Cu mandrie

Zilele trecute ma uitam prin telefon, sa mai fac putin ‘curatenie’ ca era aproape plin si incepea sa mearga greut, si mie nu imi place sa se miste telefonul greu, dar cu peste 4000 de poze si filmulete cum ar putea sa mearga? Asta doar asa, in galerie, fara sa iau in calcul si aplicatiile din telefon si restul. Si de ceva timp mi-am facut foldere in galerie, si 2 dintre aceste foldere, si cele mai importante de altfel, sunt ‘Miky’ si ‘Cutu mic’. Folderele astea nu le sterg din telefon orice ar fi, paote sa mearga cu spatele si tot nu le sterg, dar normal nu aceste 2 foldere erau problema, ca am aproximativ putin peste 400 de poze si filmulete, deci nu astea erau problema ca reprezinta un maxim 10% din tot ce era in galeria mea. Dar normal ca am dat-o usor in nostalgie cand am vazut toate pozele si toate filmuletele cu ei 2. Da, a trecut destul de mult timp de atunci, inca urasc luna iulie, inca imi lipsesc si asa o sa fie mereu, dar a fost foarte dragut sa revad pozele pe care recunosc, le-am evitat in ultima perioada pentru ca inca doare, dar anumite poze le vad zilnic pentru ca am foarte multe poze cu ei pe peretele din camin. De ce va spun si voua asta? Pentru ca mi-am amintit de o situatie funny. Mamaia acum are o alta potaie( cum il alint eu, el nu ma place, eu nu il plac, este ceva reciproc) si el este un fitos figurant si enervant( sau poate asa mi se pare mie ca na, cum am spus nu prea ne placem). Cutu mic era foarte alintata, dar mereu mandra de zarda ei, la un moment dat avea o zgarda antipurici rosie si mergea foarte mandra sa i se vada zgarda, a avut si maro si alba si neagra, dar de aia rosie era cea mai fericita, mergea foarte cu capul pe sus sa i se vada zgarda, facea asa cu toate cand erau noi, dar aparent ii placea foarte mult culoarea rosu, la un moment dat avea si zgarda normala si zgarda antipurici, aia rosie, nu ma lasa sa i-o dau jos sa ramana doar cu aia normala, nu voia si nu voia. 

Potaia asta noua, Max pe numele lui, cum am spus este un figurant, cand l-a adus tata la tara l-a adus cu zgarda, nu atipurici, zgarda normala, una chiar foarte simpatica, din asta de ‘caine smecher’, desi el este un juma de cemetru de caine. Dar na, cum sta la tara si se plimba peste tot prin curte, mamaia mai are si niste pisici pe acolo, mai are si alti caini( legati, in spate, din aia clasici de curte) si na, inevitabil ar lua purici si na, mai bine preventiv decat sa ajungi mai tarziu sa te chinui cu ‘bestia’ in cada sa il speli sa scape de purici. Dar nu domle, nu si nu, cum adica? El sa stea fara zgarda lui pretentioasa? Sa stea cu una banala antipurici? Nu! Sa stea cu amandoua? Dar ce e el? Si dai si alearga dupa caine peste tot ca sa poti sa ii pui o zgarda amarata. Am stat si am cautat farmacie veterinara online ca sa vad poate gasesc mai multe modele de zgarda sa ii convina figurantului una sa nu o mai rupa.

De ce nu poate sa fie si el cum era cutu mic? Era extrem de fericita cand primea o zgarda noua, chiar si cand a trebuit sa i-o schimb pe cea rosie cu una alba( nu am mai gasit rosie atunci) nu a avut nici o problema, era chiar foarte fericita ca are zgarda noua.  

Pastele este iubit si de animalul tau

Nu stiu cum este la voi, dar mie mi se pare ca a trecut foarte repede timpul, adica este aproape luna Mai, mai este doar o saptamana pana se termina a patra luna din anul 2016, mai este o saptamana pana la Paste, care da, stiu, a picat destul de nasol pe 1 Mai, dar mergem inainte si tot raul spre bine. Da, stiu, si eu as fi vrut o zi libera in plus si sa fac un gratar sau un foc de tabara pe plaja in Vama, dar din nou, trecem peste si mergem inainte. In perioada asta imi amintesc foarte des de cutu mic si de Miky pentru ca nu stiu cum, dar cumva si ei stiau ca e sarbatoare, cumva stiau ca o sa stau cu ei. Adica Miky stia ca vin garantat acasa, ca nu stau mult, dar ca vin acasa si ca o sa stau cu el, si cutu mic stia ca o sa ma duc la tara sa stau cu el si ca o sa ma joc cu el, nu mult, dar ca o sa ma duc. Miky cand vedea ca mama se agita din ce in ce mai tare cu curatenia si agitatia prin casa( curatenia de primavara/Paste, evident), cand vedea cum in sufragerie apare o noua masa care se umple de chestii( cozonaci si alte prajituri), cand il vedea pe tata pus la treaba de mama, in general sa umple nucile si sa stearga praful, el cumva din toate astea stia ca urmeaza sa vin acasa si se agita tot mai tare si tot mai tare si era parca nerabdator, parca astepta sa primeasca si el ceva. Anul trecut stia ca ma primeste pe mine acasa mai mult decat de obicei, nu cu mult, dar nu stateam doar o zi juma, stateam 3-4 zile, si inainte sa plec, inainte de anul trecut stia ca o saptamana stau cu el aproape toata ziua, ca nu mai plec la liceu, ca nu mai fac nimic altceva in mod special si ca il apar de bestia numita “aspirator” care din nu stiu ce motive il inspaimanta groaznic. Iar cutu mic, ei bine, cutu mic inteleg de ce era asa incantat de sarbatori. Adica mereu cand ma ducea la ea primea ceva, de la hrana animale, adica boabe pana la batoane de diferite arome si chiar ciocolata pentru caini si jucarii, si eviedent, compania mea care stiu sigur ca ii placea. De Paste recunosc, imi placea sa imi rasfat animalele. Cutu mic primea boabele care ii placeau, de juniori cu pui, chiar daca nu mai era chiar junior, de la royal canin si Miky primea batoane de mei cu miere si stateam cu ei mai mult si ne jucam. Da, cutu mic nu m-a prins si cand am plecat la facultate ca sa o vizitez rar, dar Miky desi facea pe arogantul de fiecare data cand ma duceam acasa si cand ajungeam seara nici nu se uita la mine, se intoarcea mereu cu spatele cand incercam sa il bag in seama si abia a doua zi spre dupa amiaza incepea sa ma lase sa ma joc cu el, stiu ca ii era si lui dor de mine si adora cand era o sarbatoare si stateam mai mult acasa. Orice ar spune oricine, Pastele este iubit si de animalul tau si merita sa simta si el spiritul sarbatorii, nu il exclude cand tu te pregatesti si aranjezi si faci tot felul de chestii, tine cont ca e si el acolo si ca vrea sa fie parte din toata treaba asta. Poate din acest motiv mie imi este atat de dor de animalele mele, pentru ca in perioada asta stateam ceva mai mult cu ele si mi se pare normal sa fac asta si acum, desi nu se mai poate, dar raman cu amintirile lor si cu pozele si filmuletele si stiu ca atat cat a fost mi-au oferit amintiri si mai ales sarbatori frumoase impreuna. Ca un sfat, provenit oarecum dintr-un regret: daca aveti animale sa nu le ignorati crezand ca o sa fie mereu acolo, mai ales de sarbatori cand aveti ceva mai mult timp liber( dupa totata nebunia cu pregatirile)  si cand credeti ca va supara sau ceva sa va amintiti ca poate animalul nu este intreaga voastra viata, dar voi sunteti intreaga lui viata si ca orice s-ar intampla el o sa va iubeasca neconditionat in orice moment, de tristete sau de fericire. Animalul tau iubeste sa stea cu tine, animalul tau iubeste sa fiu inclus in activitatile tale, nu uita asta.