Miercurea fara cuvinte (44)

To be, or not to be...at Carmen?

Meloman pentru o zi(24)

Ideea ii apartine lui Sorin

Dragul meu

Dragul meu,

Stiu ca simti o atractie a dracu de mare pentru mine din moment ce nu vrei sa pleci niciodata. Presimt ca esti aici, pentru mine, inca din vara si ai gasit un loc bun de “pitit”, dar ai stiut sa apari mereu sa'mi amintesti ca nu, nu ai plecat. Erau momente in care ma pacaleai, stateai ascuns si'mi dadeai falsa impresie ca m'ai parasit. Din cand in cand iti mai invitai si cate un amic...un amic pe care il trimiteai ca momeala pentru a avea impresia ca te'am gasit pe tine, dar nu....niciodata nu erai tu. Tu cand te aratai erai inconfundabil, te puteam recunoaste imediat, inca o pot face dat fiind ca nu te’ai decis sa pleci nici macar acum. Iesi afara la cele mai nepotrivite ore, vii si ma trezesti, iar daca nu reusesti din prima insisti pana esti 100% convins ca m’am trezit. Insisti atat de patimas incat incep sa cred ca ai o adevarata pasiune pentru mine. Incepi de la distanta, dar te apropii din ce in ce mai mult pana ma atingi in cele mai neasteptate locuri. Eu ma impotrivesc de fiecare data si incerc sa te indepartez, dar pentru tine nu conteaza asta, tu insisti in continuare si ma atingi si mai patimas in locuri si mai greu de imaginat. Cand intr’un final reusesti sa’mi captezi toata atentia prin aceste atingeri patimase si vorbe duioase pleci si ma lasi sa te caut minute in sir fara reusita. Dupa ce ma intorc in pat, la somn, parca ai avea un al n’lea simt si fix dupa ce adorm inapoi te intorci si incepi din nou, intai de la distanta doar cu vorbe duioase, apoi te apropii din ce in ce mai tare si ma atingi patimas soptindu’mi vorbe dulci, melodioase. Eu te ignor si mai tare dupa faza de mai devreme, dar pe tine nu te intereseaza nici asta, tu insisti si tot insisti pana ma trezesc din nou si ma dau jos din pat, moment in care iar pleci. Si continui asa pana aproape dimineata.

Dimineata esti plecat complet de parca n’ai fi existat decat in visele mele. Incerci sa ma induci din nou in eroare, sa’mi dai falsa impresie ca te visez, ca nu existi, dar eu stiu sigur ca esti cat se poate de real, ba chiar mai real de atat nici ca se poate.

Cand le povestesc altora despre tine incep sa te caute, dar nu te gasesc si incep si ei sa ma faca sa cred ca tu existi doar in visele mele, dar nu, nu’i las sa ma convinga pentru ca eu te simt in fiecare seara cum ma atingi in cele mai negandite locuri si atingerile astea sunt reale, oh, atat de reale.

Dar te’am inteles, vara este anotimpul tau preferat pentru asta, dar acum? Acum e toamna, este frig, prietenii tau au plecat deja din oras, ai ramas singur…de ce? Ai ramas pentru mine oare? Dar nu inteleg, ce te poate innebuni atat de tare la mine incat nici frigul de afara, nici singuratatea nu te pot convinge sa pleci si ramai in continuare sa te joci cu mine? Tresar imediat cand te aud, chiar si acum, stiu sigur ca esti tu, nu e niciun alt prieten de al tau, cum ti’am spus esti inconfundabil…si in ultimul timp te’ai jucat cu mine si cu mintea mea tot mai des, ma faci sa simt si eu ceva pentru tine si nu stiu daca e bine sa’ti arat asta. Poate ca o sa profiti de aceste sentimente pe care le nutresc pentru tine sau poate te vor speria si iti vei dori sa pleci, dar totusi eu o sa ti le spun, indirect, mai departe totul depinde doar de tine:

du’te dracu de tantar idiot, e toamna, ar trebui sa fii mort sau macar plecat! de ce te incapatanezi sa ramai si sa ma bazai pe mine in fiecare noapte?!?!?!

Happy weekend- editia 42

Pentru editia 42 de Happy Weekend o sa va impartasesc si voua 37 de lucruri pe care le’am invatat din filme:

1. Toate telefoanele cu numar din SUA  incep cu 555.

2. Indiferent de cat de tare a avut de suferit o nava spatiala, campul gravitational interior nu este defectat niciodata.

3. Toata lumea vorbeste in engleza, indiferent de locul lor de nastere. Chiar si extraterestrii, chiar daca nu au fost niciodata pe Pamant si nu au auzit niciodata de planeta noastra si evident, de locuitorii acesteia.

4. Cand inchizi lumina inainte de culcare, in camera ta se va vedea totul clar, numai ca in tonuri albastrii.

5. CD-urile se potrivesc la toate calculatoarele, indiferent de sistemul de operare al acestora.

6. Stirile de televiziune, de regula, transmit o editie, care te implica personal, exact in momentul in care pornesti televizorul.

7. Indiferent de cat de neclara este fotografia, ea poate fi marita si pot fi observate pana si cele mai mici detalii.

1+1=2

Complet intamplator am gasit pe facebook o chestie faorte tare. Pana sa va arat si voua sa va intreb ceva. Toata lumea stie ca 1+1=2 (vorbesc stric matematic, anatomic poate mai face si 3, dar matematic e clar, nu?)

Ei bine, dar oare ecuatia asta cam cum ar suna mai simplist?

Nici nu o sa va vina sa credeti cat de simpla este ecuatia de mai sus in ochii unui inginer. Sa va arat si voua rationamentul:

Despre ingineri from constructiiforum

Miercurea fara cuvinte(43)

In drum spre Carmen

Meloman pentru o zi(23)

Totul a pornit de la Sorin

Mic si simpatic

Flocosenia mea mica este cat se poate de simpatica. Afara este tot mai frig, ea nu vrea sa mai intre sa doarma in cusca ei si eu inca nu am apucat sa’i cumpar o perna din aia de plus sa doarma pe ea. Dar ce face ea?

Hai sa va spun intai cum dormea luna trecuta, cand nu era asa frig. Cand am fost la tara, la cules porumb m’am incaltat cum e firesc cu niste adidasi de tavaleala, pe care stiam sigur ca nu’i mai pot folosi dupa decat la tara, la camp. A fost o decizie buna dat fiind ca au ajuns de nerecunoscut. Dar nu asta e esential. Ideea este ca imediat dupa ce m’am descalatat de ei catelusul meu micut s’a asezat pe ei si nu se mai dadea la o parte, noaptea a dormit pe ei. Si credeti’ma…adidasii aia…miroseau interesant. Mai dormea ea si pe adidasii mei buni, sa le zic asa, aia cu care veneam de acasa, de drum, de oras, cum vreti voi sa le ziceti, dar seara ii baga tataia in casa, nu o lasa sa’i tavaleasca. Pe astia nu i’a luat nici acum. Si acum mai sta langa ei.

Revin la intrebarea de la inceput. Acum 1-2 saptamani mama a fost cu tata pe la tara, eu nu am fost ca au plecat cand inca eram la scoala. Si au fost pana la camp si cand s’au intors au dat jos o poala. Pfff nu stiu daca e termen universal valabil, dar nu stiu cum ii spune altfe. Sa va explic cam ce vreau sa spun prin poala. La mine la tara, cand se culege porumbul se culege in poala, o carpa maaaare, care se leaga de gat sa poti cara porumbul dupa tine pana la gramada. Nu stiu sa va explic altfel ce este o poala, stiu ca nu se foloseste peste tot, dar alta denumire nu cunosc. Revenind…au dat jos poala respectiva din masina si au dus’o pe o canapea, undeava afara. Catelusul meu micut a crezut ca e de la noi si de atunci, cum se lasa frig afara, pe seara, cara poala aia maaare dupa ea si se aseaza unde are ea nevoie si plange daca nu i’o dai. S’a cam smecherit ea asa, a vazut ca daca plange primeste cam tot ce vrea. Si cand spun plange ma refer la sensul cat se poate de propriu, adica plange cu lacrimi cand plange. Si normal ca iti inmoaie imediat toate organele din tine si o lasi sa faca ce vrea ea si ii dai ce iti cere.

Happy Weekend- editia 41

Conform unor postari pe net, urmatoarea intrebare ar fi fost pusa la un examen de fizica la Universitatea Liverpool. Raspunsul dat de unul dintre studenti a fost atat de profund incat profesorul l-a impartasit colegilor sai, iar astfel am ajuns si noi sa avem placerea de a-l cunoaste.

Intrebare suplimentara:

Este iadul exoterm (emite caldura) sau endoterm (absoarbe caldura)?

Pentru a-si demonstra opinia, cei mai multi studenti au folosit legea lui Boyle, care spune ca un gaz se raceste atunci cand se extinde si se incalzeste atunci cand este comprimat, sau ceva similar.

Insa unul dintre studenti a scris urmatoarele:

“ In primul rand, trebuie sa cunoastem cum se schimba masa iadului in timp.

Asadar, trebuie sa cunoastem rata cu care sufletele intra in iad comparativ cu rata celor care pleaca din iad.

Cred ca putem sa presupunem cu destul de multa siguranta ca, odata ce un suflet ajunge in iad, nu mai iese niciodata. Prin urmare, nici un suflet nu iese din iad.

In ceea ce priveste rata celor care intra, sa ne uitam la diferitele religii care exista astazi in lume.

Cele mai multe dintre aceste religii spun ca, daca nu esti un membru al lor, vei ajunge in iad.

Dat fiind ca existe mai mult de o singura asemenea religie si cum oamenii nu sunt membrii mai multor religii simultan, putem sa facem estimarea ca toate sufletele merg in iad.

Date fiind ratele nasterilor si deceselor, putem sa spunem ca numarul sufletelor din iad creste exponential.

Acum trebuie sa ne uitam la volumul iadului. Din cauza ca legea lui Boyle spune ca, pentru ca temperatura in iad sa ramana constanta , volumul iadului trebuie sa creasca proportional cu numarul sufletelor care intra,

Acest lucru arata ca sunt doua posibilitati:

Peste noapte

Si nu, titlul nu este deloc la figurat, este fix la propriu. Sa va explic. Sambata stau eu acasa, frumos, lenevesc, dorm, ma relaxez, nu ies din casa deloc, dar deloc-deloc, toata ziua de sambata am stat numai in casa lenevind, dormind si relaxandu’ma. Se face seara, oboseala inca exista asa ca am facut un dus si m’am bagat in pat la somnic(da, pot sa dorm foarte mult, inca nu v’ati obisnuit cu asta?). Ma trezesc pe la 3-4, nu mai stiu cat era exact, cu nasu infundat, foarte infundat, imi suflu nasu si ma bag inapoi la somnic…ma trezesc pe la 10, nasu tot infundat si o durere in gat de mama-mama. Am zis “las’ ca trece”, s’a facut dupa-amiaza…a inceput sa ma doara si capu’…ptiiiu sa’mi bag picioarele, am facut si febra. Ii zic lu’ mama sa’mi faca niste ceai cu miere si lamaie. Fix atunci nu mai aveam lamaie, hai las ca nu’i bai, il beau fara lamaie. Degeaba…febra-febra, nasu infundat-nas infundat, durerea in gat- durere in gat…hai sa iau un paracetamol. Parca ma mai lasa putin febra, ma bag la somn. Tunete si fulgere!!! Nasu infundat, durere in gat…respire zdwub daca ai cum…pe nas nu merge, pe gura zici ca inghiti ace nu aer. Reusesc intr’un final sa adorm, dar ma trezesc din ora in ora ca nu mai pot sa respir…Mai incepe si alarma sa suna…mi se zgarie cate putin timpanul cand o aud. Ma trezesc, ma pregatesc repede si plec la scoala. Nasu infundat inca era, gatu’ inca ma ustura, dar febra nu mai aveam si nici capu’ nu ma durea. Ajung la scoala…nu mai pot, nasu’ imi curgea ca la robinet…am consumat un pachet de servetele intr’o ora, simteam cum mi se face tot mai cald si brusc frig, iar foarte cald…capu’ incepea sa ma doara din nou…febra nu am mai facut, dar eu simteam cum ard. Am sunat’o pe mama, i’am zis ca nu mai pot sa stau la scoala si imediat cum s’a sunat am plecat, m’am dus direct la doctor, mama a venit si ea acolo. Am stat 2 ore la doctor, la coada…nu mai povestesc despre cati draci si nervi mi’am facut acolo…Intru si eu intr’un final…dupa ce imi cam zisese ca nu vrea sa ma primeasca pentru ca nu aveam programare…da, la mine la doctor trebuie sa anticipezi cand o sa te imbolnavesti ca sa poti sa’ti faci programare cu vreo 2-3 zile inainte. Revenind, intru si eu intr’un final si ce’mi zice ? “Ai niste punctulete pe amigale. Niste pungute cu puroi” …ce zici ca am?!?! Asa peste noaptea? Dea drașii in ea de treaba. Ma intreaba, dar parca ironic, “faci injectii?”…stie deja ca nu le suport, stie foarte bine asta, d’asta a si intrebat, dar acum ce sa mai fac? Nu mai rezistam, simteam cum imi pulseaza sangele in cap, zici ca batea cineva la tobe cu capu’ meu, nasu’ imi curgea prea tare, ma incerca si o tuse seaca, gatu’ nu’mi dadea pace deloc…asa ca’i zic “orice e bun, numai sa’mi treaca”. Imi da reteta, injectii la 12h si antibiotice. La 12 ore? 10 injectii…dupa imi zice si ca nu ma duc la scoala saptamana asta. Parca a mai dres’o putin cu treaba asta…dar parca 5 zile pe 10 injectii nu suna chiar asa bine, adica era loc de mai bine. Am ajuns la a 6’a…in dimineata asta am facut’o pe a 6’a…si ma doare de nu mai pot…ustura ca naiba si de la a 4’a, inclusiv, imi ramane si piciorul amortit cateva minute dupa…Niciodata nu am suportat injectiile si niciodata nu o sa le suport!!!!! In trecut faceam chiar “frumos” cand trebuia sa fac injectii…stiu ca o data era doar eu acasa si nu i’am raspuns la usa cand a venit sa’mi faca injectia…si cand erau si ai mei acasa si ii deschideau usa…ei bine, ma rezum si spun ca mai trebuia cel putin o persoana pe langa cea care imi facea injectia pentru a reusi…dadeam din maini si din picioare ca toate cele…

In fine…cam asta e despre raceala mea de peste noaptea…la propriu! Nu, inca nu mi’a trecut complet…nasu’ inca imi mai curge, in gat ma mai ustura, dar nu atat de tare, capu’ nu prea m’a mai durut, dar oricum tratamentul nu e gata…mai am…si abia maine dupa-amiaza ma duc la control sa vad ce si cum…

Dar totusi…Daca tot apare peste noapte ar fi fost frumos sa si treaca tot peste noapte!

Miercurea fara cuvinte(42)

Motul Curcanului

Mai multe gasiti la Carmen

Meloman pentru o zi(22)

Ideea ii apartine lui Sorin

Vaca si capra

Astazi am vazut in frigider lapte de vaca langa branza de oaie si asta mi’a amintit de momentul ala din copilarie cand tata radea de mine pentru ca nu stia exact sa’mi raspunda la intrebarile mele filozofice de copil mic, curios sau pentru ca pur si simplu i se parea funny nu stiu. Ideea e ca eu am crescut la tara pana la varsta de 5 ani si acolo umblam dupa tataia peste tot. Se ducea sa duca vaca dimineata, ma ducea cu el, o aducea seara acasa, ma duceam cu el, mulgea vaca, stateam langa el. Ii venea randul la stana, la lapte, ma duceam cu el. Si da, se poate spune ca am facut anumite lucruri acolo care sunt mai …Dar hai fie, va povestesc si despre asta. Cand era la rand tataia la lapte, normal ca ma duceam cu el…si acolo intram sa dau oile la rand. Nu stiu cati ati fost vreo data la stana sa vedeti cum sta treaba exact acolo si eu nu stiu sa va explic prea exact, dar ideea e ca ciobanii stau la muls, 2-3 cati sunt si oile sunt undeva in spatele lor, intr’un tarc. Si tarcul ala e mare, iar oile trebuiesc directionate spre “usile de muls”, acolo unde le dau drumu ciobanii cand e nevoie, dupa ce termina de muls o oaie, dau drumu sa mai intre una si tot asa. Ei bine, mie imi placea sa stau acolo intre toate oile alea cu un bici sau un bat ciobanesc in mana si sa le alerg sa se duca la muls. Si poate oacazional…imi placea sa le calaresc…. Dar trecem peste si revenim la povestea mea. Asta era cand oile erau la stana, dar toamna le dadeau acasa, iarba inca era, asa ca oamenii din sat faceau cu randul, la fel si cu vacile dupa ce plecau vacarii. Nu m’am dus cu tataia cu randul nici cu oile nici cu vacile, pentru ca sigur m’as fi plictisit o zi intreaga, dar ma duceam dimineata cand aduna oile. Cand nu era randul lui era al altcuiva, dar seara oile trebuiau alese si bagate in curte. Dupa cateva zile oile se invatau si se alegeau singure. Deci eu, copilas de 5 ani, crescut pana atunci intre animale stiam de unde vine branza si cum se face, si aia de vaca si aia de oaie. Stiam de unde vine lapte si asa mai departe. Dar cand am venit la oras am constatat ca desi nu avem nici stana, nici oi, nici capre, nici vaca, branza nu lipseste din frigider si nici laptele. Si nu intelegeam cum, de unde e acolo daca noi nu mai aveam animale care sa le produca? Si apoi il mai vedeam pe tata ca vine cu lapte si in punga si mi se parea si mai ciudat. Asa ca tata mi’a spus ca avem si noi animale, ca avem o vaca pe balcon care da lapte si o capra la subsol care da branza. Desigur, mi’a spus ca nu le pot vedea pentru ca daca le vad nu o sa mai dea nici lapte nici branza.

Mi se parea extrem de dubios, dar stiu ca initial mi se parea credibil, aveam 5 ani, nu aruncati cu pietre! Si mai tarziu, la un moment dat ma duc cu tata la magazin si el cumpara si lapte. Opa, ceva dubios…asa ca in mijlocul magazinul eu l’am intrebat ce s’a intamplat cu vaca de pe balcon, nu mai da lapte? Eu vreau lapte de la vaca noastra de pe balcon! In mijlocul magazinului eu zic ca vreau doar lapte din ala si punct! Tata incearca sa’mi explica si ma imi spune ca vaca noastra se mulge singura, imi mai spusese asta si mai imi spusese ca si capra la fel, face singura branza, revenind la lapte, vaca noastra minune de pe balcon care nu trebuia mulsa si nici dusa la iarba sau sa i se dea de mancare sau apa se mulge singura, ambaleaza laptele si il trimite si la magazin. O vaca de vaca ce sa mai…

Si abia atunci a inceput mie sa mi se pare extrem de ciudata treaba asta, dar se poate spune ca am copilarit cu o capra minute la subsol ce in loc de lapte dadea cantitai mari de branza de OAIE si cu o vaca minune pe balcon ce isi ambala singura laptele si il teleporta in rafturile magazinelor. 

Esti Roman daca...

Nu stiu cat de funny o sa vi se para voua, dar inscriu totusi postarea la editia 40 de Happy Weekend, daca nu vi se pare funny, nu'i bai, sterg inscrierea. Dar pana atunci...esti roman daca...

Doar ocazional

Nu este nici o noutate daca va spun ca nu sunt cea mai gratioasa persoana pe ringul de dans, nu? Cu siguranta nu, dar eu incerc, imi dau silinta sa imi conving corpul sa se miste pe ritmul muzicii, dar el se incapataneaza si nu si nu! Nu vrea si nu vrea! Se misca putin in acelasi ritm si ii ajunge, nu vrea sa invete nimic nou, nimic ce ar putea fi numit si de altii “dans”, nu, se incapataneaza sa ramana la acele miscari random si anapoda din maini si picioare ce ar putea fi incadrate mai usor la o tentativa de lupta sau ca simtome la o oarecare forma de parkinson. Da, atat de rau e!

Acum ceva timp am iesit in oras cu C., il mai stiti pe C.? Amicul ala tampit (intr’un sens bun, desigur) al meu. Revenind, am iesit cu el in oras…si nu aveam chef sa mergem intr’un local anume sa bem un suc si sa ne uitam la altii cum fac acelasi lucru si stau pe telefoane. Pentru ca atunci cand ies cu el imi place sa simt ca sunt afara cu el, nu sa stam pe net, sa vorbim unul cu altul si asa mai departe. Asa ca ne’am decis sa ne plimbam cu masina, el era cu masina, sa stam undeva parcati, ne cumparasem niste sucuri si am stat in masina dupa cateva ture de oras. La un moment dat imi suna telefonul. Nimic ciudat, ziceam eu, raspund, vorbesc, in timpul asta eu il vedem pe C. cum incearca sa nu izbucneasca in ras, dar nu intelegeam de ce pentru ca vorbeam ceva complet neinteresant cu persoana respectiva, deci nu era asta motivul, nu stia cine e persoana cu care vorbesc, deci nici asta nu era motivul. Dupa ce inchid izbucneste, nu s’a mai putut abtine, nu a asteptat sa inchid defapt, cum am luat telefonul de la ureche a inceput sa rada cum numai el stie. Ma uitam ciudat la el si tot nu intelegeam…il intreb: “ok, razi, razi foarte tare, ce e asa funny? Ca vreau si eu sa rad cu tine.”

El incerca sa’mi raspunda, dar nu putea sa se abtina din ras. Intr’un final trage aer in piept si reuseste sa se opreasca pret de cateva secunde si sa’mi spuna atat: “serios? Serios? Latino-time?” Si atunci mi’a picat si mie fisa…melodia mea de la tonul de apel…era una latino. Da, stiu, este ironic, dar mie chiar imi place muzica latino. A mai ras de treaba asta cateva minute bune incat i’au dat chiar si lacrimile. La un moment dat incepusem si eu sa rad, da, radeam de mine, dar…

Dupa ce se opreste din ras scoate un cd, il avea mai ascuns, il pune…ghici? Muzica latino. Deschide geamurile la masina, iese afara, eu ma uitam la el destul de ciudat si la un moment dat vine la geam si zice “te mai astept mult? Iesi afara din masina, hai aici” si incepe sa incerce sa ma invete sa dansez pe muzica latino. Tot ce pot sa spun este: mersi Doamne ca nu a fost nimeni sa inregistreze momentul asta. Dar totusi a fost o seara funny…si merita povestita ocazional, dar doar ocazional.

Meloman pentru o zi(21)

Detalii gasiti la Sorin

Happy Weekend- editia 39

Chiar daca astazi este Happy Weekend eu va las cu o problema. Mai exact: George, un amic, a primit de un alt amic de’al lui o scrisoare…la care nu a stiut ce sa’i raspunda, m’a intrebat pe mine, iar eu va intreb pe voi…poate voi stiti:

“Draga George,

Nu ti-am scris niciodata pana acum, dar chiar am nevoie de sfatul tau pentru o decizie foarte importanta. Sa iti explic.

Am suspectat de ceva timp ca sotia ma inseala. Semnele obisnuite... suna telefonul si daca raspund eu, cel care ma suna inchide. Sotia a iesit cu prietenele recent foarte mult si cand o intreb cine sunt ele intotdeauna imi raspunde “Doar niste prietene de la serviciu, nu le cunosti.” Stau intotdeauna treaz sa ma uit pe geam ca sa vad taxiul ei cand vine acasa, dar intotdeauna vine jos, pe alee. Desi aud o masina care pleaca de parca ar fi coborat din ea in coltul strazii. De ce? Poate nu era intr-un taxi? Odata am luat telefonul ei doar pentru a vedea cat e ceasul si a inceput sa se enerveze si sa tipe ca niciodata sa nu ii mai ating telefonul si de ce o verificam in acest mod. In fine, niciodata nu am deschis acest subiect cu sotia mea. Cred ca in adancul sufletului meu pur si simplu nu vreau sa aflu adevarul, dar aseara a iesit iar si m-am hotarat s-o verific mai bine. Am hotarat sa parchez motocicleta mea Harley Davidson aproape de garaj si sa ma ascund dupa ea pentru a avea o vedere larga asupra intregii strazi cand ea ar fi venit acasa. Chiar in acel moment, cand eram culcat dupa Harley-ul meu, am observat ca prin invelisul de la supapa motorului meu parea ca se scurge putin ulei.

E ceva ce pot repara si singur sau trebuie sa o aduc inapoi la dealer?

Multumesc,

David”

Si intre timp am gasit un clip pe facebook, sharuit de Mihaela foarte tare, nu e neaparat funny, deci nu s’ar incadra prea bine la rubrica asta, dar mie mi s epare genial si vreau sa vi’l arat si voua

Expert zici?

Din cate imi amintesc eu am mai scris de cateva ori ca ma uit la multe filme si seriale, ba chiar la un moment dat, la sfarsitul anului trecut facusem o rubrica in care vinerea recomandam un film…de ce m’am oprit din asta? Hmm…buna intrebarea, poate ma apuc iar, sa mai vad. Oricum, revenind…ideea este ca astazi a aparut un nou episode dintr’un serial pe care il urmaresc…si da! Ma enerveaza la culme ca trebuie sa astept o saptamana pentru 40 minute, dar imi place serialul si m’a prins actiunea, nu pot sa astept pana se termina sa’l iau de la cap la coada…ma supun si astept o saptamana un episode de 40 minute. Normal ca mi’a stat gandul mult astazi la episodul respectiv, asa ca in momentul in care am ajuns acasa dupa ce am mancat si mi’am rezolvat niste treburi am si dat iama pe filelist sa descarc episodul si sa’l vad. Am vazut episodul…destul de bun zic eu, dar cam scurt, vesnica problema. Dupa mi’am amintit ca n’am terminat filmul de aseara, ca m’a luat somnul si l’am oprit pe la sfarsit, mai avea cam 30 minute. Am vazut si sfarsitul filmului respctiv, si el a fost bun, mi’a placut. Dupa ce am terminat cu asta…intru si eu pe facebook si acolo gasesc diverse stiri de la protv, da, le’am dat like si nu stiu de ce nu le dau unlike pentru ca au in mare parte numai stiri idioate cu titluri “SENZATIONALE!!!!” Si ce credeti? Normal gasesc unul din aceste articole, nu avea chiar un titlu sensational, dar am intrat sa citesc articolul si incep si citesc si ajung la partea asta :

“Un studiu realizat pe 50.000 de persoane a demonstrat ca oamenii care dorm prea mult au acelasi risc ca si cei care dorm mai putin de 6 ore.

Toti pot face boli grave, cum ar fi diabet, obezitate, anxietate sau afectiuni cardiace, scrie Daily Mail.

Mai mult, Academia Americana de Medicina a Somnului sustine ca persoanele care dorm prea mult sunt mai expuse bolilor decat cele care dorm prea putin.”…stai putin, inapoi…Academia Americana de Medicina a SOMNULUI????? Serios? Exista asa ceva? Stati, stati ca mai e ceva interesant :

“Doctorul Safwan Badr, expert in somn, precizeaza ca odihna pe timpul noptii este la fel de importanta ca si alimentata echilibrata sau exercitiile fizice.”…staaaai, si aici, inapoi…EXPERT IN SOMN???!?!?!

WTF?!?!? Pe bune chiar exista academia americana de a somnului si cineva care poarta “rangul” de expert in somn. Adica, oficial, ca asa si eu sunt expert in somn, dar eu sunt pentru ca dorm muuuult, el a facut o scoala ca sa poata fi numit asa?

Nu pricep…mi se pare chiar aberant si ciudat si aiurea si tot odata funny. Sa inteleg ca acum nu ma mai pot autointitula expert in somn, nu? Adica nu am urmat niciun fel de studii pentru asta…O sa ma documentez…poate imi iau si eu o astfel de diploma. DA! Ar fi cel mai bine asa. Gata cu Politehnica, gata cu automatica…ma duc la o facultate care imi poate oferi o diploma de expert in somn! Stie cineva una buna? 

"Nu vi l'am dat?"

Sa va povestesc despre taximetristul din dimineata asta care aplica in intersectie prioritatea de taximetrist sau de cel de acum 2 zile care aplica o alta prioritate, tot de taximetrist, dar a lui viza pietonii? Nu are rost pentru ca e deja ceva prea banal. Despre ei se poate vorbi ca noutate doar cand circula regulamentar.

Sa va spun ca pe siteuri precum mercador (ca tot sunt toata ziua reclame pentru el la tv) si/sau okazii chiar poti sa gasesti orice. Adica eu mi’am cumparat niste culegeri de acolo. Da, mi’am cumparat un manual si o culegere de variante de bac de pe mercador si de pe okazii. Mi s’a parut destul de tare si de funny treaba, adica totusi…carti de vanzare pe mercador…pentru mine e perfect ca nah, nu a trebuit sa o mai iau noua, am scutit niste bani, bani pe care la anu’ pot sa mi’i recuperez integral…daca luam cartea noua cu siguranta la anu’ cand o vindeam mai departe nu scoteam pe ea cat am dat. Sa va povestesc si despre posta? Pentru ca da, le’am primit prin posta, nefiind din bucuresti, Ca la mine la posta nicaieri, serios. Pe langa faptul ca ploua in interior, pur si simplu tavanul era de forma, ploua si erau puse niste galeti unde picura mai tare, iar pe jos era balta. Nu am putut face poze ca mai era lume pe acolo si m’am gandit ca ar face urat tantii alea care cica lucrau acolo. Sa va spun de tantii alea. Stau la coada o gramada, desi in fata era o singura persoana…la ghiseul celalalt cand am ajuns era o tipa facea diverse plati…cand am plecat eu tantii aia care lucra acolo tot nu terminase cu ea. Sa revenim la cea care mi’a dat mie coletul. Ii dau avizul ala care mi’a venit acasa, se uita nu stiu nu stiu cum...dupa cateva minute in care cred ca invata sa umble pe calculator ca tare mult a stat imi cere buletinul. Ok, scot din nou buletinul ca intre timp il bagasem la loc daca am vazut ca tanti aia tot sta si sta si nu mi’l cere am zis ca nu mai trebuie. Ii dau buletinul, sta iar pana verifica date, mai baga nu stiu ce in calculator. Astept…dupa imi da buletinul inapoi, ma pune sa platesc, platesc, ma pune sa semnez, imi da chitanta. Ok, ma uit la ea, asteptand pachetul, o aud “luati’va chitanta”…imi iau chitanta, astept in continuare uitandu’ma la ea, vorbeste la telefon, inchide, se uita la mine, eu inca ma uit la ea, imi spune “atat”…eu ma uit putin mai ciudat si zic cu oarecare mirare “si coletul?” …isi da ochii peste cap si zice ceva gen “aa nu vi l’am dat? Nici nu l’am adus? Nu stiam de ce va uitati asa la mine, clar posta asta ne’a luat mintile” incep si eu sa rad si ea, imi aduce pachetul si plec. Clar ador posta romana…

Din prima

Ori voi chiar ati mai vazut asa ceva ori ati zis la caterinca…Ma refer la intrebarea de la finalul articolului precedent. Da, e ardei…Dar pe bune va spune ca eu prima data cand l’am vazut dimineata in bucatarie si mai de la distanta am crezut ca e un fir de trandafir mai prihanit. Abia cand m’am uitat mai de aproape am vazut ca defapt e ardei…

Da, tata e pasionat de ardei din astia mai ciudatei…astia sunt cei mai recenti…mai am pe balcon unii care sunt mov si unii mingiute. Da, ei cand apar nu sunt verzi, sunt mov, apoi galbeni si intr'un final se inrosesc. Toti ustura de te arde pe ficati la propriu.

Nu am poze nici cu bilutele si nici cu cei mov pentru ca s’au cam terminat, dar pe cei mov i’am gaasit pe google. Arata cam asa:

Si asta care l’a adus recent mie tot mi se pare ca seamana mai mult cu un trandafir decat cu un ardei…

Si doar asa de chestie: