". Asta se potriveste cu noua piesa de la Delia cu "vaaai ce prostii, cum ca dragostea dureaza doar 3 ani". Cam asa e si cu vorba aia, doar ca e mai mult, vaaai, ce prostii, cum ca o prietenie dureaza etern daca au trecut 3 ani....Dar totusi nu cred ca asta este motivul, ca scriind despre asta nu mi-a accentuat starea, nu mi-a diminuat-o, nu a schimbat-o in absolut niciun fel, deci nu...nu e asta...ma mai gandesc de la ce ar putea sa fie

Involuntar

Cazi, te ridici, cazi din nou, iar te ridici…si tot asa, o sa repeti pasii astia continuu fara sa inveti nimic. Da, o sa te amagesti ca „nu o sa se mai repete” dar asta e exact ca dupa fiecare betie, in fiecare dimineata cand te trezesti mahmur iti spui „ai sa-mi bag picioarele, nu mai beau niciodata”. O greseala nu  o faci niciodata o singura data, in cazul meu o fac de n’spe mii de ori. Dar stiti care este diferenta in cazul meu? Nu spun ca este doar in cazul meu, dar acum vorbesc strict despre mine. Fac aceiasi greseala de n’spee mii de ori, imi invat lectia teoretica dupa fiecare, dar niciodata nu pun in practica lectia aia teoretica. Nu, chiar daca as vrea nu pot, si repet greselile din nou si din nou si din nou si tot asa. Interesant este faptul ca involuntar subconstientul meu lucreaza si ma face sa ma schimb usor, chiar nesesizabil imediat, dupa fiecare greseala chiar daca urmeaza sa o repet de n’spe miliarde de ori. Si la un moment dat ajung la a n’spe mia unu greseala repetata si imi dau seama ca nu e ca inainte, ca nu-mi mai pasa, ca pot sa-i spun du-te dracu, nu mai cad, raman in picioare. Dezavantaj? Nu se aplica doar pe o greseala, ramane deprinderea pe care subconstientul mi-a imprimat-o treptat. Si asa ajung sa creez un zid, o bariera si involuntar sa nu-mi arat trairile in totalitate, pentru ca subconstientul meu considera asta o slabiciune si aparent nu mai tolereaza slabiciunile  si incearca sa le inlature pe toate, si interesant este ca o face la fel ca si pana acum, fara sa-mi dau seama decat dupa ce termina cate o etapa. 

Nu stiu daca e de bine sau de rau, dar aparent nu ma pot lupta cu subconstientul meu, mai ales ca deja a lucrat destul de mult la treaba asta.  

Din inima, pentru copii

Va mai amintiti de proiectul in care m’am implicat impreuna cu 3 colegi, “Drogul-paradisul infernului”? Ei bine sa va mai povestesc putin despre el. Acum 2 luni, cu ocazia sarbatorilor de iarna am adunat hainute si jucarii de la colegii nostri din Liceul de Arte “Ionel Perlea” Slobozia , hainute si jucarii pe care le’am sortat, impachetat si dat copiilor de la casele de ajutor din oras.

Pentru noi a fost o experienta noua si foarte placuta deoarece am avut un sentiment unic pe care eu nu’l pot descrie prin cuvinte ajutand acei copii mai putin norocosi, dar ne’am si distrat in momentul in care faceam pachetele. De asemenea am ramas placut surprinsi de numar mare de elevi care s’au implicat si au “donat” din lucrurile lor.

In ziua in care am mers sa le dam cadourile am ramas din nou uimiti deoarece copiii respectivi au organizat o serbare ce ne’a impresionat profund. Pe mine cel putin m’a impresionat foarte tare o fetita de 3 anisori care a avut o “reprezentatie” de zile mari.

Nu o sa o faci

Cand ai de gand sa pleci definitiv si sa lasi pe altcineva sa ocupe locul asta? Chiar nu ai de gand sa’l lasi sa incerce macar? Fa un efort…doar de data asta…si pleaca…da’te la o parte...sau fie nu pleca…stiu sigur ca nu o sa pleci niciodata, dar macar fa’i si lui un loc micut…cat sa se simta ca e aici, ca e prezent. Vrei sa faci asta? Doar de data asta…macar acum…macar dupa atata timp…macar dupa atata timp de cand asteapta…macar dupa atata timp de cand astept eu...

Am inteles ca asta a fost candva locul tau…ti l’am acordat pe deplin si am sperat sa ramai, dar nu asa…am inteles ca nu ai de gand sa pleci si asta este si va ramane in continuare locul tau, dar totusi trebuie sa inveti macar sa’l imparti pentru ca in intregime nu va mai fi niciodata al tau…pentru ca tu nu’l mai vrei si chiar si cand l’ai mai vrut nu s’a mai putut…si nici nu o sa se mai poata…ai inteles si acceptat asta foarte repede, dar totusi te incapatanezi sa’ti lasi urma aici…sa incurci in continuare treburile altora, sa fi mereu prezent in momentele cele mai aiurea, sa nu pierzi nicio clipa de bucurie sau de durere.

Nu credeai ca o sa’ti spun asta, nu credeam ca o sa’ti spun asta…dar astept clipa in care o sa te plictisesti si o sa pleci definitiv…vreau sa faci loc si pentru altcineva, vreau sa faci loc pentru mine si pentru cine vreau eu…...Dar nu o sa pleci, nu e asa?

Postare cam din cutia cu prostii sentimentale 

Un om, o viata si multe sentimente...(leapsa)

Leapsa a pornit de la Aniela , iar eu am primit’o de la ea si de la Aura

1.Ce crezi că determină pe un om să fie domn?

Caracterul…degeaba fizic este cel mai “bine domn” daca la caracter esti un nimeni

2.Dacă ar trebui să alegi între familie şi persoana iubită ..pentru a fi fericită”Ce ai alege”?

Nu stiu sincer…probabil as cauta totusi o posibilitate sa nu renunt la niciuna…as despica firul in 14 nu doar in 4 si poate reusesc sa gasesc “scaparea”

3.Ce fel de personalitate ai?

“Cum ma tratezi asa te tratez”…nu imi place sa ma autocaracterizez(asa cum am mai zis) …dar totusi asta este deviza pe care merg

4.De ce unele persoane,atunci când pierd persoanele iubite..au impresia că nu mai are nici un rost să înceapă altă relaţie?

Probabil pentru ca inca au sentimente destul de puternice pentru persoana pieduta si le este greu sa renunte la ele chiar daca persoana respectiva a plecat . Nu este usor sa iti dai inima oricum mai ales dupa o relatie in care te’ai implicat.

5.Cum te simţi atunci  când ura te cuprinde?

Aici e discutabil…ideea e ca trebuie sa ma descarc si sa scap de ea..ori vorbesc cu anumite persoane [asta a cam picat…din motive mai mult sau mai putin personale si/sau subiective]  …ori dau drumu’ la muzica si ma enervez la culme pana cand simt ca am ajuns la maxim ca nu pot sa ma enervez mai tare de atat.

Leapşa poate fi preluată de oricine, cu rugămintea de a fi menţionate persoana care a pornit-o şi cea de la care a fost preluată.