Bloggerii au carti de vizita

De ceva timp tot zic ca scriu articolul asta si mereu am amanat din diverse motive, motive care m-au tinut departe de blog iar aproape o saptamana. Inca un motiv pentru care nu imi place toamna! Dar poate e mai bine asa, ca se leaga lucrurile frumos.

Acum ceva timp mi-a dat Aniela Deby un mesaj pe facebook sa ma intrebe de blog si apoi ma intreaba daca nu vreau carti de vizita. Prima mea reactie a fost ceva de genul “nu am blogul chiar atat de mare sa ii fac carti de vizita”, dar apoi mi-a dat toate detaliile campaniei si am zis ok, ma bag si eu.

La o saptamana dupa ce am trimis mail catre cei de la TipoMedia cu detaliile pe care le vreau specificate pe cartile de vizita le-am si primit. Mie imi place cum au iesit, mi-am ales un model foarte simplu pentru ca am zis ca e timpul sa ma mai maturizez si eu putin, nu?

Si cum am zis la inceput, poate e mai bine sa fac articolul asta acum pentru ca se potriveste oarecum, adica peste cateva zile, sambata mai exact, ma mut la Bucuresti, si ma mut cu cartile de vizita la purtator. Probabil o sa dau una fiecarei persoane noi pe care o intalnesc. 

Miercurea fara cuvinte(38)

Mai multe gasiti la Carmen

Ce inseamna fericirea?

Poate cineva, oricine, sa ofere o definitie exacta sau macar aproape exacta a termenului “fericire”? Sincer nu cred. De ce? Pentru ca fericirea inseamna altceva pentru fiecare individ. Fericirea pentru mine, de exemplu, este atunci cand am in jur persoanele dragi, fericirea pentru mine este atunci cand fac persoanele de langa mine sa zambeasca, sa rada, chiar si de mine, nu conteaza, ideea este ca se simt bine si zambesc sau chiar rad. Dar tot fericire este pentru mine cand stau acasa, in patul meu maare si confortabil si ma uit la un film bun sau citesc o carte buna. Cu cartile stiti deja ca eu nu m-am impacat prea bine de-a lungul timpului, dar in ultima vreme ma atrag multe titluri si am inceput sa citesc deja o parte din ele. Sunt pe deme diverse, nu un subiect anume si atat! Nu, sunt carti psihologice, sunt carti de aventura, sunt nuvele, sunt marturii, sunt domenii vaste.

Dar stiti deja ca eu sunt o lepra si nu ma duc prin oras sa caut cartile, pe unele le imprumut de la altii care stau prin zona si imi e usor si comod, si in plus pot sa vorbesc apoi cu ei despre cartile respective, dar cel mai des spun “traiasca acea librarie online” . Internetul imi ofera cate o doza de fericire zilnic pentru ca imi alimenteaza sedentarismul. Pot sa citesc cate carti online vreau, pot sa vad cate filme vreau, pot sa fac persoanele dragi sa zambeasca, normal, nu se compara ca atunci cand totul e “live”, dar totusi... imi ofera zilnic o portie de fericire. Aduce sala de cinema la mine in dormitor, aduce libraria la mine in dormitor, aduce toate magazinele la mine in dormitor. Dar chiar si asa, doza de fericire pe care o primesc cand sunt afara sau undeva cu cei dragi nu se compara cu cea oferita de internet pentru ca desi este foarte util si practic tot nu poate inlocui interactiunile directe, fizice. 

Prea multe pretentii?

In materie de filme se poate spune ca am pretentii, dar nu foarte mari, adica vreau sa fie comedie sau horror, nu imi plac cele strict de actiune, ma plictisesc majoritatea, daaar sunt si filme de actiune care mi-au placut pentru ca aveau inserat comedie, romance, dar cele fix doar cu impuscaturi si urmariri ma lasa rece. Si da, am zis la inceput de horror, aici am pretentiile mai mari. Daca e horror vreau neaparat sa fie un horror inspirat din realitate. De ce? Si A. m-a intrebat recent de ce doar inspirat din realitate si a adauga “vrei sa te sperii si mai tare, sa stii ca e real ce se intampla acolo?”. Intr-o oarecare masura, mai exact pe jumatate. Nu prea ma sperie filmele horror, nu ma intimideaza, sunt ok, dar da, vreau sa stiu ca e real ce se intampla acolo. Fiecare cu pasiunile lui ciudate, nu? Asta e a mea. Dar ideea este ca eu oricum am dubii, imi vine greu sa cred ca exista macar o sansa la un miliard sa se intample asa ceva, dar d-asta ma uit la filmele horror inspirtate din realitate pentru ca daca mie imi vine greu sa le cred pe astea, pe alea regizate le privesc ca pe comedie...

Si acum cand scriu articolul asta imi amintesc ca nu am mai vazut de mult un astfel de film, desi spun de cateva seri ca ma uit la unul...la noapte cred ca o sa vad unul. Da, la noapte, ziua nu are absolut nici un farmec sa te uiti la un horror...sau defapt si asta este tot un pitic de pe creierasul meu...horror inspirat din realitate, noaptea, daca ploua afara si mai bine...sau o comedie buna, la care sa rad mult sau o comedie romantica...si ultimele ma pasioneaza si am vazut foarte multe, dar acum deja mi se par prea previzibile...dupa jumatate de ora de film deja pot sa imi dau seama cum se termina...

Reflexii in oglinda

Detalii gasiti la Sorin

Miercurea fara cuvinte(37)

Mai multe detalii la Carmen

Cu tupeu inainte

Imi amintesc perfect ziua in care mi-am facut blogul si ma vad de fiecare data cum intram pe platforma blogger si ieseam si iar intram si tot asa pana am luat “taurul de coarne” si mi-am facut blogul. Pe atunci nu aveam pe nimeni care sa ma indrume, care sa-mi explice, erau doar eu si noul meu blog. Nici acum nu pot spune ca este cineva anume, dar am invatat tot ce trebuia sa stiu sau aproape tot ce trebuia sa stiu, mereu e loc de mai bine, de pe google. Dar sincer cred ca mi-ar fi fost mult mai usor daca aveam pe cineva langa mine care sa-mi explice anumite lucruri.

Spre exemplu eu mi-am dat seama tarziu care e treaba si ce inseamna defapt optimizare seo. In prezent nu mi se pare complicat, dar nici la inceput nu mi se parea, credeam ca o sa fie ceva simplu si banal, intru pe o platforma gratis de la google selectez “creare site” scriu cateva randuri si apoi lumea se inghesuie sa intre pe noul meu site, dar nu a fost deloc asa...am avut probleme inca de la momentul in care a trebuit sa aleg numele si adresa blogului, dar am reusit, am ales intr-un final si numele si adresa si am publicat si un articol extrem de penibil(da, asa mi se pare acum cand il recitesc, mi se pare ca mi-am schimbat stilul mult..probabil e adevarat ca ma maturizez, sper sa fie totusi alta explicatie)

Mie mi-a luat un aproximativ 1 an pana sa ma avant cu adevarat in lumea asta a bloggerilor, pana atunci scriam, dar scriam doar pentru mine, nu comentam, nu ma comenta nimeni, eram doar eu cu mine intr-o casa cu pereti de sticla in care se putea uita oricine, dar nu o facea nimeni. De ce spun asta? Pentru ca sincer nu as vrea sa treaca si altii prin asta, desi nu cred ca sunt prea multe persoane care sunt cu adevarat noi pe blog si care sa stie de la inceput ce sa faca, asa ca daca cineva are intrebari sa nu ezite sa le adrese, mie(mailul este public) sau oricarui alt blogger, eu am convingerea ca oricine ar ajuta un incepator si inca o chestie...nu mai fiti timizi, pe blog este posibil sa ti se para ca comenteaza doar cunoscuti, in realitate toti sunt straini la inceput, dar comenteaza ca si cum ar fi prieteni si mai tarziu chiar ajung prieteni. 

Multumesc A.

Unul dintre cele mai naspa momente sunt alea in care atingi o limita si consideri ca trebuie sa inchei cumva asta. Te gandesti ca cei dragi tie pot fi afectati din cauza ta si apoi cand atingi limita aia consideri ca cel mai bine ar fi sa te retragi usor usor, nu complet, dar suficient cat sa nu mai fie afectati cei de care iti pasa si la care ti. Cum treci peste momentul asta extrem de naspa? Tu nu crezi ca treci, nu vrei sa treci, vrei sa duci pana la capat ce ti-ai propus, dar apoi apare un prieten care nu te lasa sa cedezi, in cazul meu apre A. si ma face sa imi dau seama ca nu ar fi cea mai buna solutie cea pe care o gasisem eu si ma face sa am din nou incredere si imi da metaforic doua palme care ma trezesc la realitate si ma fac sa imi amintesc ca am langa minte niste persoane adevarate ca doar nu degeaba tin atat la ele, nu? Si si ele tin la mine si asta este un sentiment foarte placut si linistitor.

Stiu, v-am obisnuit ca A. sa va distreze de obicei, dar astazi am vrut doar sa-i multumesc ca a fost mereu langa mine in prostiile mele si stiu ca o sa mai fie. Aaaah, dar da, am si o secventa de mesaj care ii este specific.

Oh si inca o chestie mica....A.? Fara stres ca trece tot! 

Miercurea fara cuvinte(36)

Mai multe gasiti la Carmen