Constientizare

Cel mai urat sentiment posibil? Sa stii ca ai avut exact ce iti trebuia, exact ce era perfect pentru tine din toate puntele de vedere si sa il pierzi, si sa stii ca ti-ai pierdut sansa. Dar cel mai frumos sentiment e atunci cand te uiti in urma si iti e dor, iti place cine erai atunci, iti place cum erai atunci cand stiai ca totul o sa fie ok daca o sa ti se spune doar “o sa fie ok, sunt aici”, dar apoi te intorci in prezent si iti dai seama ca nu mai vrei asta, iti dai seama ca prezentul nu mai seamana deloc cu trecutul, iti dai seama ca iti este dor de amintiri, nu de persoana efectiv. Si da, asta este un sentiment al naibii de placut. Da, inca iti e dor, dar stii ca nu poti sa faci nimic, pentru ca nu ai cum sa te intorci in timp sa retraiesti toate acele momente, dar in acelasi timp esti fericit ca ai acele amintiri si stii ca au fost unice si stii ca oricum nu le poti avea din nou pentru ca persoana care era in trecut nu mai “exista” si in prezent, sunt doua persoane complet diferite. 

Persoana din trecut? Ai vrea sa o reintalnesti asta e clar, dar persoana din prezent? Esti complet neutru cand vorbesti cu ea, nu ti se mai opreste respiratia asteptand un raspuns la mesaj, nu iti mai bate inima cu 5438834 km/h cand vezi ca ti-a raspuns la mesaj, nu mai simti nimic cand trec zile fara iti dea macar un mesaj, esti pur si simplu ok. Si nu, nu inseamna ca ai trecut penste, inseamna ca pur si simplu ai realizat ca iti e dor de trecut, iti e dor de momente, iti e dor de vorbe, dar nu iti e dor de persoana efectiv, nu, chiar deloc.