O dilema omniprezenta

Probabil o sa sune ciudat venind de la mine, dar acum sa fim seriosi…ce fata nu a avut probleme de genul “cum imi fac unghiile/manichiura?” fie ca se refera la model, fie ca se refera la culoare e tot una, ideea este ca problema a existat, exista si va exista mereu. Este o dilema practic omniprezenta in viata unei fete. Pentru ca unghiile reprezinta unul dintre atuurile unei fete. Cum am spus, stiu ca suna ciudat venind de la mine, dar chiar si eu am mai avut probleme din astea. Si care a fost principala problema? Pe langa faptul ca nu stiam niciodata ce culoare sa folosesc sau ce model sa fac nu stiam nici ce lacuri sa folosesc pentru ca mi se parea ca toate sar/se exfoliaza foarte repede si eu nu sunt persoana aia rabdatoare care sa isi faca manichiura zilnic sau la doua zile, nu, eu mi-o fac o data la 2-3 saptamani si atunci vreau sa tina, nu 2 saptamani, dar nici doar o zi. Si mereu am avut problema asta si la un moment dat am zis ca ma las de asa ceva pentru ca mi se parea inutil sa stau zilnic sa imi fac unghiile.

Ce s-a intamplat? Am descoperit un magazin online foarte tare cu produse de calitate, sincer nu de putine ori lumea ma intreba daca am inceput sa ma duc la salon sa-mi fac manichiura pentru ca dura mult si avea un aspect foarte frumos indiferent de ce model faceam, chiar si daca lasam culoarea simpla sau imi dadeam cu lac transparent, avea aspect de proaspat si dupa cateva zile. Nu stiu daca voi folositi altceva, dar eu acum ca am descoperit lacuri OPI cu siguranta o perioada luunga de timp nu o sa incerc altceva pentru ca deja am tot ce am nevoie: durata, aspect profi, da, aspectul iese profi chiar si pe un model simplu pentru ca nu va ganditi ca eu sunt un mini pictor nedescoperit, mai ales la desenele in miniatura, nu, o singura culoare sau french, si recent am inceput sa incerc si french cu alte nuante, am incercat si cu negru si imi place foarte tare ce iese, dar de baza este french’ul clasic asa ca eu cel mai des le folosesc pe astea doua si nu ma doare capul absolut deloc: 

Aventuri in bucuresti

Dupa cum bine stiti eu sunt din provincie, nu foarte departe de Bucuresti, dar suficient. O perioada a fost necesar sa stau acolo, cu treaba, dar si placere, iar una dintre locatiile la care trebuia sa ajung era un hotel, aveam o intalnire mai profi si avea loc intr-o sala de conferinta. Trebuie sa recunosc, camera aia era imensa si clar dadea un aer foarte profi si pompos pentru ceea ce urma sa se intampe. Aventura nu o reprezinta intalnirea in sine, ci cum am gasit eu zona.

O iau cu inceputul. Ajung in Bucuresti, ajung in locul in care urma sa stau si dupa maxim jumatate de ora suna telefonul si mi se comunica locatia intalnirii: Hotel Intercontinental Bucuresti. Am confirmat ora si am inchis. Imeidiat dupa ce am inchis telefonul intreb cu voce tare, desi nu mai era nimeni in camera, “Unde naiba e hotelul asta si cel mai important cum ajung eu acolo?”  

Dau cateva telefoane sa aflu informatii, am dat trei telefoane…nici un raspuns nu seamana: prima persoana imi spune ca e pe langa Cismigiu,  a doua persoana ca e pe langa Centrul Vechi, a treia persoana ca e pe langa Teatrul National…nu am mai sunat pe nimeni, era deja mai in pom decat in momentul in care am sunat, dar ma pregatesc de intalnire, plec la metrou, nimeresc metroul corect si ma duc pana la Universitate si de acolo cu mult tupeu incep sa explorez zona in cautarea hotelului. Cand asteptam la un semafor observ o gasca foarte numeroasa de motociclisti trecand si imi amintesc instant de un articol citit pe earticole.com si imi imaginez ca daca as avea un motor exporarea bucurestiului in gasirea hotelului ar putea semana pentru mine cu o aventura pe Transalpina. Dar las motociclistii sa isi vade de de drumul lor, iar eu de al meu ca in timp ce eu visam cu ochii deschisi s-a facut verde semaforul.

Pot spune ca m-am invartit mult si bine in zona respectiva si ca cei trei prieteni ai mei au avut dreptate, am trecut si pe langa Centrul Vechi, si pe langa parcul Cismigiu si pe langa Teatrul National…si chiar si pe langa hotel. Scria mare numele, se vedea de la distanta, dar eu nu…eu nu il vedea si l-am ocolit de cel putin 5 ori pana cand mi-am dat seama ca in 15 minute trebuie sa ajung in sala de conferinta asa ca am intrebat pe cineva. Ghiciti unde eram cand am intrebat? Va zic eu…eram fix la intrarea in hotel. Persoana pe care am intrebat-o era tanara si a facut putin haz de nepriceperea mea, nu intr-un mod deranjant, si eu am inceput sa rad…nu mi-a spus unde era hotelul sau cum ajung acolo…mi-a spus sa ma uit in sus…scria mare numele, iar in dreapta mea era usa. Se vede ca nu ma orientez deloc bine in spatiu, nu? 

Bacul prin ochii mei(4,5,6,7)

*O sa incep articolul asta cu o precizare: tastatura mea are o mica problmea si 3 taste merg cam nasol sau deloc. Adica daca vreau sa scriu litera “l” trebuie sa apas foarte tare pe tasta respectiva…daca vreau sa scriu “d” trebuie sa apas si pe “l” si pe “d”, iar tasta “f” a cedat complet si ma plimb cu “ctrl+v(paste)” dupa mine cand am nevoie de ea. O sa corectez articolul inainte de publicare, dar pentru orice eventualitate am vrut sa precizez treaba asta in caz ca o sa vedti ld sau dl in loc de “d” sau lipsa…

Stiu ca vorba ne-a fost, sau mi-a fost ca o sa fac cate un articol dupa fiecare proba de bac, dar in diverse si diverse motive nu am putut sa fac asta, asa ca articolul asta cuprinde: toate cele 3 probe + rezultatele. Da, o sa sintetizez.

Incepem cu romana. Trecem la partea cand au venit deja subiectele. Primul lucru pe care il fac dupa ce primesc foaie cu subiecte? O intorc si ma uit la subiectul al treilea…ala cu comentariul, vad Eminescu…m-am dat cu capul de banca la propriu. Cred ca am spus tot cu asta, nu? Nota? Cea mai mica dintre toate, si sincer nu ma asteptam sa fie atat de mica, chiar m-a surprins cand am vazut, dar nici contestatie nu am facut…7,2.

Sa continuam cu mate, le luam in ordine. La matematica dupa ce am primit subiectul primul lucru pe care l-am facut a fost sa ma uit la al 2-lea exercitiu de la subiectul 2. Voiam sa vad daca e polinom sau lege de compozie, am vazut polinom si m-am dus direct la subpunctul c) sa vad daca imi cer fix ce nu stiam, din fericire nu au facut asta. Stiu ca am vorbit in chineza pentru cei care nu au nici o treaba cu matematica, dar nu stiu cum sa explic treaba cu exercitiile astea. Stiu doar ca mi s-au parut exagerat de usoare si am gresit la o chestie fix de prosti, dar nu e problema…daca luam 10 batea la ochi, nu? Asa mai bine ma multumesc cu 9,80.

Terminam cu fizica…aici am avut niste emotii de… Cand am iesit din sala nu credeam ca trec bacul…nu credeam ca iau 5…mi s-a parut fix aiurea. Dar m-am linistit cand s-a afisat baremul si am vazut ca iau in jur de 7,9. Si fix atat am luat…nici mai mult, dar nici mai putin…fix 7,9.

cam asa am fost eu cu fizica

Si cam asta a fost cu bacul…acum sa vina admiterea…oh da, ca medie generala sa nu va chinuiti sa calculati este 8,3…se putea mult mai bine, dar asta e... e suficient de bine…plus ca sunt pe locul 286 din 1955 pe judet…si asta pentru ca e si alfabetic. Deci se putea mai rau, nu?