Make it real

            Degeaba stai cu nasul in carti toata ziua, degeaba urmaresti n’spe mii de documentare, degeaba stii totul teoretic, daca la practica esti 0. Cea mai importanta lectie pe care o inveti din teorie? Ca lectiile de viata adevarate nu le gasesti in carti. Da, o sa-mi sariti in cap si o sa-mi spuneti ca ba da, ca inveti din greselile si din experienta altora. Nu sunt de acord cu asta, sau nu in totalitate. Eu cand fac o greseala nu o fac de doua ori, o fac de n’spe mii de ori, dar si cand spun stop, e stop, pentru ca imi impun sa invat din greseala aia pe care am tot repetat-o la infinit si imi impun anumite chestii, si e ca dracu, zau ca e! Dar in acelasi timp e si eficient, in schimb pot sa citesc de un miliard de ori o carte si tot nu o sa invat din greselile personajelor.

            Experientele pozitive? Ramane ceva de invatat cu adevarat din ele? Experientele pozitive raman niste amintiri placute, practic sunt mai mult niste lectii deja invatate, ai trait momentul respectiv, ai reusit, ai invatat ceva pe loc si ti-ai creat o amintire frumoasa. Dar nu cred ca mai ramane ceva de invatat. Daaar la fel…asta e in practica, in teorie e aberant sa consideri ca ti-ai aprofundat lectii sau conturat idealuri. Citesti zeci de carti, urmareste n’spe mii de filme siropoase…si apoi afirmi “am invatat ceva important astazi” . Ce? Ce ai putut invata din randurile citite sau din secventele vizionate? Nu, nu ai invatat nimic, in realitate doar ai constatat niste fapte, de invatat inveti atunci cand traiesti pe pielea ta anumite momente, anumite stari, anumite trairi.

Sa nu ma intelegeti gresit, nu am nimic impotriva cititului si a urmaritului de filme/seriale, sunt chiar pro ambele, sau toate 3 daca pui filmele si serialele separat, le  practic pe toate 3, da, stiu, nici mie nu mi-a venit sa cred ca citesc, dar aparent am inceput sa o fac, si e placut si relaxant, dar nu inseamna ca imi construiesc idealuri si prototipuri de pe urma a ceea ce citesc sau urmaresc. Nu, dar cu toate astea nu inseamna ca nu fac niste calatorii geniale. Da, ma transpun in pielea personajelor despre care citesc (nu chiar toate, A. si C. daca cititi asta sa stiti ca in cartile alea nu m-am transpus deloc, am urmarit totul de pe margine!!! ) si pentru alea 1-2 ore cat dureaza un film, sau 40 de minute episodul, sau 1-2 ore cat citesc, sunt in alta lume, si imi dau seama de anumite lucruri, le indosariez in minte, dar tot in practica le invat, cand ma lovesc de ele in realitate imi amintesc si abia atunci le inteleg cu adevarat sensul.

            Asa ca nu mai asteptati sa gasiti in carti rezolvari la problemele pe care le intampinati in viata de zi cu zi, nu mai asteptati ca scoala/facultatea/invatamantul in general sa vina cu solutii, nu mai asteptati sa invatati lectii de viata din carti si/sau filme…traiti, incercati, riscati! Cea mai eficienta metoda, nu, nu e simpla, nu e mereu usoare si nici placuta, dar ramane cea mai eficienta. Viata ta? Visele tale? Make it real! 

Sa fim "cool"!

Da, hai sa fim in randul lumii! Toata lumea sa intre acum pe youtube, sa intre la orice melodie vrea, sa dea un comentariu pe baza melodiei sau complet aleatoriu, dar neaparat sa apara si urmatoarea fraza “mana sus”,  “up”,  “thumbs up” sau orice incurajare va vine pe moment, dar care sa aiba acelasi subiect si scop: sa primesti like’uri! Si nu, de data asta nu ma refer la like’urile de pe facebook deoarece pentru alea o sa fac un articol separat pentru ca nu’mi permit, evident, sa le ignor…acum vorbesc de youtube. Da, e veche faza si tocmai ca e  veche acum o pun in practica tot mai multi copilasi si nu numai. Intru si eu sa ascult o melodie…pentru ca da, eu ascult mult muzica pe youtube, in ultimul timp as putea spune ca numai pe youtube ascult muzica si este unul dintre motivele pentru care ma enervez la culme cand plec undeva si vreau sa ascult muzica la casti: nu mai am muzica actualizata deloc in telefon sau calcultator pentru ca nu mai descarc! Dar sa revenim la subiect…intru sa ascult o melodie si fara sa vreau primele comentarii imi intra in cadru asa ca sa se bage si ele in seama. Si acolo vad ca sunt ori comenteriile uploaderului ori cele mai votate comentarii…si acolo vad chestii tampite gen “cine asculta melodia in (anul curent) mana sus/up” si incep sa cred ca nu e vina saracului copilas care a scris comentariul asta…pentru ca na atat il duce pe el mintea de maxim 12 ani(daca are mai mult incep sa ma gandesc ca sunt totusi si ceva probleme), dar imi vine sa’mi dau palme cand vad ca are peste 50 like’uri. 

Si mai sunt si aia mai smecheri decat astia care asculta melodia in fiecare an , aia care dau comentarii gen “da’mi up/like/mana sus fara motiv”. Ei vor sa fie ceva mai smecheri, dar de astia imi place mai mult…pentru ca daca o fac cu motivul care imi vine mie in minte adica: sa vada cati idioti chiar dau like, atunci eu ii consider ceva mai destepti. Dar imi vine sa’mi dau de 2 ori mai multe palme si sa ma arunc in cap de pe geam(dar din pacate daca sar de la etajul meu ma aleg maxim cu o mana rupta) cand vad ca astia au in general chiar mai multe like’uri decat aia cu “cine asculta melodia in (anul curent)”. Serios??? Iar intru in categoria oamenilor cu probleme mintale ca mi se par anormale chestiile astea? Doar eu consider ca sunt cam redusi mintal ? Si nu neaparat cei care dau comentariile astea cat cei care chiar dau like.

Dar cum am zis la inceputul articolul hai sa fim “cool”! Dar oare cum suntem mai “cool” daca dam like’uri sau daca dam comentarii si asteptam sa primim like’uri? Sunt in dilemma in momentul asta…

Reality show'uri?

Nu ma uit eu asa des la televizor…bine…acum nu ma mai uit deloc ca s’au terminat si “Pariu cu viata” si “Masterchef”…dar evident am televizor in casa…televizor care este folosit…si cand ma mai duc si eu prin sufragerie sau in camera la mama(unde am televizoare adica) la ce vad ca se uita? La tot felul de emisiuni reality show…tampenii din alea gen Nora pentru ma’ta, mireasa pentru plodu’ meu , etc, etc … Sunt mai multe, dar au acelasi subiect plictisitor…ideea acestor reality show’uri ar fi urmatoarea …niste incompetent nu’si gasesc pereche si intra in casa la astia sa isi gaseasca jumatatea. Si se cearta si injura si bat si scuipa ca la usa cortului si mai intra si cate cineva “in legatura directa prin telefon” care sa intareasca si sa puna paie pe foc la cearta.

Si cand ies pe afara mai aud babe persoane in varsta ca sunt tare indignate pe ce s’a mai intamplat in casa nora pentru ma’ta sau oricare alta. “Iti dai seama…ai vazut ce bine se potrivesc aia doi? Dar ce se tot baga ma’sa atat? Le strica fericirea cand e clar ca ei se iubesc si se si potrivesc…ohh si mai e si ma’sa nu stiu cui care nu stie decat sa comenteze…ma intreb cine o suporta pe aia acasa.” Replici de genul…bay nu stiu cum sa va zic dar…TOTUL E REGIZAT! Fiecare tipat si ton ridicat e in scenariu oameni buni. Nu, aia nu sunt niste incompetenti care nu isi gasesc jumatatea singuri sunt niste oameni care au fost la preselectii, au dat un interviu, au fost acceptati si li s’a incheiat un contract. Biiine ca pe langa banii (aia muuultiii) pe care ii iau ei aproape pe moca mai au noroc sa si gaseasca pe cineva cu care sa se potrivesti e partea a 2’a…si rar intalnita.

Sincer mi se pare aiurea cand vad persoane care chiar cred ca tot ce este acolo este real…nu domle nu este real…este pus in scena un intreg scenariu gandit si paragandit inainte .

E adevarat ca unele tate doamne respectabile de acolo isi joaca rolurile foarte bine si par extrem de convingatoare…Cand mai ajung pe la televizor si prind o faza de genul ma opresc sa ma ascult 1-2 minute si raman destul de “wow…cat de bine stie sa joace” de ce? Pentru ca ma gandesc…daca eram in locul ei …nu imi iesea atat de bine …nu se simtea dispretul si ura din vorbele mele in timpul unei certe false de tip tatesc . Ma pierdeam…jucam jucam , dar nu cu atata inflacarare si pasiune. Sincer le apreciez pentru asta…dar “ai vazut’o pe doamna x….cum nu? E ma’sa lu’ y…vai doamne femeia aia nu stie decat cearta…ma mir cum de y si sotul ei o mai suporta avand in vedere ca stau zilnic sub acelasi acoperis…eu daca eram in locul lor imi luam campii” …Ohh si eu ma gandeam la fel Poti draga persoana care ai ganduri asemanatoare dupa ce te uiti la asemenea prosti-show’uri ca ti’ai luat campii…Pentru ca nu realizezi ca totul este doar un scenariu si defapt persoanele alea nu au nicio legatura cu subiectul…

Ohhh dar scuze…am uitat nu se mai sunt reality show …sunt drama. Oare de ce?

Wake up natiune!

Merry Christmas!