Unul s-a dus

Si s-a tras din nou linie, de data aceasta s-a tras linia finala, s-a terminat cu totul, s-a terminat primul an de facultate. Nu imi prea vine sa cred ca a trecut asa repede timpul, chiar nu imi pot da seama cand a trecut, imi vine greu sa realizez, dar este un fapt concret, nu este nimic ce ar putea fi contestat sau macar disputat, nu, este ceva concret, scurt si concis: a trecut un an, s-a terminat primul an de facultate. O sa va spun asa, pe scurt, cum sta situatia dupa ce s-a tras linie, dar o sa va spun doar despre facultate in sine, depsre primul an in camin o sa fac un rezumat separat, nu de alta, dar nu am spus mare lucru despre treaba asta.

Revenind la facultate, dupa ce s-a tras linie miercuri si s-a incheiat oficial sesiunea pentru mine nu am mai adaugat nici o restanta semestrul acesta, si desi nu m-am implicat mai deloc semestrul acesta in nimic ce tine de facultate [si aici anumite persoane ar putea sa imi dea dreptate si sa comenteze multe, dar sper sa nu o faca, sau cel putin nu detaliat] am reusit sa o scot la capat cu o medie de 8,2 si o medie pe an de 8,15 momentan, dupa ce i-au restana de pe primul semestru ajungem la minim 8,35, sau cel putin asa sper eu.

Ciudat a fost insa ca sesiunea asta am invatat, cate 2-3 zile inainte de examene am stat si am invatat, situatia la final a fost cam asa: 

De ce am spus ca a fost ciudat? Pentru ca in iarna, desi am avut 5 examene in sesiune nu 4, am invatat doar in ziua de dinaintea examenului, nu 2 zile, nu 3, nu, doar cu o zi inainte si am luat cu o singura exceptie 7,8,8,9. Si in sesiunea asta ati vazut, dupa 2-3 zile de invatat 5 5 8 8, macar a fost echilibrat, 2 cu 2.

Oricum, cum am spus si mai sus, dupa cat nu m-a interesat de facultate semestrul asta faptul ca am scos media asta si ca nu am nici o restanta este mai mult decat aveam eu in plan, bine, restanta nu aveam in plan sa mai am, dar media m-a cam surprins, insa am zis ca de la anul asta e, aici raman, nu mai am ce sa fac oricum, asa ca, revenim la modul serios cu facultate, ca pe primul semestru adica, pentru ca atunci chiar ma duceam la tot, invatam, ma implicam activ si din astea.

Si cam asta a fost primul meu an de facultate, sau cel putin, asta a fost primul meu an de facultate in privinta invatatului, sesiunii, notelor, pe celalalt plan, cum am spus, separat, sa nu le amestecam ca dupa ne ia durerea de cap, cam ca la bauta. 

Punct si de la capat.

31 decembrie 2014, am ajuns si in ziua asta, cam repede as spune eu, dar poate mi s-a parut doar mie. La fel ca in ultimii doi ani si astazi o sa fac un rezumat al anului 2014, chiar daca nu prea a fost un an foarte activ din partea mea. Inca de la inceputul anului m-am resemnat ca ar fi inutil sa imi propun inca o data sa uit pe cineva, ghiciti ce? Anul asta chiar s-a intamplat, asa, fara sa imi propun, si chiar ma bucur. Dar chiar daca am uitat aceasta persoana, tot m-am simtit bine de 14 februarie, cand A. m-a dus la  “dracu sa ne ia”.

V-am batut destul de mult la cap cu simularile si cu bacul, dar a trecut si asta. Nu mai caut articolul sa pun link catre el, dar daca cineva este din nou curios, am avut 8,30 in bac: 7,20 romana, 9,80 mate si 7,90 fizica . A urmat admiterea. Despre asta nu prea v-am povestit, nu? Nu, nu am facut-o. Si asta din cauza ca nu a fost exact cum am vrut eu sa fie, dar pot spune ca m-am consolat cu ideea, sunt ok. Oficial sunt student la politehnica, la energetica, mai am doua saptamani si intru in prima sesiune chiar. V-am povestit totusi care sunt pasii elementari pentru un student din provincie.  Ca student inca din prima zi de facultate m-am uitat ca vitelul la poarta noua cand am vazut orarul pe site pentru ca nu stiam sa il citesc. Tot din seria “sunt student la bucuresti” mi-am gasit si primul pachet cu mancare. V-am spus si adevarul despre facultate, da, partea asta nu prea o spune nimeni cand povesteste. Si au tot urmat povestioare despre ce si cum am mai facut eu prin bucuresti, ca proaspat student.

Dupa cum am spus, a fost un an destul de inactiv din partea mea si acum cand ma uit in urma chiar imi pare rau. Imi pare rau ca nu am avut suficient de multa tarie sa va povestesc despre moartea catelusului meu, cu care inca nu m-am impacat si cu care probabil nu o sa ma impac niciodata, sunt si voi ramane mereu in aceasta faza de negare, ca nu v-am povestit despre esecul meu de la admitere, ca nu v-am povestit multe momente care m-au facut sa rad si tot asa.

Anul trecut am facut si o lista...cu ce imi propoun pentru 2014. Am luat bacul, am intrat si la facultate, la buget, nu la facultatea la care mi-am propus, dar e pe aproape, am prins si loc la camin, mi-am implinit si “fantezia” aia dubioasa a mea, ma simt foarte bine in Bucuresti si mi-am facut si prieteni noi, am picat extrem de bine in camera, ma inteleg foarte bine cu fetele din camera si ma inteleg bine si cu fetele de pe modul, de sesiune ramane de vazut daca o sa trec cu bine, cum am spus, in 2 saptamani dau ochii cu ea, iar chestia cu videourile a picat. Per total am facut mai mult sau mai putin cam tot ce mi-am propus. In 2015 sper sa:

- ajung acolo unde in 2014 nu am reusit

- sa trec cu bine peste primul an de facultate

- sa permit altor persoane sa intre in viata mea

- sa ma distrez

- sa ma schimb (in sensul de a nu mai fi acel cineva mereu acolo pentru persoanele care nu sunt niciodata acolo pentru mine)

- sa imi reiau serios activitatea pe blog

- sa lucrez mai mult

- sa plec la vara undeva fara destinatie

Rezumat

Am ajuns si in ultima zi a anului 2013. A trecut foarte repede anul asta, sincer, parca mai ieri scriam rezumatul de anul trecut. Da, anul trecut am facut un articol de sfarsit de an, un fel de bilant si am zis sa fac unul si anul asta. Sa incep sa imi amintesc ce am facut eu anul asta…nu a fost un an foarte activ pentru mine, dar sa incerc totusi. Am inceput anul luand decizia de a avea un nou inceput in prinvinta unei persoane si am continuat dezvaluindu’mi adevarata fiinta interioara, mini Grinch. De asemenea am spus clar si raspicat care este stilul meu de a scrie pe blog si apoi v’am invitat pe toti sa sarbatorim majoratul meu virtual cu vodka si suc de mere, asta dupa ce am recunoascut ca si la 70 de ani o sa fac acelasi lucru.

M’am tot plans de cainii din fata blocului si mi’am descoperit latura de mini killer in devenire. Am cotinuat sa profit de aceasta latura nou descoperita cand s’a manelizat si singura melodie care mi’a placut muuult din ultima vreme si inca imi place.

V’am prezentat flocosenia mea mica sisimpatica in ziua in care a adus’o tata acasa si inca nu avea nume.

Am luat permisul din prima. Am scos din cutia cu amintiri o gramada de obiecte, am lucrat cateva saptamani la un filmulet care sper ca a meritat pentru ca de atunci a inceput sa’mi placa sa ma joc cu videourile si dupa ce scap de bac am in plan niste chestii pe care le las in anonimat momentan.

V’am povestit despre vizita mea in Maramu’, despre tabara la mare v’am povestit chiar de 3 ori (1,2,3)

Am avut parte de un ultim nou inceputde an scolar. M’am gandit sa ma las de inginerie (pana cand am aflat cum spun inginerii 1+1=2) si sa ma fac expert si am “deschis” un mic shop online.

Si cam atat sa zic, momentan. Anul trecut am facut si o lista cu lucurile pe care mi le doresc in 2013 si in mare zic ca le’am cam realizat. Nu am invatat sa dansez, dar am dansat, am avut un majorat destul de ok, carnetul l’am luat, de angajat nu m’am angajat, dar asta e, am combinat tabara cu mersul la mare cu prietenii…in mare a fost ok anul asta, dar a trecut parca prea repede.

Sa fac o lista si pentru 2014? Hai una mica

-             - Sa iau bacu’

-            - Sa intru la facultate, la stat de preferat

-            - Sa prind loc in camin

-             - Sa imi implinesc “fantezia” pe care o am de un an si ceva poate chiar 2

-            - Sa ma simt bine in Bucuresti

-            - Sa imi fac prieteni noi si sa nu dau peste fite prea multe

-             - Sa trec cu bine prin sesiune

-             - Sa realizez chestia cu viodeourile pe care o am in minte

Si momentan nu imi mai vine nimic in minte si oricum articolul e deja prea luuung. Inchei si va urez un 2014 cat mai placut, plin de realizari si impliniri pe toate planuri, sa duceti pana la capat tot ce va propuneti si sa nu renuntati indiferent de situatie. 2014 sa va aduca tot ce 2013 nu a reusit sa realizeze si sa va petreceti frumos noaptea dintre ani alaturi de persoana potrivita/persoanele potrivite. LA MULTI ANI!!! si  LA MULTI ANI 2014! 

Ohh si daca va gandeati ca o sa fiti numai voi alaturi de persoana potrivita la miezul noptii, o sa fiu si eu si o sa va arat poza pe facebook

Un ultim nou inceput?

Momentul ala ciudat cand realizezi ca este ultima ta prima zi de liceu

Un articol cam matinal, da…chiar prea matinal pentru mine, parca. Dar bine, recunosc, am scris articolul aseara, nu l’am programat, chiar m’am trezit la ora asta si am intrat si l’am postat. Pentru cei mai multi dintre voi stiu ca ziua de astazi este una din lunga rutina obisnuita, dar pentru mine ziua de luni redevine ziua aia enervanta care da startul unui nou maraton de 5 zile de trezit foarte matinal, ca si acum, sau chiar mai devreme…asta dupa ce 2 luni a fost o zi ca oricare alta.

Desi am mai pus melodia asta de vreo 2 ori pe aici…astazi este cam ultima data cand pot sa o pun si sa ma suprapun cu mesajul ei…pentru ca astazi este ultima mea prima zi de liceu, iar anul asta este ultimul meu an de liceu. Da, stiu ca pot sa repet clasa, dar chiar nu as vrea sa fac asta.

Si acum majoritatea, daca nu toti, o sa’mi spuneti cat de dor imi va fi de momentele petrecute in scoala, in liceu. Nu va contrazic, aveti dreptate, chiar o sa’mi fie dor la un moment dat si la sfarsitul anului, in vara anului 2014 defapt, probabil o sa’mi para chiar rau ca s’a terminat cu adevarat, dar in acelasi timp o sa ma gandesc la bacul ce o sa bata la usa, la admiterea ce se va lasa asteptata si la urmatorii 4 ani de facultate. Si da, normal, o sa ma gandesc si mai mult la faptul ca o sa plec de acasa si o sa trebuiasca sa iau lucrurile mai in serios pentru ca nu o sa mai fie mama care sa ma astepte cu masa pusa cand vin de la cursuri.

Da, am pomenit si de bac si de admitere. Le constientizez foarte bine importanta si chiar o sa incerc sa’mi dau silinta, dar asta nu o inseamna ca trebuie sa renunt la ceea ce’mi place, nu inseamna ca un an o sa’mi tin blogul pe pauza pentru ca am eu 2 examene. Daca stau sa ma gandesc bine examenele astea 2 nici nu se compara cu cele ce ma vor astepta din toamna viitoare in facultate. Trebuiesc tratate serios, constiincios si o sa treaca, cu bine, sper. Dar revin la ideea de mai sus: daca sunt a 12’a nu inseamna ca o sa renunt la activitatea mea zilnica de pe bloguri, nici de pe al meu si nici de pe ale voastre. Poate doar in perioada aia de o saptamana cu bacul si 3 zile cu admiterea o sa mai raresc putin activitatea, dar nici atunci nu o sa fie 0. Sa fim seriosi, nu trebuie sa comentez si eu undeva cat de rau m’au enervate subiectele sau cat de usoare…da, nu o sa se intample asta…sau cat de accesibile au fost?

Am precizat asta pentru ca cineva m’a compatimit saptamanile trecute ca incep liceul si trebuie sa renunt la blog pentru cel putin un an.

In fine…eu acum dorm pe mine(e scrisa azi treaba asta, inainte de a posta) si trebuie sa ma duc sa fac un dus, sa beau cafeaua si in acelasi timp sa ajung si la festivitatea de deschidere, care incepe la…8. Bun, ma uit la ceas si e cam tarziu pentru tot ce vreau sa fac, nu? Mai bine fug…

Azi + 1 an

Ma uit in calendar, defapt in dreapta jos pe bara de la windows, si vad ca e 22, 22 iulie, in perioada asta, saptamana asta defapt, se dau examenele de admitere pentru UPB, Universitatea Politehnica Bucuresti, si ma apuca un gand: la anu’, pe vremea asta, nu o sa mai stau in fata calculatorului scriind articole pe blog despre tot felul de aberatii care o sa’mi bantuie mie prin cap, nu, o sa fiu in Bucuresti, stresandu’ma pana aproape de maxim sau poate chiar pana la maxim cu gandul ca din clipa in clipa o sa am in fata o foaie de hartie care’mi va asigura sau nu viitorii 4 ani. Spun din clipa in clipa pentru ca nu stiu exact cand vor fi examenele. Anul asta de exemplu s’a dat astazi prima proba si maine se da a 2’a, dar nu se da in fiecare an in aceleasi zile, asa ca mai general si sigur: saptamana asta.

Si pana termin eu cu inscrierile si toate formalitatile astea(formalitati pe naiba) o sa imi fac cerere de camin pentru ca da, acolo vreau sa stau. Dar cu siguranta o sa vina unii si o sa zica ceva de genul “de ce sa stai la camin? Sunt atatea apartamente/garsoniere cu chirie buna sau cu pret de cumparare bun, o agentie imobiliara te pot ajuta sa gasesti un apartament bun din punct de vedere calitate-pret si intr’o zona buna” sau altii care o sa sara si mai si  “Cum sa stai la camin domle’ cand eu stiu cea mai cea agentie imobiliaraBucuresti care iti ofera mai multe oferte decat ai cere?” Si lista poate continua, evident, dar eu o sa ma incapatanez sa raman la camin pentru ca mi se pare o experienta inedita ce trebuie traiata macar 1-2 ani.

Dupa terminare celor 4 ani cu siguranta o sa trebuiasca sa imi caut un apartament sau o garsoniera pentru ca garantat 100% nu ma intorc in oras sa stau cu mama si cu tata, de la anu’ ma mut si inapoi nu ma mai intorc sa stau. Adica sa fim seriosi pana la urma, nu? Cine s’ar intoarce din Bucuresti intr’un oras cum e al meu? Nimeni.

Dar oricum, toate astea sunt momentan doar in mintea mea pentru ca pana atunci mai e 1 an. Si intr’un an se intampla multe si 1 an nu trece chiar atat de usor. Desi, fiind ultimul an de liceu, este posibil sa treaca destul de repede, dar perioada din mai pana in iulie nu o sa treaca repede deloc. 

Te'ai gandit?

Ca sa-ti dai seama cat valoreaza un an, intreaba un student care a picat examenul.

Ca sa iti dai seama cat valoreaza o luna, intreaba o mama care a nascut prematur un copil.

Ca sa iti dai seama cat valoreaza o zi, intreaba pe cineva nascut in 29 februarie.

Ca sa iti dai seama cat valoreaza o ora, intreaba doi indragostiti care abia asteapta sa se intalneasca.

Ca sa iti dai seama cat valoreaza un minut, intreaba un om care a pierdut trenul.

Ca sa iti dai seama cat valoreaza o secunda, intreaba un sofer care tocmai a evitat un accident.

Ca sa iti dai seama cat valoreaza o viata, intreaba-te ce simti cand pierzi pe cineva drag.

Si de la chestia asta am ajuns eu sa ma intreb niste lucruri…adica cum ar fi viata daca anumite lucruri nu s’ar fi intamplat, daca n’am fi cunoscut anumite persoane si asa mai departe…

De exemplu…

Te’ai gandit vreodata cum ar fi fost viata ta daca te’ai fi nascut in alt oras sau in alta tara?

Te’ai gandit vreodata ce s’ar fi intamplat daca nu ai fi intarziat la o anume inltanire?

Te’ai gandit cum ar fi fost daca nu ai fi spus anumite cuvinte?

Te’ai gandit cum ar fi fost daca in viata ta inca ar fi o anume persoana?

Te’ai gandit cum ar fi fost daca nu ai fi intalnit niciodata o anume persoana?

Te’ai gandit cum ar fi fost daca actionai mai devreme/tarziu?

Te’ai gandit vreodata ce s’ar fi intamplat daca o anume persoana nu te suna sa’ti povesteasca ceva?

Te’ai gandit vreodata ce s’ar fi intamplat daca nu ai fi povestit ceva unei anume persoane?

Te’ai gandit vreodata cum ar fi fost daca acea persoana ti’ar fi spus numai ce voiai sa auzi?

Te’ai gandit vreodata cum ar fi fost daca nu ti’ar fi raspuns la telefon?

Te’ai gandit cum ar fi fost daca nu ii raspundeai la mesaj?

Te’ai gandit vreodata ce s’ar fi intamplat daca o anume persoana ar disparea din viata ta fara niciun preaviz?

Te’ai gandit vreodata cat de importanta a fost acea zi din viata ta? Daca nu s’ar fi intamplat?

Te’ai gandit vreodata la toate astea? Si la multe altele…

Articol fara sens, care te pune putin pe ganduri…

Rezumat

Si uite ca am ajuns si pe 31 decembrie 2012. S’a mai dus un an…ma rog se duce peste cateva ore…si stau si ma gandesc ce am facut eu anul asta? Pe bune ca mi se pare ca a trecut repede si am zis sa’mi pun creierasul la munca sa’si aminteasca ce am facut eu in 2012 si sa fac un rezumat. Sa vedem…anul asta de ziua mea am primit cea mai geniala urare , o poezie de suflet si de la voi o multime de premii

Mi’am facut prieteni noi pe aici prin  blogsfera, am incheiat(macar pe blog…ceea ce este un pas spre marea incheiere) un capitol important pentru mine (ma refer la seria “…” ) , am inceput sa scriu o poveste pe care vad ca am lasat’o complet in aer…poate pentru ca si povestea reala din care este inspirata a ramas exact la fel…in pom si pomul in aer…sau poate nu stiu.

M’am intalnit cu ursul la propriu, m’am plimbat destul de mult vara asta , am fost si in tabara o saptamana la mare, am intrat in a 11’a …am terminat primul semestru de a 11’a…m’am  hotarat sa nu ma decid deloc si sa dau admiterea la doua facultati , am facut cate un desen pentru unii dintre voi, am facut o rubrica “Recomand” prin care in fiecare vineri recomand cate un film.

M’am revazut cu o persoana importanta pentru mine, zilele trecute m’am hotarat sa ma fac de ras (sa dansez) la un majorat si cel mai probabil o sa fac asta si de revelion.

Si cred ca cam asta e tot…cam asta a fost 2012 pentru mine pe scurt…a trecut repede si n’am facut mai nimic, nu?

Planuri pentru 2013?

Facem lista cu –

-sa invat sa dansez pana la majoratul meu sa nu ma fac de ras chiar atat de tare
-sa am un majorat la care sa se distreze toata lumea

-sa iau carnetul

-sa ma angajez acolo unde mi s’a promis o vorba buna

-sa ma duc la mare cu prietenii

-sa castig o tabara de o saptamana la mare

-sa reusesc sa’i arat lu’ tata ca o sa conduc bine si sa’mi dea si mie masina din cand in cand

-sa ma plimb cel putin la fel de mult ca vara trecuta

-sa reusesc ce incerc de ceva timp sa uit pentru ca acum am inceput sa fac progrese, dar vreau definitiv

Si probabil mai sunt, dar nu’mi vin mie prin minte acum…

Ne auzim la anul asa ca sa fac si clasicele urari chiar daca sunt banele si probabil deja v’ati plictisit de ele.  Fie ca noul an sa va aduc tot ce va doriti, sa va implineasca toata dorintele astfel incat sa zambiti in fiecare clipa a vietii pentru ca un zambet este cea mai puternica arma si cel mai bun medicament. Si restul lucrurilor pe care eu nu prea ma pricep sa le spun (motiv pentru care cei care aveti numarul meu si il am si eu pe al vostru o sa primiti un mesaj simpatic si dragut preluat de la tovarasul gogu. …bine, pe unii o sa va mai si sun si o sa mai trimit si cateva mesaje original, dar majoritatea(inclusive cei de mai sus…pentru ca nu degeaba am pus ”si’ acolo) o sa primiti si un mesaj de pe net)

La multi ani 2013

Recomand(5)

Pentru weekendul asta “am pregatit” tot o drama romantica. Ideea filmului m’a imprsionat foarte tare, m’a impresioant cat de mult se pot iubi doua persoane incat si dupa ce treci in nefiinta sa’i arati asta si sa’i fii alaturi sa’ti depaseasca moartea, la fel de tare m’a impresionat cat de bine poti ajunge sa cunosti persoana de langa tine incat sa planifici in avans un an intreg si cat de tare poti iubii pe cineva incat sa ai incredere in el chiar si atunci cand nu mai e…

Filmul despre care vorbesc se numeste “PS: I Love You” 

1 an

Stiu ca nu prea am fost pe aici in ultimul timp, dar am motiv…chiar si scutire (stiu ca a fost weekend, da r eu am scutire medicala pentru weekend) dar vorbesc despre asta mai tarziu…acum vreau sa va spun altceva…Vreau sa va spun ca astazi Just Words implineste 1 anisor….si vreau sa va multumesc tuturor celor care l’ati vizitat si(sper) il veti mai vizita. Pana in momentul asta (exact in momentul in care scriu asta) am 52,063 vizualizari…de prin toate colturile tarii,  pagerank 1 si sunt pe pozitia 3995 in zelist.

A trecut un an de la primul articol scris aici, dar blogul meu este mai micut …pentru ca recent a inceput sa fie si el cunoscut si urmarit de mai multe persoane si sper ca numarul lor o sa creasca. Pana in present pagina de facebook officiala are 32 like’uri.

Si inainte sa termin vreau sa’i multumesc unei persoane in mod special pentru ca imi urmareste blogul frecvent si este cititorul meu fidel inca de la inceput, de la primele aberatii, inainte sa fie cunoscut in blogosfera (nici macar cat este acum, era in anonimat complet) si nu avea nici macar 100 vizualizari pe zi.

Acum va las cu niste sampanie, chair daca eu nu pot , macar voi sa beti un pahar in cinstea micutului meu blog.