Degeaba
stai cu nasul in carti toata ziua, degeaba urmaresti n’spe mii de documentare,
degeaba stii totul teoretic, daca la practica esti 0. Cea mai importanta lectie
pe care o inveti din teorie? Ca lectiile de viata adevarate nu le gasesti in
carti. Da, o sa-mi sariti in cap si o sa-mi spuneti ca ba da, ca inveti din
greselile si din experienta altora. Nu sunt de acord cu asta, sau nu in
totalitate. Eu cand fac o greseala nu o fac de doua ori, o fac de n’spe mii de
ori, dar si cand spun stop, e stop, pentru ca imi impun sa invat din greseala
aia pe care am tot repetat-o la infinit si imi impun anumite chestii, si e ca
dracu, zau ca e! Dar in acelasi timp e si eficient, in schimb pot sa citesc de
un miliard de ori o carte si tot nu o sa invat din greselile personajelor.
Experientele
pozitive? Ramane ceva de invatat cu adevarat din ele? Experientele pozitive
raman niste amintiri placute, practic sunt mai mult niste lectii deja invatate,
ai trait momentul respectiv, ai reusit, ai invatat ceva pe loc si ti-ai creat o
amintire frumoasa. Dar nu cred ca mai ramane ceva de invatat. Daaar la fel…asta
e in practica, in teorie e aberant sa consideri ca ti-ai aprofundat lectii sau
conturat idealuri. Citesti zeci de carti, urmareste n’spe mii de filme
siropoase…si apoi afirmi “am invatat ceva important astazi” . Ce? Ce ai putut
invata din randurile citite sau din secventele vizionate? Nu, nu ai invatat
nimic, in realitate doar ai constatat niste fapte, de invatat inveti atunci
cand traiesti pe pielea ta anumite momente, anumite stari, anumite trairi.
Sa nu ma intelegeti gresit, nu am
nimic impotriva cititului si a urmaritului de filme/seriale, sunt chiar pro
ambele, sau toate 3 daca pui filmele si serialele separat, le practic pe toate 3, da, stiu, nici mie nu
mi-a venit sa cred ca citesc, dar aparent am inceput sa o fac, si e placut si
relaxant, dar nu inseamna ca imi construiesc idealuri si prototipuri de pe urma
a ceea ce citesc sau urmaresc. Nu, dar cu toate astea nu inseamna ca nu fac
niste calatorii geniale. Da, ma transpun in pielea personajelor despre care
citesc (nu chiar toate, A. si C. daca cititi asta sa stiti ca in cartile alea
nu m-am transpus deloc, am urmarit totul de pe margine!!! ) si pentru alea 1-2
ore cat dureaza un film, sau 40 de minute episodul, sau 1-2 ore cat citesc,
sunt in alta lume, si imi dau seama de anumite lucruri, le indosariez in minte,
dar tot in practica le invat, cand ma lovesc de ele in realitate imi amintesc si
abia atunci le inteleg cu adevarat sensul.
Asa
ca nu mai asteptati sa gasiti in carti rezolvari la problemele pe care le
intampinati in viata de zi cu zi, nu mai asteptati ca
scoala/facultatea/invatamantul in general sa vina cu solutii, nu mai asteptati
sa invatati lectii de viata din carti si/sau filme…traiti, incercati, riscati!
Cea mai eficienta metoda, nu, nu e simpla, nu e mereu usoare si nici placuta,
dar ramane cea mai eficienta. Viata ta? Visele tale? Make it real!
Si eu sunt de parere ca doar lovindu-ne de probleme, doar traind efectiv, experimentand si actionand, invatam. Nu exista greseli, ci doar lectii. Iar noi invatam lectii fiind inscrisi intr-o scoala informala, numita “viata”.
RăspundețiȘtergereSi, foarte important, toate raspunsurile sunt in noi. Raspunsurile la intrebarile vietii.
Ma bucur ca suntem pe aceiasi lungime de unde :)
ȘtergereSfaturile sunt bune, singura problema este ca multe intra pe o ureche si ies pe alta .. deci tot greselile personale ne cladesc experienta!
RăspundețiȘtergereCu siguranta :)
ȘtergereCuuum sa nu :)) Erai in plina actiune acolo, mai stateai si pe margine cand te plictiseai si ca sa se accentueze starile si dupa erai iar pe felie =))
RăspundețiȘtergereCe as putea sa-ti mai spun?:))
Ștergere