Se afișează postările cu eticheta companie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta companie. Afișați toate postările

3 noiembrie 2014

Posted by Zdwuby | File under : , , , , , , , , , , , , ,
O mai stiti pe colega mea, criminala, de camera, I.? Da, am noutati despre ea. Nu, sunt inca in viata, nu a incercat inca sa ma omoare, sau daca a incercat nu a reusit, muhahahaha, dorm iepureste, nu m-ar trezi nici un concert langa patul meu, dar asta e partea a doua, in esenta dorm foarte iepureste. Ce vreau sa va spun desprea I.? Vreau sa va spun ca in weekend a fost acasa si a mai venit cu jumatate de casa in cutia noastra de pantofi, si-a adus mai multe cutii, pe care strategic le-a ocupat cu cate o soseta, un adidas, o cizma ceva, sa nu bata la ochi, intelegeti voi. Si mai stiti ce si-a adus? Nu e frumos sa va spun asta, dar o sa va spun totusi. Stiti cum e la camin, defapt cum se zvoneste ca e la camin, cu golaneala, cu baieti, cu chestii, dar in realitate, noi stam intr-un camin de fete, baietii sunt pe palierul celalalt, pe modul avem o camera de fete, modulul din fata este tot de fete...si in partea cealalta este cabina paznicilor. Deci neinteresant. Si na, stiti cum e...oamenii mai au si ei nevoi, se simt singuri, intelegeti voi, nu? Si si-a adus si ea de acasa companie. Ce companie? Nu, nu si-a adus iubitul transat si indesat in cutii, sau cel putin nu cred, sper ca nu, o sa ma interesez, promit[update: e viu, l-am vazut astazi]. Si-a adus...ce isi aduce omul cand se simte singur si nu vrea sa se mai simta asa...un dildo. Cum nu ma credeti? Am dovezi, doar stiti ca eu nu scriu lucruri degeaba, uitati aici dovezi:



Nu, nu e din ala de facut masaj! 

16 mai 2012

Posted by Zdwuby | File under : , , , , , , , , ,
Cum sa ai chef de ceva pe o vreme ca asta? Ploaie ploaie si iar ….exact…ploaie! Asta e facuta inainte sa inceapa sa ploua:

Clar ma motiveaza si imi da un extra plus de energie si chef de foarte multe.
Asa…cum nu am chef de nimic…nici prin minte nu’mi vine nimic in mod special…asa ca m’am gandit sa imi laud si eu putin papagalul si sa va povestesc despre el. Am zic ca am de gand sa’l laud pentru ca desi ploua si tuna destul de puternic nu se mai sperie…inainte doar daca fulgera sau tuna usor se speria si incepea sa zboare prin camera ca nebunu’ pana obosea si cadea pe undeva…si daca nu ma duceam eu sa’l iau…o lua usor pe jos “lipa-lipa” pana aproape de cusca…statea putin…si daca vedea ca tot nu’l iau se chinuia sa zboare in/pe cusca.
El este Miky…micul meu MARE stress.

In august face 2 ani…il am de cand a iesit din ou(productie proprie de la masa si tasu de pe balcon)… prima data nu mi’a pasat de el…dar dupa…dupa l’am luat la mine in dormitor…avea maxim 2 luni atunci…si de atunci sta cu mine in camera…