Rezolvam!

Si iar a trecut saptamana asta incredibil de repede fara sa imi dau seama si fara sa fac ceva concret sau interesant.

In fine…hai sa va si povestesc ceva. Hmmm dar ce? Asta e o intrebare tare grea, sincer…Aaaa da, stiti ce n’am facut eu de mult? Un articol din ala caracteristic mie, unul in care sa ma revolt ca ma enerveaza ceva. Sa remediem asta…sau macar sa incercam.

Acum 2 zile pe postul de televiziune locala era in direct presedintele consiliului judetean. Si avea acolo trecut si un nr de telefon la care puteai suna sa intri in direct cu diverse probleme. Si a sunat si tata sa se planga de cainii din parc. Pentru ca da…si sambata la 3 juma dimineta cand am venit acasa am avut probleme cu ei si am avut nevoie de insotitori pentru a ajunge la scara.. Asa, suna, intra in direct…Domnul presedinte al consiliului judetean sare repede ca nu tine de el treaba asta, asta nu tine de consiliul judetean, dar chiar si asa isi noteaza ca sa tina cont si va rezolva problema. Eu eram in dormitor cand a vorbit el la telefon, am auzit ca zice ceva de cainiii din parc si de faptul ca eu ocolesc mult, dar nu am bagat de seama m’am gandit ca vorbeste cu eu stiu cine…si apoi vine mama sa’mi zica. Ma duc la el si il intreb…imi povesteste ce i’a zis ala in direct si cam atat ca a schimbat dupa subiectul la tv.

Eu deja imi schitasem un zambet mare pe fata cand am auzit ca scap de cainii astia. A 2’a zi…adica ieri…cand vin de la scoala m’am uitat dupa caini…nu i’am vazut, dar stiam ca stau la o scara mai retrasi, aparent, asa ca n’am vrut sa risc si sa intru prin parc sa incerc…cand ajung sus o intreb pa mama daca au venit hingherii sa adune cainii…imi spune ca nu a venit nimeni. Oook asta nu e bine, dar poate totusi au venit si nu a observat mama. Au venit pe dracu…seara latrau ca disperatii ca de obicei…

Azi iar aveam in gand “sa vezi ca scap de javre”…vin acasa…ce sa mai astept sa o intreb pe mama daca au venit hingherii…cand intru in parcare deja vad 2 alergand prin parc…Ieeei.

Adica frate acum sa fim si putin seriosi…ce dracu spui in direct, te vede si aude un judet intreg cand spui ca rezolvi si tu ce faci? Sau cand rezolvi? Peste 3 ani? Pe pune ca plec la facultate si cainii astia tot aici raman…

Cainii astia o sa ramana aici pana cand o sa moara de moarte naturala. Si de vina e doar baba care le’a dat, le da si le va da in continuare mancare. N’am mai vazut’o in ultimul timp ca pe bune de nu o filmam si o dadeam la politie. Da’o dracu de treaba…iti place de ei? Ia’i frumos din parc si tine’i dracu in casa! Si la tine in casa poti sa’i dai sa manance si din farfuria ta ba chiar si de la tine din gura si nu mai intereseaza pe nimeni, dar nuuu, tu doar le dai manacare si ii lasi pe strazi ca sa alerge si muste pe cine vor ei. Nu se face asa!

Si mai e una…aia nu am vazut’o sa le dea mancare, dar atunci cand vin hingherii (odata pe an, in general primavara cand sunt si catelusi vin sa adune cainii cica, dar prind doar 2-3 catelusi si gata…au adunat cainii de la parcu 2 sau 4 ca nici nu mai stiu sigur ce nr are) ii injura si tipa la ei de pe balcon de zici ca’s d’aia veniti de la banca sa’i ia lucrurile din casa ca nu’si mai plateste ratele. Acelasi lucru: daca tot tii asa mult la ei strangei frumos si tine’i in casa!

Iubitori de animale-iubitori de animale, dar nici asa…ca si eu iubesc animalele…adica pe bune ca imi e mila de multe animalute…si pe ale mele le iubesc…adica pentru flocosenia mea mica de la tara as cumpara orice ii place, ca dovada ii cumpar carne saptamanal, i’am cumparat ciocolata de caini, jucarii si pastile pentru cand o luase putin curentul si stranuta. Pentru Miky nu mai spun ca il durea aripa intr’o perioada si am dat 50 lei la doctor numai sa’mi spuna ca are o vantaie. Da, si as da si 100 si mai mult numai sa stiu ca se face bine. Si Miky si catelusul meu micut. Chiar daca imi face draci Miky ca e prea alintat si daca el vrea sa doarma eu trebuie sa’i sting lumina si sa’i opresc muzica, dar daca eu dorm el are voie sa tipe cat poate de tare ca sa ma trezeasca sau daca nu’i place lui melodia ori considera ca nu e bagat suficient in seama la fel, sa tipe pana cand e auzit de la cel putin 2 scari distanta. Cu toate astea este Mikytul meu mic si nu il dau afara de aici, il las aici sa’mi faca nervi, dar il las aici. Chiar daca catelusul meu mic nu ma lasa sa fac nimic pentru ca vrea doar sa se joace si imi murdareste absolut toate hainele sau se mai alinta si nu ma asculta din prima pentru ca ea are chef de joaca nu o cert, nu ma supar, nu o leg, nu o arunc pe strazi, din contra…ma joc cu ea…ca d’aia si se alinta atat cand ma vede…pentru ca o las, pentru ca i’a fost dor de mine…pentru ca mie mi’a fost dor de ea si stie asta.

Si hai sa terminam cu articolul asta si sa va arat cat a mai crescut flocosenia mea mica daca tot am adus vorba de ea si cat de mandra sta la mine in brate…poza este facuta cu camera frontala foarte slab calitativa, dar e flocosenia mea mica (chiar daca a crescut tot mica e! )